54,187 matches
-
Nu ne vom ocupa de latura morală a prostituției. Aceasta a făcut și face obiectul a numeroase scrieri literare și medico-sociale. Ceea ce se observă Însă În această problemă, este faptul, că sunt deosebiri de vederi asupra modului cum e privită chestiunea, deosebiri care pleacă de la definiția Însăși a prostituției și până la așezarea ei În raport cu societatea. Acest raport e precizat prin legiuiri sau regulamente, care după cum se știu, se deosebesc de la stat la stat, Însă prin toate se urmăresc acelaș scop: ca
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
asigurarea că prostituata indiferent de locul unde practică, cel puțin din punctul de vedere fizic, să nu fie periculuoasă. Legea din 1930 sub imperiul căruia se dirijează astăzi prostituția, este un amestec de reglementarism și aboliționism, În care conturul unor chestiuni nu apare precis. Avantajele ca și dezavantajele acestui sistem au fost discutate de noi prin diferite rapoarte și publicații, asupra căror vom reveni În prezent. Aboliționismul nu-1 discutăm. Adoptarea lui ar constitui cea mai mare greșală și cu urmări funeste
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
nu le lasă din câștigul lor, decât strictul necesar existenței. Toate acestea n-au cel puțin scuză, că În bordel nu se transmit bolile venerice. Poliția, care primează În controlul prostituției reglementate, nu se ocupă Întotdeuna de latura morală a chestiunei. Acestea sunt numai câteva puncte, care oglindesc o latură a reglementarismului, pentru cei care susțin necesitatea bordelului, fără să mai accentuăm, că acest regim favorizează negoțul de carne vie. Prostituția, reglementată sau nu, oferă ocazia unei anumite clase sociale, să
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
de vrâsta când o tânără poate intra În prostituție. N-a asigurat controtul medical al prostituatei, fapt care a compromis total legea. Sexul masculin În raport cu prostituția. Actuala lege sanitară se ocupă prea puțin de raporturile sexului masculin cu prostituția. Sunt chestiuni importante care trebuie să fie precizate: 1. Participarea sexului masculin la prostituție. 2. La ce vrâstă tinerii pot frecventa localurile de prostituție bordelul dacă e Înființat. Asupra primului punct, legea din 1930 s -a dovedit incompletă. Dacă s-au prevăzut
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
se dedau desfrâului: hoteluri, săli de dans, cârciumi, etc. Este notoriu că astfel de localuri se instalează cu profuziune În jurul gărilor orașelor mari, unde prostituatele mișună și În contra cărora autoritatea administrativă nu s-a arătat Întotdeauna energică. În privința factorilor favorizanți, chestiunea este mai complexă. Nu toate problemele pot fi puse În aceeași temă, totuși când se va rezolva prostituția, colateral, trebuie să se tindă către cultul austerității, corectitudinei și muncii. Oficii de protecție a minorelor, plasarea elementului feminin și redresarea moralului
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
magme bazaltice, să nu frigă la tălpi, îmbini cum te pricepi mai bine plăcile tectonice, ca faianța la baie, uzina suflețelului tău scoate aburi care se răcesc pe cer și apar oceane și lacuri mari, din pământ apar singuri munții, chestiune de personalitate a proaspetei tale creații, aceștia înțeapă cu piscurile lor colțu roase cerul, și din ei încep să susure izvoare, câmpia, iată, s-a în ver zit și s-a umplut de gâze și lucrurile sunt abia la început
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cale să-și construiască o cale spre progres.43 Dunărea prezintă o serie de probleme de o mare importanță, printre care cea a navigabilității sale și a transformării sale în cale mondială de comerț, probleme care constituie pentru România o chestiune vitală. Observația făcută în cazul altor fluvii, si anume ca țările mai apropiate de izvoare sunt mai puțin preocupate de cooperarea internațională, iar cele situate mai aproape de gurile sale de vărsare sunt mai interesate în a stabili un regim comun
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
acesteia. Această a avut ca si urmare stabilirea duratei Comisiei la 12 ani, adică până în 1883. Războiul de independență al României avea să fie un alt factor care a determinat modificări asupra regimului stabilit la Paris, războiul ruso-româno-turc determinând intrarea chestiunii dunărene într-o nouă fază. În urmă Tratatului de la Berlin din 1878, Basarabia cu toate protestele ridicate de Anglia este retrocedata Rusiei cu sprijinul lui Bismark, care nu vedea în Dunăre în acel moment altceva decât un obiect de compensații
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și acceptați de CID.67 Problemă regimului militar al Dunării nu a fost menționată în 1921, nu din cauza că ea nu există încă în 1878 s-au făcut mențiuni cu privire la această problemă ci din cauza polarizării pozițiilor diferitelor puteri în privința acestei chestiuni vitale, de care depinde siguranță riveranilor și dreptul lor de legitimă apărare. România a încercat și ea, însă fără succes, să contribuie la soluționarea acestei importante chestiuni mai ales că era țară cu cea mai lungă frontieră dunăreana susținând dreptul
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
făcut mențiuni cu privire la această problemă ci din cauza polarizării pozițiilor diferitelor puteri în privința acestei chestiuni vitale, de care depinde siguranță riveranilor și dreptul lor de legitimă apărare. România a încercat și ea, însă fără succes, să contribuie la soluționarea acestei importante chestiuni mai ales că era țară cu cea mai lungă frontieră dunăreana susținând dreptul riveranilor de a avea flotă militară pe Dunăre (mai puțin țările învinse în război); trecerea navelor militare străine prin apele teritoriale ale unui riveran urma să fie
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
în acest sens, astfel că această problemă a fost trecută pe agenda Conferinței de pace de la Paris (29 iulie 1946-15 octombrie 1946), apoi pe agenda celei ținute la Viena (la începutul lunii noiembrie 1946), unde s-a hotărât că această chestiune să fie soluționată de Consiliul Miniștrilor de Externe. A treia sesiune a Consiliului Miniștrilor de Externe s-a deschis la New York la 4 noiembrie 1946 și în ședința din 27 noiembrie, Miniștri de Externe, la propunerea URSS, au convenit că
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
coord.), Geografia, Editura Academiei RSR, București, 1976. Iklé Fred Charles, How Nations Negotiate, Harper & Row, Publishers, New York, 1964. Every War Must End, Columbia University Press, New York, 1971. Ionescu Ghiță, Communism în România, 1944-1962, Oxford University Press, New York, 1964. Iorga Nicolae¸ Chestiunea Dunării, Lecții ținute la Școala de război, Vălenii de Munte, 1913. Istoria comerțului cu Orientul, Editura "Cartea Românească", București, 1939. Locul românilor în istoria universală, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1985. Jervis Robert, Perception and Misperception în Internațional Politics, Princeton
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
1985, p. 106. 15 Grigore Antipa, Dunărea și problemele ei științifice, economice și politice, Librăriile "Cartea Românească" și Pavel Suru, București, 1921, p. 10. 16 Theodor Mommsen Istoria română, vol. IV, Editura Enciclopedica, București, 1991, p. 96. 17 Nicolae Iorga¸ Chestiunea Dunării, Lecții ținute la Școala de război, Vălenii de Munte, 1913, p. 27. 18 Theodor Mommsen, op. cît., vol. IV, p. 115. 19 Nicolae Dașcovici, Dunărea noastră, Fundația Culturală "Principele Carol", București, 1936, p. 6. 20 Theodor Mommsen, op. cît
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
o definiție universal valabilă și unanim acceptată, care să acopere toate actele și faptele posibile și care să constituie în orice jurisdicție acte de corupție. Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 1975, pentru prima oară, prin rezoluția 3514, a abordat chestiunea practicilor corupte în tranzacțiile comerciale internaționale și, ca urmare, au fost adoptate o serie de măsuri de către diferite organisme internaționale în legătură cu acest subiect<footnote Ibidem. footnote>. Un exemplu în acest sens este Programul de acțiune împotriva corupției, realizat în 1995
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
a codurilor de conduită și să promoveze regulile privitoare la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale care înlătură corupția; 16) Să se asigure că mijloacele de informare în masă au libertatea de a primi și a oferi informații privind chestiuni de corupție, care să facă doar obiectul limitărilor și restricțiilor necesare într-o societate democratică; 17) Să se asigure ca dreptul civil să ia în considerare necesitatea de a lupta împotriva corupției și în special să ofere remedii eficiente pentru
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
la nivel local mărește realmente transparența și face sistemul politic mai responsabil față de cetățean. Competiția politică încurajează inovația și transferul de bune practici, iar, cel puțin în anumite domenii (deși nu în toate), cetățenii sunt realmente mai bine informați în ce privește chestiunile publice de interes local. Ca atare, este posibil ca ceea ce pare la prima vedere o proliferare a corupției generată de descentralizare să fie doar o creștere a interesului publicului și a gradului general de familiarizare cu mecanismul politic. Crook și
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Manor, J. (2000), “Democratic Decentralization”, OED Working Paper, No. 11, World Bank, Washington DC, p. 83. footnote> au studiat îndeaproape situația din India, Bangladesh și Ghana și au ajuns la concluzia că localizarea deciziei a dus la creșterea preocupării pentru chestiunile publice, ceea ce a mărit și frecvența raportării actelor de corupție, deci a distorsionat măsurătorile de percepție făcute prin sondaje de opinie. De fapt, autorii arată că totalul resurselor controlate pe căi obscure de un număr mic de persoane cu influență
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
ieftin. Uneori se întâmplă să nu audă clanța ușii dormitorului și e surprinsă tocmai în clipa de relaxare când, scos din raftul lui, caleidoscopul o încântă cu jocul culorilor și luminilor. În acest al cincilea caiet, în sfârșit apar și chestiunile cu tangențe religioase. E descris un preot local, o figură luminoasă ale cărui sfaturi sunt ascultate cu sfințenie de Eugenia Ionescu: Să nu calci pe firimituri de pâine sau să calci vreo gâză. Să nu strici vreun cuib de pasăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
Bagă ăla, gâl-gâl-gâl au început să se învârtă rotițele alea, ne-au luat în jur de 80 de mărci. (Un fel de teroare a tichetului, butoanelor. Nu putem să nu observăm la conchistadorii noștri că mai multă energie risipesc în chestiuni utilitare, în înțelegerea mecanismelor birocratice ale teritoriului străbătut decât în „vizitarea obiectivelor“.) Și-acum încep aventurile cu parcările Am plecat. Am trecut prin Salzburg, am vrut să urc și pe la cetate, dar se urca doar cu piciorul și am renunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pe care o avea în fața lui era cum nu se poate mai clară: s-aleagă ori stima lumii și grozăvia din sufletul său, ori împlinirea lăuntrică și ocara lumii - nu știa. Alteori, dimpotrivă, își spunea că totul este doar o chestiune de atitudine, iar faptul că fetița îl tulbură până la disperare, nu are, în fond, nimic rău cu adevărat. Iar concluzia aceasta, ei bine, îl satisfăcu într-un final, căci la ea a și rămas. „La urma urmelor, ceea ce crezi uneori
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
eu, ca și tine, existența Lui și nu am deloc o problemă personală cu asta; niciodată eu nu am fost împotriva lui Dumnezeu. Însă nu trebuie uitat că El este doar o ipoteză, nimic nu-i cert și verificat în chestiunea aceasta. Tocmai de aceea, iată, eu nu pot să fiu într atât de ușuratic în gândire și în simțire, încât să pun pe seama „divinei și milostivei” Sale providențe toate lucrurile bune, ce mi se întâmplă mie în viața de zi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
fi invocată de către instanță, din oficiu, sau de către pârât. Art.389 Obiectul dezbaterilor Dezbaterile procesului poartă asupra Împrejurărilor de fapt și temeiurilor de drept, invocate de părți În cererile lor sau, după caz, ridicate de către instanță din oficiu. Art.390 Chestiunile prealabile dezbaterilor În fond Înainte de a se trece la dezbaterea fondului cauzei, instanța, din oficiu sau la solicitarea părților, pune În discuția acestora cererile, excepțiile procesuale și apărările care nu au fost soluționate În cursul cercetării procesului, precum și cele care
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
unei culturi a participării complică declanșarea proceselor de dezvoltare locală. Absența liderilor și a experiențelor anterioare în domeniu reduc mult șansele de angajare ușoară, eficientă a comunității pe calea schimbării, a autoorganizării. Identificarea posibilelor substitute pentru absențele menționate este o chestiune de imaginație socială. Modul în care ajunge să activeze grupul de inițiativă al femeilor de la Ghizela-Timiș, în relatarea facilitatorului care a declanșat procesul, este edificator pentru nevoia de artă, răbdare și imaginație în implicarea unor segmente sociale relativ lipsite de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
decât investițiile făcute. Ne putem aștepta la unele variații în opiniile populației cu privire la strategiile de acțiune publică optime în funcție de frustrările și satisfacțiile care sunt generate de IS pozitive sau negative. Dezbaterea privind inconsistența de statustc "Dezbaterea privind inconsistența de status" Chestiunea „cristalizării de status” (status crystallization) (Lenski, 1954) sau a „inconsistenței de status” (status inconsistency) este o provocare de ordin metodologic și teoretic. Odată cu Lenski, sociologii au început să analizeze importanța localizării simultane într-o poziție inferioară și una superioară în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de șapte ianuarie 1919 suveranului României, Ferdinand I, astfel: „Profesorul bucovinean Cotlarciuc a fost la Regele, care l-a uimit prin amabilitatea lui, dar și prin cunoștințele lui reale în domeniul dreptului bisericesc și prin interesul pe care-l poartă chestiunilor speciale de știință”. Rezultă clar că Nicolae Iorga a discutat cu N. Cotlarciuc despre interesanta și strategica audiență, relatându-i cu lux de amănunte cursul dialogului cu suveranul român. Ascensiunea în ierarhia ecleziastică a profesorului de teologie începe în 1923
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]