2,739 matches
-
Acești factori favorizează practicarea unor culturi agricole variate: cereale (porumb, grâu etc.), plante tehnice (sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, soia, in, cânepă etc.), leguminoase (mazăre, fasole etc.), legume (tomate, ardei, morcovi etc.), viță de vie, pomi fructiferi (meri, peri, pruni, nuci, cireși, vișini, piersici etc.). În zona dealurilor mai înalte, de peste 300 m altitudine, relieful mai accidentat favorizează procesele de eroziune a solului și alunecările de teren. Ca urmare, aici se practică mai ales pomicultura, viticultura și creșterea animalelor. În munți, datorită
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
tot mai mult practicată și pentru producția de piață. Aceasta a impus introducerea de soiuri superioare, cu plantații mari în livezi de aceeași specie. În prezent, cele mai mari suprafețe sunt ocupate de pruni, meri, peri, la care se adaugă cireși, vișini, piersici, nuci și alți pomi. Pe ansamblul țării au scăzut suprafețele ocupate cu pruni, care multă vreme au dominat, în favoarea celor cu alți pomi fructiferi. Pe întinsul țării se disting mai multe bazine pomicole, cele mai mari aflându se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
apă și dextrogiră. Este numită și zahăr de lemn. L (+) Arabinoza este răspândită în liliaceae, dar se întâlnește mai mult sub formă de poliglucide, numite arabani, în borhotul de sfecla de zahăr, în guma arabică și gume vegetale secretate de cireși, pruni, piersici. D Ribuloza este o cetopentoză epimeră cu riboza, având rol important în fotosinteză. Hexozele sunt substanțe care apar în regnul vegetal și animal atât libere, cât și sub formă de derivați. În general, ele sunt substanțe incolore, cristalizate
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
Cântece de mângâieri. Freamăte și șoapte, Sunete de clopote Viorele pe vâlcele, Muguri pe rămurele, Ghiocei și toporași, Mielușei și iepurași; Puișori în pufișori, Stropi de-argint pe mărțișori, Ciripit de ciocârlii, Ouă roșii la copii; Și miresme-ncântătoare De cireși scăldați în floare Toate spun cu-adevărat Că „Hristos a înviat!” De Paști Primăvară, primăvara, Mieii zburda pe câmpii, Flori în soare râd pe-afară Ne vin Paști după Florii, Ouă roșii vom ciocni. Ne-om plimba-n vacanță-n
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
alunul, mesteacănul, salcia, iar dintre cele tari: fagul, frasinul, arțarul, jugastrul, ulmul, arinul, părul, cornul, din care se lucrează unelte, mobilier, vase, în timp ce stejarul este întrebuințat mai ales în arhitectură. în unele zone este întrebuințată și coaja unor arbori ca cireșul, mesteacănul, pentru confecționarea de obiecte mici. Sunt și întrebuințări specializate, cum ar fi folosirea dudului la vasele mici pentru țuică și a stejarului la vasele mari pentru vin. Tehnicile de prelucrare și decorare a lemnului pot fi împărțite în două
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
apă și dextrogiră. Este numită și zahăr de lemn. L (+) Arabinoza este răspândită în liliaceae, dar se întâlnește mai mult sub formă de poliglucide, numite arabani, în borhotul de sfecla de zahăr, în guma arabică și gume vegetale secretate de cireși, pruni, piersici. D Ribuloza este o cetopentoză epimeră cu riboza, având rol important în fotosinteză. Hexozele sunt substanțe care apar în regnul vegetal și animal atât libere, cât și sub formă de derivați. În general, ele sunt substanțe incolore, cristalizate
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
sub împărații Tenrei și Engi, cerea, după cum atestă documentele epigrafice, ca loc de desfășurare: „un pătrat cu latura de 14 metri care trebuia să fie străjuit la nord-vest de un brad, la sud-est de o pajiște, la nordest de un cireș, iar la sud-vest de o apă.”. Mingea, umplută cu nisip sau păr de cal, avea 22 de centimetri diametru. Jocul consta dintr-o ceremonioasă trecere a balonului de la un jucător la altul (8 la număr) neexistând nici învingător, nici învins
Bazele generale ale fotbalului by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/357_a_953]
-
este impusă de nivelul de accidentare a terenului. Nu ne trebuie multă imaginație pentru a înțelege marea bucurie pe care o resimt turiștii în luna aprilie a fiecărui an când albul zăpezii reci este preluat de cel al florilor (merilor, cireșilor, caișilor etc.) care în plus prin parfumul emanat și prin armonia dintre flori creează un farmec aparte sau prin bucuria acelora care fie că se tratează pentru ochi cu apa de la vița de vie, când este tăiată, fie în timpul culesului
POTEN?IALUL DE DEZVOLTARE AL TURISMULUI DIN COMUNA CIUREA ? JUDE?UL IA?I by Alecsandru Puiu TACU () [Corola-publishinghouse/Science/83101_a_84426]
-
Mortua est) „Și din a chaosului văi Jur-împrejur de sine Vedea ca ziua cea dentîi Cum izvorau lumine.” (Luceafărul) Iubirea e lumină, iar iubita apare ca o întruchipare a luminii lăuntrice. Ea este înger, stea, „marmură albă”, „floare albă de cireș”. în creația lui Eminescu lumina nu e doar feerică, pitorească, ci devine purtătoarea unor semnificații valorice, sugerând angelicul, virginalul, edenicul, metafizicul; ea luminează și iluminează. Prin lumină, Eminescu materializează frumusețea sufletului, așa cum bine remarca Rosa del Conte în volumul Eminescu
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
mers în Valea Neagră ca învățător suplinitor, existau acolo un alt tip de luptători în munți. Aparțineau și ei legendei. Mai existau și cei care se opuseseră rușilor când ocupaseră Sighetul. Se spunea că în Borșa își făcuseră tunuri de cireș cu care voiau să elibereze Sighetul. C.Ș.: Tunuri de cireș? A.B.: Da, da. Erau legende care se creau în timp ce le trăiam. Imaginea lor era suprahiperbolizată de cei care povesteau despre ele. În același timp, aveam imaginea foarte concretă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
tip de luptători în munți. Aparțineau și ei legendei. Mai existau și cei care se opuseseră rușilor când ocupaseră Sighetul. Se spunea că în Borșa își făcuseră tunuri de cireș cu care voiau să elibereze Sighetul. C.Ș.: Tunuri de cireș? A.B.: Da, da. Erau legende care se creau în timp ce le trăiam. Imaginea lor era suprahiperbolizată de cei care povesteau despre ele. În același timp, aveam imaginea foarte concretă a celor care îi căutau pe cei din rezistență. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
cum îmi plesnește pieptul Și inima arde ca o flacără. * Fiindcă am adormit Gândind la tine, de-aceea Mi-ai apărut în somn? De-aș fi știut că-i doar un vis Nu m-aș fi trezit nicicând. Florile de cireș Au înflorit în van, pălind În timpu-acestor ploi Fără de sfârșit precum Trista mea reverie. * * Simțind că m-a-nvins Iubirea fără margini, Noaptea-l voi vedea Lumea nu te ceartă când Bați cărarea visului. * Cu toate că-l văd În fiecare noapte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
să te bați cu el. Tu n-ai să biruiești... Personalul oprește icnind la Tarcău. Coboară munteni cu saci de grăunțe, cu sacoșe pline de pâine... Cărarea lasă calea ferată și duce pe valea Tarcăului în sus. Ca niște iezme, cireși amari își frâng boarea prin verdele ca o părere al fagilor. În tăcerea umedă, sare apa în știoalne, să sperie frunzele care se desfac din somn. Uruit de gater, rozând brazii pădurilor. Aici, la Tarcău, lucrează cu profit bun firma
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pentru tămâie în altar. «Până prin 1930, Creangă trecea drept un popă răspopit, care umbla pe dealu’ ista cu lăutarii după el, da’ să nu scrieți asta...» Întors la pământ Trec pe la mătușa Mărioara, «o femeie care scotea mahmuru din om». Cireșul «din fundu curții», spre care sălta Nică prin cânepă, nu mai este. Un cireș amar străjuiește gardul și ghizi slabi de înger fac trimitere la mătușa cea fioroasă. Casa nu mai este, s-a dărâmat. Strănepoata Elena Apetrei, măritată cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe dealu’ ista cu lăutarii după el, da’ să nu scrieți asta...» Întors la pământ Trec pe la mătușa Mărioara, «o femeie care scotea mahmuru din om». Cireșul «din fundu curții», spre care sălta Nică prin cânepă, nu mai este. Un cireș amar străjuiește gardul și ghizi slabi de înger fac trimitere la mătușa cea fioroasă. Casa nu mai este, s-a dărâmat. Strănepoata Elena Apetrei, măritată cu Vasile Bocăneț, a înfiat-o pe Mihaela Andriescu. Mihaela muncește la o croitorie particulară
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și noapte. Un călugăr a prins un păianjen cu picioare lungi într-un șervețel și mi l-a dat să-l înghit. De-atunci, nu m-am mai scăpat... «Pe Creangă îl puteți găsi în Rai, unde continuă să scrie...» Cireșul de la poartă și-a coborât horbota între pământ și cer, acoperind urmele lui Nică, lăsate prin cânepă.. Piatră, durere și reformă Un cuțit în șale, răsucit în carnea sfâșiată: gata, m-a luat iar! Dau să mă ridic și cad
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
n-ai decât să faci vânătoare! Știți ce-a zis Umbrărerscu? Dacă nu le convine țăranilor, să-mi vândă mie pământul. Cumpăr tot!... Ei, dacă eram eu acum în cizme, îi arătam eu mistreți ținuți pe păpușoii amărâților...” Au înflorit cireșii amari. Își ridică horbotele albe spre cer prin crânguri de salcâmi. Miroase a verde crud - iarbă și păpădie. „Aici e Valea Călugărului, iar mai jos se vede pârâul Dobrotfor, care curge prin Balotești, un cătun ridicat pe la anul 1900 tot
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și pe latura ves- tică împărățesc florile și verdeața. Flori de tot felul, unele băștina- șe, altele aduse tocmai din Insula Reunion, iar o parte din cele ce cresc și pe la noi: brândușe, narcise, stânjenei, ciuboțica cucului, busuioc, gladiole. Un cireș bătrân, un prun tânăr, un dafin și un smo- chin pe rod completează un spațiu ca de grădină botanică, în care ga-zonul ocupă cei mai mulți metri pătrați. Într-un colț al gră- dinii, Adina și-a amenajat o miniaturală grădină de
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
la adăpost de orice murdărie infamă. Ceea ce nu-i greșit în vremuri normale. Pe cînd ședeam de vorbă cu distinsa doamnă, am zărit pe tricoul ei de flanelă un mic punct de sidef, un fel de fragment de floare de cireș, fluturată de adierea aerului. Privirea mea s-a fixat curioasă spre acel punct suspect, pînă ce, născîndu-se certitudinea, am deschis o paranteză: - Doamnă, am zis, ai un gîndăcel pe haină, și l-am luat repede și discret cu mîna și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Muscel (Argeș - rezervație geologică); Pădurea TÎmpa (Brașov - 182,2 ha), Domogled-Băile Herculane (Caraș-severin), (1132 ha); Peștera Ialomiței (25 ha) și Zănoaga (150 ha); Moroeni (DÎmbovița); Padeș și Pocruia-Tismana (Pădurea Topești) și rezervația floristică Novaci (Gorj); Ohaba Ponor-Pui (Hunedoara); Peștera Topolniței (Cireșul); Peștera lui Epuran, Pădurea de liliac Ponoarele (20 ha), complex carstic de la Ponoarele 69 și calcarele de la Bahna-Ilavița (Mehedinți); rezervația de arbori seculari și Urlătoarea (Bușteni), Rezervația Principală Bucegi 6680 ha și Aninșul de la Sinaia (1,4 ha Prahova
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Fier, Cheile Oltețului și Pădurea de Castani - Polovraci (Gorj); Porțile de Fier ale Transilvaniei din Zeicani - Sarmisegetuza, Arborele Lalea - Petroșani (Hunedoara); Platoul calcaros cu numeroase doline cunoscut sub numele de „CÎmpul Peșterii” - Balta, Cheile Topolniței cu tufărișul de tip mediteranian - Cireșul, Pădurea Borovăț (pin negru și fag - 56,8 ha) - Godeanu, Izbucul Isvernei și Polja Nadanovei (fenomen carstic - izbuc) - Isverna, Podul Natural de la Ponoarele (61 m lungime și 12 m lățime) și carstul (Peștera) de la Ponoarele - Ponoarele (Mehedinți); Cataractele Lotrului - Voineasa
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
patronului unui restaurant de lux, plantat în mijlocul grădinii, sub cerul liber. Nu m-am putut opri să nu mă gândesc la patul visat de mine, o bărcuță pufoasă, roșie și puțin kitsch, agățată cât mai sus, între două ramuri de cireș. Așadar, în ce pat fantastic ați vrea să vă cățărați, după ce-ați ascultat-o pe Scarlett cântându-l pe Waits? FILM Iulia BLAGA O poveste de Paște Înainte de Paște am primit o urare inedită. Valerian Sava ne-a urat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Adverb Transcrieți adverbele de mai jos, precizându-le felul (prin raportare la diferite criterii) și funcția sintactică: (a) "Atunci eu mă dau iute pe-o creangă, mai spre poale, și odată fac zup! în niște cânepă, care se întindea de la cireș înainte și era crudă și până la brâu de naltă. Și nebuna de mătușa Mărioara, după mine, și eu fuga iepurește prin cânepă, și ea pe urma mea, până la gardul din fundul grădinii, pe care neavând vreme să-l sar, o
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ocupa oricare dintre pozițiile posibile, inclusiv poziția mediană dintr-un compus trimembru: Cello "violoncel" < [Violon]cello "idem" (fals analizat drept compus; < it. violoncello , de fapt derivat); Halbe "halbă (de bere)" < halbe [Mass] "idem" (halbe "jumătate", Mass "litru"); Kirschblüte "floare de cireș" (propriu: "floare de cireașă") < Kirsch[baum]blüte "idem" (Kirsche "cireașă", Baum "arbore, copac", Blüte "floare"); Lastwagen (pop.) "autocamion, camion de transport pentru mărfuri" < Last[kraft]wagen "idem" (Last "încărcătură, povară, sarcină", Kraftwagen "automobil", Kraft "forță motrice, tracțiune proprie", Wagen "trăsură
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
la realizarea unui corpus al folclorului românesc... deschide o poartă către recuperarea integrală a acestui prețios element de patrimoniu” (Iordan Datcu, Dicționarul etnologilor români, vol. II, Saeculum, București, 1998, p. 65). Lucrare de referință în domeniu. * „Zăpadă pe flori de cireș”, primul roman din Vaslui, 1999, 274 p. * „TV.V.-15... explozia...”, Ed. Tiparul, Bârlad, 2006, 556 pag., „...atestat de noblețe materială și spirituală a unui timp... în explozia cultural-informațională din județul Vaslui, la începutul mileniului...” * „Meridianul (Vaslui Bârlad) axă cultural informațională
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]