2,433 matches
-
Mersese mult în ziua aceea, așa că se opri, două-trei stații de autobuz depărtare de centrul orașului, unde se afla instituția la care avea de rezolvat ceva, la restaurantul "Cerbul de aur". Ocupă o masă într-un loc retras și comandă chelnerului, atent cu anumiți clienți, o halbă cu bere și trei mici. Peste jumătate de oră, se ridică și plecă: nici micii, nici berea nu mai veneau, încât își spuse că s-a odihnit destul. Făcu câțiva pași mai încolo și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
polonezi, unguri, cehi și încă alte câteva naționalități amatoare de soarele Greciei. De altfel și la magazine sau restaurante erau o sumedenie de români angajați, așa că oricând intram într-un restaurant și vorbeam românește, se apropia de noi câte un chelner venit din țară și ne întreba amabil ce dorim să mâncăm. Pentru această tabără de pictură am cumpărat special o trusă de culori acrilice și niște pensule, în ideea că acrilicul se usucă mai repede și astfel nu voi păta
O călătorie în Grecia, anul 2008. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1045]
-
turnee între 1954 și 1957, sub numele de scenă David Baron. Când și-a scris prima piesă, în 1957, n-avea casă, era mereu în turnee, juca tot soiul de roluri în orașe provinciale. Și-a câstigat uneori existența ca chelner, portar, spălând vase, vânzător de cărți, îngrijitor. Între 1956 și 1980 a fost căsătorit cu actrița Vivien Merchant, cu care a avut un fiu, Daniel, care a devenit scriitor și muzician. Divorțul lui Pinter de Vivien (care a murit, alcoolică
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
lui Rică monopolizară avar atenția nu numai la masa lor, ci și primprejur. Țâncii învecinați își declarară ostentativ lipsa de interes pentru mâncare, disputându-și în schimb acerb cei câțiva metri de circumferință fermecată din jurul mesei cu surprize. Chiar și chelnerii se bucurară în ascuns de pasajul blocat, care-i silea să încetinească pasul și să asiste mai mult decât le-ar fi permis timpul la spectacol. Iar scamatorul părea hotărât să nu-și întrerupă curând inspirata evoluție, mai cu seamă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
despre țâncii ajunși de oboseală și lăsați unul câte unul pe vine în jurul scenei pe patru picioare, descoperiră că nici sub masă lucrurile nu stagnau; dar nu atinseseră încă vârsta la care să înțeleagă că nevăzutul duce greul văzutului. După ce chelnerul debarasă masa pentru aducerea desertului, locul gol creat îi inspiră lui Rică un nou număr. Își scoase de la mână brățara lui de cupru și o învârti cu un singur deget într-un cerc aproape la fel de larg ca pătratul învelit cu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
metalul deveni la fel de maleabil ca Rică însuși. Degetele lui nu făcură decât să-l răsucească suplimentar în jurul încheieturii fine, a cărei posesoare se fâstâci în tonuri de roz aprinse și poliglote versiuni de mulțumire. Cum ea comandase brânzeturi după masă, chelnerul se apropie cu un întreg platou asortat, de unde clienta să-și aleagă după gust. Ei însă darul primit pe neașteptate îi distrăsese atenția de la tentațiile gastronomiei, făcând-o să arunce un nume la-ntâmplare către fața cu zâmbet profesional, ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de francezi și spanioli, o excursie de persoane de vârsta a treia, oameni care traversează dintr-o parte În alta cu treburi și care fac popas aici pentru a dejuna. Atmosfera de restaurant popular, cu fețe de mese În carouri, chelneri foarte expeditivi, vorbind toți și franceză. Deși anunțați, găsim cu greu loc, suntem mulți, nouă persoane, dar apoi totul decurge În viteză. Observ că toată lumea mănâncă cam același lucru. Ni se aduc câteva castroane mari cu salată, roșii care par
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu Ghinea și cu ceilalți din conducerea lagărului, au podit ultimul vagonet din convoiul de aproximativ 30 de vagonete; acest vagonet era Încărcat la o oarecare distanță de celelalte vagonete, fiind „deservit” de doi indivizi de prin București, de profesie chelneri; era umplut imediat și era dat ca exemplu În munca; Întrucât vagonetul cu pricina nu putea porni spre descărcare din cauza „puturoșilor” de la celelalte vagonete, care abia se Încărcau, brigadierul se agită și mai tare și țipă și mai Înfierbântat; În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
față în față, șuvița lumioasă a lui Esenin contra șuviței întunecate a lui Petöfi. Căzură de acord pentru o sticlă de vin, cuvânt a cărui sonoritate avea ceva asemănător în cel puțin trei dintre limbile pe care le practicau separat. Chelnerul, un dolofan jovial, destupă o sticlă, privindu-i insistent pe cei doi clienți care, după părerea lui, aveau chipuri ciudate. Puse cu un zgomot sec sticla în mijlocul mesei, la egală distanță de unul și de celălalt, și le zâmbi familiar
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Rafael Alberti!" "Pentru Rafael Alberti!" Socotind selecția prea partizană, Ahile lărgi cercul: "Faulkner!" "Hemingway, mare scriitor progresist!" Nu reintegraseră încă Europa, substanțial reaprovizionați cu combustibil în mai multe reprize, când rotofeiul jovial le aduse aminte de el. Ceilalți clienți dispăruseră, chelnerii își făceau socotelile într-un colț, iar femeile de serviciu ridicau scaunele pe mese ca să măture sala. Și discuția lor? Până la urmă, îi instalaseră bazele. Odată limpede definite bazele teoretice, putuseră să constate că exista un solid teren de înțelegere
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
casei sunt cu siguranță pe cale de a dejuna în clinchetul paharelor de cristal. Play-boyul, specializat în vastele fresce istorice; chipeșul sexagenar, care se pregătește să interpreteze pe ecran rolul lui Burebista, regele mitic al strămoșilor noștri, dacii; poetul bețivan căruia chelnerii îi împrumută, după cum e cazul, o haină sau o cravată, ca regulamentul să fie respectat; criticul muzical ce revendică descoperirea a două măsuri manuscrise ale lui Mozart; eruditul care lucrează, în perspectiva eternității, la o traducere a lui Joyce și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
să incite la adulter! Oare nimeni nu-i controlează repertoriul? Găsesc nu ușor o masă. "O țuiculiță ca să ne încălzim", zice el, frecându-și mâinile pentru a-și arăta nerăbdarea. Vai, lupta contra alcoolismului interzice servirea băuturilor alcoolice fără mâncare. Chelnerul, burtos și jovial, surâde complice: "Toată lumea trebuie să mănânce, chiar și îndrăgostiții!" Se încruntă: ce pește! La, la, la, pe sub brazi. Și pe un ton sec: "Meniul!" Burtosul căută cu privirea în jur, dar numai de formă: "Vă putem da
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Burtosul căută cu privirea în jur, dar numai de formă: "Vă putem da un meniu, dar merge mai iute oral: varză călită, varză cu carne, varză fără carne. De altfel, suntem în postul Paștelui." "Varză cu carne, eu sunt ateu." Chelnerul mâzgălește comanda și, punându-și creionul după ureche, se întoarce pe călcâie, nu fără a da din mână familiar: "A plecat băiatul, și a și venit." Într-adevăr, în mai puțin de două minute, țuica e dinaintea lor. Ridică paharul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
ridurile propriu-zise se va rupe. Dar încă nu a ajuns acolo, zâmbește convins că "tinerele generații" nu văd în el decât un camarad cu ceva mai multă experiență și îl "înțeleg". Căutându-și cheia în buzunar, găsește moneda dată de chelner. La dracu, și Maria-Tereza? A uitat să-i dea moneda înapoi. Asta-i acum, or să se mai vadă. Deschide ușa. Oglinda din vestibul îi întoarce aceeași imagine ca și azi dimineață, dar mai tânără decât în amintirea lui! Reconfortat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
parte peste 300 persoane. Au toastat: Ion Brătianu, prințul Dimitrie Ghica, I. Câmpineanu, G. Chițu, bătrânul artist Matei Millo etc. S-au spus și un număr de glume. Pe meniu erea, între altele, și filet de Plevna. Când cei 100 chelneri ai lui Hugues apărură cu farfuriile pline de acest fileu, erea parcă o armată care trecea. Atunci un musafir spuse: — Ia priviți defileul fileurilor de la Plevna. La o masă erea și V. A. Urechia, ministrul Instrucțiunii. Deodată se aude o
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se mânca foarte bine, cu porții mari, cu fripturi vestite, cu vin și cafea pentru 80 lei pe lună abonamentul. Aci mâncau aproape toți parlamentarii moldoveni în cap cu generalul Lecca și Ion Agarici, președintele și vicepreședintele Camerei. Bacșișul la chelneri era de 10 bani, numai chiaburii își iertau luxul a 20 bani. Când vedeai pe unul care da 20 bani, te uitai cu invidie la el. Și nu sunt decât 40 de ani de-atunci!... incidentul nicolae blaremberg-george san marin
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
orele 4 și 5, mergeam la restaurantul de la mezanin din Palatul Justiției unde mulți avocați, adesea, luau prînzul. La una din mese, cea mai mare, era fără a se numi rezervă masa la care se așezau cam aceeași avocați. Mitică, chelnerul principal al restaurantului, avea oarecum grija să aranjeze așa lucrurile. Mitică era un chelner perfect și respectuos cu toată lumea. Era, în plus, seara, după ce își termina lucrul la restaurantul tribunalului, profesor la școala de picoli. Mi-aduc aminte cum ne
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
avocați, adesea, luau prînzul. La una din mese, cea mai mare, era fără a se numi rezervă masa la care se așezau cam aceeași avocați. Mitică, chelnerul principal al restaurantului, avea oarecum grija să aranjeze așa lucrurile. Mitică era un chelner perfect și respectuos cu toată lumea. Era, în plus, seara, după ce își termina lucrul la restaurantul tribunalului, profesor la școala de picoli. Mi-aduc aminte cum ne povestea el lecțiile pe care le preda elevilor săi. Una dintre lecțiile principale era
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
care, probabil păzeau vacile casei, mi-a apărut în față o clădire. Știam de existența cabanei Piatra Craiului, însă s-a ivit mai repede decât mă așteptam. La restaurant am motivat că sunt cu bicicleta, și trebuie să mănânc. Un chelner amabil îmi spusese că are de toate, dar la bucătărie nu se putea găti, li se luase curentul electric. Mi-a încropit o gustare rece, mulțumitoare. Pe când mi-o aducea, chelnerul voia să mă încurajeze, că nu mai aveam mult
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
că sunt cu bicicleta, și trebuie să mănânc. Un chelner amabil îmi spusese că are de toate, dar la bucătărie nu se putea găti, li se luase curentul electric. Mi-a încropit o gustare rece, mulțumitoare. Pe când mi-o aducea, chelnerul voia să mă încurajeze, că nu mai aveam mult de mers la deal și, spre Brașov voi coborî. Așa avea să fie. Într-un sat în care se schimbau județele - Argeșul cu Brașovulunde apăru primul milițian din acest drum, a
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
serveau băuturi alcoolice. Specialitățile casei, înafara amintitei băuturi din tărâțe, erau sarailia, alvița, înghețata și, probabil, și altele pe care nu le-am remarcat sau nu mi le mai amintesc eu. Am fost serviți repede, cu multă solicitudine de către un chelner tânăr. Abia după ce ne-am așezat la o masă, am înțeles de ce ne simțeam așa de bine: destructiva muzică de tip manea fusese înlocuită aici de opera grupului Queen, pereții erau tapetați cu un roșu de Ganesha, cei doi vânzători
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cei trei prieteni amețiți bine, care resimțeau și acum zgâlțâiturile trăsurii ce le înfierbân- taseră și mai tare capetele și ficații. Nimic nu se potrivește mai bine cu cămășile noastre decât un vin alb, rece ca Polul Nord, a comandat Pribeagu chelnerului. — Măi, fraților, dar unde-i distinsa voastră domnișoară ? râde Mamutu’. Cred că v-a trimis după cai verzi pe pereți. — O să vină, o să vină, mon cher. Nu ai încredere în domnișorul Cristian că a vrăjit-o ? Halal prieten te mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
vorbește, sare deodată Cristi. — Serios ? Da, du-te și vorbește ! Acum, până nu mă răzgândesc ! Nici n-a stat pe gânduri, Pribeagu s-a ridicat în grabă de la masă, aproape s-o și dărâme, și s-a dus la primul chelner, întrebându-l unde-l poate găsi pe Iosif Răcaru, spre a-l felicita pentru seara minunată și mâncarea excelentă din restauran- tul său. După două-trei rugăminți, băiatul cedează și îi spune că patronul se află la masa din spate, domnul
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Te- ai gândit tu în zilele-alea când veneai sfios și timid ca o fufă virgină, ha-ha, la pian la Răcaru, că ai să ajungi aici ? — Că o să ajungem, ce Dumnezeu aș fi făcut fără voi ? — Băi ! țipă Fernic la un chelner. Copile, adu-ne o ladă de șampanie ! — Ce șampanie, domnule ? — Chiar, ce șampanie, domnule ? Adu- ne, copile, un butoi de vin în care să ne-mbăiem ficatul, ne-am săturat să bem, ne scoatem organele direct și le punem la
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
făcuse poate toată viața, a dat cât pentru un bal regal din buzunar pentru toți amicii și prietenii săi înse- tați și nu l-a interesat o clipă nota finală, pe care a achitat-o triplu, sărutându-i și pe chelnerii și pe bucătarii care avuse- seră grijă de ei. O lume de treabă se-ntreabă de ce beau veșnic din cupa mea plină De vreți ca să știți, cu mine sorbiți licoarea de-a pururi divină Beau că-n viața prea scurtă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]