2,486 matches
-
A cui, mă, cum o cheamă? — Ăăă... a fugărit-o pe mama Floare, acuma, la șură... Cum zici că o cheamă? Mai zi o dată! — O motohaliță, dar să vă luați și pușca cu care ați Îm pușcat ieri alea două ciori! Stan Marinescu era un bărbat cu mișcări repezi, venit din Argeș, albastru de tot În uniforma lui, lucitor În cizme și cu un fluier de arbitru În gură mai tot timpul cînd se găsea În misiune, adică atunci cînd stătea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
stătea În fața clădirii Sfatului, la stradă, și-i oprea cu șuierătoarea pe bicicliști: „Stop, mă! De ce nu stai? Te prefaci că nu Înțelegi românește, ai?“ Unii chiar se prefăceau. CÎnd a auzit-o Însă pe cea cu pușca și cu ciorile, m-a potolit: — Lasă că ne Întîlnim mîine cu tata și vedem ce-i de făcut, bine? A și Închis cu ocazia asta postul, trăgînd la sfîrșit, peste toate ușile Încuiate, o alta exterioară, parcă era totuna cu peretele casei
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
lui Ion Creangă: „Era odată un moșneag ș-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț...“ Și iată varianta propusă de Bogdan Ulmu: „VOCEA: Era odată un moșneag... (cel numit se agită brusc în timp ce restul familiei stă în stop cadru) și o babă... (idem). Iar moșneagul avea o fată... (același joc)... și baba de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
spus mai devreme mi-a stârnit interesul, presentimentele dumneavoastră În legătură cu Statele Unite? Acum douăzeci și doi de ani, venirea mea a fost o ușurare. — Evident, Într-un fel Întreaga lume este acum Statele Unite. Fără scăpare, spuse Govinda Lal. E ca o cioară uriașă care a Înhățat viitorul nostru din cuib și noi, restul, suntem ca niște mici cintezoi care Îi ținem urma Încercând să o ciupim cu ciocul. Cu toate acestea, zborurile misiunilor Apollo sunt americane. Am fost angajat la NASA. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
el ar fi în orice caz interesant pentru fetișiștii fragmentului. Nu mi-a trecut prin minte să-i las pe toți acei sugrumați, decapitați, arși și sfârtecați, să las toate acele cadavre legănându-se de crengile stejarilor ca hrană pentru ciori să-și facă de acum apariția ca fantome, să acționeze în capitolele ce urmează și să sperie gloata pedestră - niciodată nu mi-au plăcut poveștile cu fantome. Dar s-ar putea ca modul neeconomicos de a mă purta cu personajele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să se audă vorbind, lucru de care băiatul se va folosi mai târziu, în materniadele din Ani de câine. Dinspre zona portului, acolo unde, lângă instalațiile fabricilor, erau depozitate și mormane dintr-o chestie albicioasă imposibil de definit ce atrăgea ciorile, venea peste noi, atunci când vântul bătea dinspre nord-vest, o duhoare grea. Și câte aveam să mai văd și să mai miros. Și câte aveau să mai aibă urmări târzii. De mâncat, mâncam numaiștiuce. Spre sfârșitul lui august, ajutoare voluntare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de șenile ce acoperă orice alt zgomot. Nici un gând nu rămâne, numai imagini. Alături văd țărani care-și muncesc ogorul, brazdă după brazdă, ca și când nu le-ar păsa de nimic. Unul ară cu o vacă înhămată la plug. În urma plugului, ciori. Apoi, din nou, văd convoaie de refugiați care umplu șoseaua: căruțe cu cai, între ele femei bătrâne și adolescenți care trag sau împing cărucioare supraîncărcate. Pe cufere și boccele șed copii care vor să-și salveze păpușile. Un bătrân trage
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
strălucească... Mai târziu, am mutat capitolul final al romanului Ani de câine într-o mină, din care însă nu se mai extrăgea rocă salină. Mai mult, la toate orizonturile de transport și în toate galeriile se instalaseră pretutindeni sperietorile de ciori produse acolo ca articol de export. Încremenite în anumite posturi sau mobile, cu ajutorul unor mecanisme încorporate, ele erau costumate ca replici ale societății umane, exprimau bucuria și suferința omenirii și erau o marfă care își avea prețul ei. Livrate la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
o marfă care își avea prețul ei. Livrate la comandă, își găseau piețe de desfacere în întreaga lume. Și, pentru că omul este considerat a fi fost creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, Dumnezeu putea fi considerat prima sperietoare de ciori. Când era pană de curent, doar lămpile cu carbid dădeau lumină și ne ajutau să avem umbre uriașe, care bântuiau peste pereții înalți ai galeriilor. Din galerii proaspăt deschise, din scocuri oscilante amuțite, din adâncurile de sub tavanele galeriilor, îi vedeai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Băiatul se zmuncește, o lovește cu capul în nas pe Prințesa care de durere îi trage niște pumni zdraveni și-l pune pe fugă, după ce Izaura își recuperase trăistuța. Fuge și celălalt după el să nu încaseze pumni. — Cra! Cra! Ciorilor! Cra! Cra! Ciorilor! Strigă ei supărați. — Să ne pupi în c..., le răspund ele triumfătoare. — Ai sânge pe bărbie, observă Izaura. M-a pocnit huliganul ăla peste nas, dar și eu i-am tras niște pumni să mă țină minte
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
o lovește cu capul în nas pe Prințesa care de durere îi trage niște pumni zdraveni și-l pune pe fugă, după ce Izaura își recuperase trăistuța. Fuge și celălalt după el să nu încaseze pumni. — Cra! Cra! Ciorilor! Cra! Cra! Ciorilor! Strigă ei supărați. — Să ne pupi în c..., le răspund ele triumfătoare. — Ai sânge pe bărbie, observă Izaura. M-a pocnit huliganul ăla peste nas, dar și eu i-am tras niște pumni să mă țină minte. — Ești puternică, fă
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
văzut la fetele de școală. Cucoana mă va îmbrăca frumos, dar numi va părea rău după fustele de țigancă? Tocmai acum să renunț la fusta cu maci roșii care-mi place atât de mult? Renunț, ca să nu-mi mai spună „cioară”, „pirandă”, dar-ar boala-n ei de copii nașparlii. Le-arăt eu lor când voi învăța și o s-ajung o mare doamnă. Dar ce mă fac cu Dedi și cu ceilalți din șatră dacă plec de la ei, că mă iubesc
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
Sfîntu Gheorghe 1. Sfîntu Gheorghe 2. Butoiu 3. Malu 46. Sinesti 1. Sinesti 2. Boteni 3. Catrunesti 4. Hagiesti 5. Lilieci 6. Livedea 47. Stelnica 1. Stelnica 2. Maltezi 3. Retezatu 48. Sudiți 1. Sudiți 2. Gură Văii 49. Valea Ciorii 1. Valea Ciorii 2. Bucșa 3. Dumitresti 4. Murgeanca 50. Valea Măcrișului 1. Valea Măcrișului 2. Grindasi 51. Vlădeni 1. Vlădeni ─────────────────────────────────────────────────────────────────── JUDEȚUL CĂLĂRAȘI ---------------- cu reședința în municipiul Călărași ------------------------------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
Sfîntu Gheorghe 2. Butoiu 3. Malu 46. Sinesti 1. Sinesti 2. Boteni 3. Catrunesti 4. Hagiesti 5. Lilieci 6. Livedea 47. Stelnica 1. Stelnica 2. Maltezi 3. Retezatu 48. Sudiți 1. Sudiți 2. Gură Văii 49. Valea Ciorii 1. Valea Ciorii 2. Bucșa 3. Dumitresti 4. Murgeanca 50. Valea Măcrișului 1. Valea Măcrișului 2. Grindasi 51. Vlădeni 1. Vlădeni ─────────────────────────────────────────────────────────────────── JUDEȚUL CĂLĂRAȘI ---------------- cu reședința în municipiul Călărași ------------------------------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148965_a_150294]
-
așeză pe bancă, lîngă Virgil. L-am întîlnit ducîndu-se cu vaca la pășune. Plîngea și zicea că numai Bărzăunul ne-a băgat pe noi în toată grozăvia asta. Bărzăunul se strîmbă a lehamite și aruncă cu o pietricică după o cioară. Sigur că da, zise Tomiță uitîndu-se la el ca la un spin otrăvit, ție nici nu-ți pasă! Ați venit, mă? se auzi vocea domnului Nicanor de pe terasa primăriei. Nimeni nu răspunse, de parcă nu era vorba despre ei. Așteptau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
beția între țigani, cu toate că nici bani de băutură aproape că n-au... Pe acasă, dacă se mai bea ceva sfecleancă sau câte o bere de doi jumătate pentru doi... și cam atât... Asta-i toată băutura lor. * * * Voi să știți, cioară aista de-ai lui Gătej are dreptate, măi oameni buni! El îi oleacă școlit... are vreo două clase de Industrial pe la Suceavă... și nevastă corcitură de român. Nepotu-meu de la Madrid nici nu vrea s-audă de români și de vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
înghițit tot ce se afla într-însa... Să-l fi văzut pe cel mic cum striga Dă cârr, dă cârr în loc de cârnaț și cum cea mare i-a dat bucata lui, dar i-a spus să nu mai cârâie ca cioara și să zică seleam, mai mare dragu, măi Giovan... Ia uite-i cum dorm toți patru cu burțile pline de franzele și seleam... Lasă-i să doarmă, Bianco! Să facă și ei câte un caca mare de român, ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și tot atâția la întors. I-adevărat că în drumul său trecea și pe lângă o școală mult mai apropiată, dar nu era chip să te apropii de ea că aceea era numai pentru albi, iar școlarii de acolo cârâiau ca ciorile chiar și la vederea unui copil negru, aflat doar în trecere pe drumul din preajmă, ceea ce îl obliga să-și continue marșul forțat către școala lui încă nu mai puțin de o jumătate de oră pe ceasornic. Când aprecia că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
cât se poate de bine la testele impuse de programă. Oricum, erau printre primii la învățătură și se bucurau că li s-a permis să învețe la școala cea mai apropiată de casa lor, deoarece, între timp, dispăruseră fără urmă ciorile barate cu tot cu panourile triunghiulare pe care erau desenate și expuse la vedere pe la toate intrările. Ajungeau acasă cu mult înaintea lui John, timp în care continuau să-și îndeplinească obligația de a transporta la domiciliu tulpinile de bumbac trebuincioase pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
John îl oferea cu promptitudine contra cost: un senvici, un covrig, câțiva dolari, o deplasare cu droșca la sau de la școală, totul era bine-venit că băiatului îi lipseau toate cele. Chiar și în aceste condiții, pe cei care îl porecleau cioară sau drac fără coarne refuza să-i ajute, spunându-le că nu are nevoie de plata lor. Ba mai mult, la orele de sport îi mai și contra cu duritate, așa ca din greșeală, pentru a-i face să simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de ceea ce spune Directiva. - Da, că noi cu mortul în casă, de televizor ne-a ars, strigă la popă din nou Maria. Gerul de afară parcă s-a întețit și mai tare și începuse să cadă ușor fulgi de zăpadă. Ciorile din copacii din fața primăriei croncăneau ca și cum ar fi cântat un cântec funebru ce se adăuga la vociferările celor veniți la mort. Preotul, ieșit în fața casei ca să fie auzit, face semn să se facă tăcere și să fie ascultat de toți
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Și moartea se aruncă cu o sută zece kilograme peste Contesă. - Te-ai întors! Te-ai întors, te-ai întors, te-ai întors! Contesa era iremediabil, neașteptat, păgân, ridicol, târziu, cumplit, disperat, analfabet și amoral, îngrozitor și trist de îndrăgostită. * - Cioară! Ci-oa-ară! O armată de învățăcei americani blonzi și bine făcuți trăgeau de fiare și învățau românește după forma buzelor lui Mișu. Știau deja să zică „brânză”, „mămăligă”, „varză”, „pizdă”, „pulă”, „țigan borât”, „negru borât”, „cioară”, „Mișu” și „bazat”. Afară, unchiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
îngrozitor și trist de îndrăgostită. * - Cioară! Ci-oa-ară! O armată de învățăcei americani blonzi și bine făcuți trăgeau de fiare și învățau românește după forma buzelor lui Mișu. Știau deja să zică „brânză”, „mămăligă”, „varză”, „pizdă”, „pulă”, „țigan borât”, „negru borât”, „cioară”, „Mișu” și „bazat”. Afară, unchiul Tom și unchiul Sam călcau peste cadavre, într-o foame titanică. Fast-food-ul funcționa eficient de ambele părți. Chiar și Mișu se mai îngrășase puțin. * Mariana murea încet de rușine și de dorul lui Mișu. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
ăilalți, a făcut minuni. Ce-a făcut, mă? Minuni. Auzi, tu? Minuni! Aud, Însă, nu-nțeleg. Uite, mă, cum a devenit cazul cu minunile. Să văd. Vezi, na! Pământurile Bogdăniței erau sărace. Rele. Hârbuite. Și golașe, ca niște pui de cioară, atacați de râie. Ce gândești, tu, că a putut să facă acest Costică inginerul? N-ai zis, tu, că minuni? I-au venit idei. A căutat, a găsit și a pus În practică soluții specifice la probleme specifice. Dar, ce
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
prin casă. Se fâțâia de ici-colo, mergând de la cuptor până la ușă, de la ușă până la masă, de la masă până la pat și Înapoi. Își făcea de lucru prin ogradă, hârșâindu-și pașii prin praf. Orbecăind, amenința berzele cu bastonul. Le lua drept ciori. „Crrr, le striga, duceți-vă la vărsătoare... Acolo veți găsi tot ce poftiți...“ Începea să confunde lucrurile. La Început, confundă masa cu scaunul, lingurile cu furculițele. Cuțitele cu pâinea. Sarea cu oțetul. Smântâna cu brânza. Undelemnul cu vinul, astfel că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]