26,829 matches
-
celei de clasă, iar oamenii din întreaga lume au plecat cântând să lupte în Marele Război. Dincolo de elementele comune, între teoriile de influență marxistă din relațiile internaționale există numeroase diferențe. Ca punct de plecare în discutarea lor, acestea vor fi clasificate în două categorii. Mai întâi vor fi abordate cele care pun un accent deosebit asupra aspectelor materiale care generează inegalitățile din lume. A doua colecție de teorii se referă mai ales la rolul ideilor în construirea lumii. Putem spune astfel
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
reuși să surprindă într-un mod adecvat situațiile unor societăți care suferă de pe urma incapacității guvernanților de a-i proteja, un neorealist subtil precum Barry Buzan introduce o distincție între state slabe și state puternice. Spre deosebire de criteriul prin care actorii erau clasificați în puteri slabe sau de forță în funcție de capacitatea militară și economică, împărțirea în state slabe sau puternice se referă la coeziunea socio-politică a acestora (Buzan, 2000, p. 106). Buzan propune o reconsiderare a universului discursului chiar pentru ideea de securitate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
o comunitate de securitate, chiar în curs de formare, oferă o deschidere către o abordare a securității în înțelesul cel mai larg al conceptului. Criticile aduse comunităților de securitate Cele mai importante critici aduse teoriei comunităților de securitate se pot clasifica în două categorii. Mai întâi, cele care afirmă că nu este necesară presupunerea unor sentimente identitare pentru a explica existența unei grupări non-războinice de state, pentru aceasta fiind suficiente argumente de ordin realist și liberal. Cel de-al doilea tip
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a fost acceptată de participanții la reuniunea șefilor de stat ai țărilor membre ale UE din octombrie 2011. În Raportul Paying Taxes 2010, elaborat de firma PWC, în colaborare cu Banca Mondială, România ocupă locul 149 din 183 de țări clasificate după criteriul atractivității fiscale, esențial la atragerea ISD. Această poziție inferioară în clasament este cauzată, în special, de numărul excesiv de plăți (aproximativ 113) care trebuie efectuate în cursul anului de un întreprinzător. Se atrage atenția asupra extinderii facilităților fiscale și
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
de droguri care nu au comis alte delicte trebuie să fie ultima soluție în vederea recuperării lor. În Luxemburg, până în aprilie 2001, consumul drogurilor de orice tip era incriminat. La această dată a fost promulgată o lege prin care drogurile sunt clasificate în două categorii: substanțe aflate sub strict control (precum heroina); canabisul (cânepa). Uzul de canabis continuă să fie văzut ca pe o activitate ilicită, dar pedepsele nu vor include închisoarea, sancțiunea fiind amenda de la 250 la 2.500 de euro
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
substanțe ilicite decât canabisul, sancțiunea este amânată provizoriu pentru o perioadă de probațiune care merge de la 7 zile la 2 ani. În Olanda, uzul canabisului nu este legalizat, ci numai tolerat de autorități. Ca și în cazul Luxemburgului, legea olandeză clasifică drogurile în: cânepă (canabis și produse); droguri cu risc neacceptabil. Drogurile (canabis și produse) se vând în locuri special amenajate, așa-numitele „cafe shops” (cafenele), unde minorilor le este interzisă intrarea. Aceste „cafenele” trebuie să respecte anumite reguli impuse de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în vigoare existente în România în domeniul combaterii consumului de droguri, se au în vedere: - reducerea ofertei; - reducerea cererii; - cooperarea internațională; - coordonarea interinstituțională. În legislația românească (Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului de droguri ilicite), drogurile sunt clasificate pe mai multe grupe în funcție de riscul pe care acestea îl provoacă, legea separând grupurile de substanțe astfel: - substanțe aflate sub control național; - droguri; - droguri de mare risc; - droguri de risc; - precursori; - inhalații chimice toxice. Sunt incriminate acțiunile de cultivare, producere
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
corectitudinea clasificării, se urmărește corespondența dintre conținutul anunțului de semnalizare/avertizare (informativ), caracteristic programelor TV semnalizate (de tip AP, 12 sau 16) și ceea ce conține programul în realitate (identificat grație monitorizării). Pe ansamblul intervalului monitorizat, programele de tip 16 sunt clasificate cel mai corect (98,41%), urmate de programele de tip 12 (76,5%) și apoi de programele de tip AP (64,81%). În ceea ce privește erorile de clasificare a programelor TV, Național TV tinde să „conducă” din nou în „topul” erorilor. În
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
intensă, sistematic repetată (5 apariții). Între canalele publice TVR 1 și TVR 2 apar anumite diferențe: dacă TVR 2 este singurul canal TV care se remarcă prin clasificarea integral corectă a programelor de tip AP, 12 și 16, TVR 1 clasifică doar programele de tip 16 în totalitate corect; în rest, apar relativ frecvente erori de clasificare. În general, programele de tip 16, care prezintă un potențial nociv mai mare la adresa minorilor, tind să fie clasificate mai corect decât programele de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
12 și 16, TVR 1 clasifică doar programele de tip 16 în totalitate corect; în rest, apar relativ frecvente erori de clasificare. În general, programele de tip 16, care prezintă un potențial nociv mai mare la adresa minorilor, tind să fie clasificate mai corect decât programele de tip 12 și apoi decât cele de tip AP. Cu cât „riscul” crește, cu atât atenția acordată respectării criteriilor și reglementărilor legate de clasificare se accentuează și ea, iar erorile se diminuează. SHAPE \* MERGEFORMAT Durata
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
evidențiază mai multe tendințe profesionale înregistrate în SUA, care demonstrează nevoia de supervizare în domeniul asistenței sociale clinice: ● Revirimentul practicii clinice. În special după anii ’60, asistența de caz și cea de grup au evoluat spre o specializare mai generică, clasificată drept psihoterapie. Un număr mare de asistenți sociali sunt încadrați în servicii care furnizează terapie individuală, de familie sau de grup, ajungând să reprezinte peste 60% din totalul celor angajați în astfel de servicii, la nivelul anilor ’90. Această schimbare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
salariul sau primele) depinde, de obicei, de abilitățile necesare realizării activității, de nivelul de educație necesar, de gradul de risc, gradul de responsabilitate ș.a.m.d. - practic, depinde de toți factorii ce pot fi evaluați prin intermediul analizei muncii. Mulți angajatori clasifică posturile pe nivele de remunerație, iar analiza muncii oferă informații pentru determinarea nivelului de remunerație potrivit și, deci, pentru stabilirea categoriei adecvate respectivului post. Instruirea, formarea și perfecționarea. Înainte de a elabora orice sistem de instruire sau de formare se pun
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
această sarcină în mod temporar. 5. Metodele utilizate în analiza muncii. Utilizarea diferitelor metode în analiza muncii este influențată de dimensiunile organizației (întreprinderii), de strategia și obiectivele acesteia, de timpul afectat și de resursele financiare disponibile. Metodele analizei muncii se clasifică în general în două categorii mari: calitative și cantitative. Ne vom opri în subcapitolul care urmează asupra celor mai importante metode din fiecare categorie. După Dessler (1997), analiza muncii se realizează în șase pași, după cum urmează: Identificarea modului în care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
În practică, este imposibil să fie eliminați toți falșii negativi și toți falșii pozitivi. Soluția care rămâne este creșterea validității testelor predictoare astfel încât, cu cât este mai mare validitatea predictorilor cu atât sunt mai mici șansele ca oamenii să fie clasificați greșit (Muchinsky, 1989 apud Iosif, 2001). În al doilea rând, psihologii industriali și organizaționali au dezbătut următoarea problemă: cum analiza utilității a fost folosită pentru a demonstra că aceste proceduri de selecție pot avea efecte importante pentru organizație. Chiar dacă un
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un fenomen reversibil, deoarece în urma unei perioade de refacere organismul își reface capacitatea de funcționare normală. Prin această caracteristică ea se deosebește de surmenaj, ca o formă de oboseală ireversibilă și care necesită tratament medical pentru recuperare. Oboseala poate fi clasificată în diverse moduri, din care am putea distinge o clasificare incluzând trei grupe de oboseală: musculară (determinată de un efort predominant fizic), neurosenzorială (cauzată de tensiuni ale analizatorilor) și psihică (determinată de factori de natură psihică) (Enache, 2003). O dată cu automatizarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ci că, din punct de vedere științific, are avantajul că poate fi izolat și studiat cu mai multă ușurință decât orice alt factor similar. Pentru analiza variabilelor tehnice, Joan Woodward a selectat 100 de firme industriale pe care le-a clasificat în trei mari categorii, în funcție de mărimea ciclurilor de producție: 1) firme cu producție de unități și de serie mică; 2) firme cu producție pe scară mare și producție de masă; 3) firme cu producție în flux continuu. În baza experimentelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
la timp, să fie transmisă pe canalul cel mai scurt, să corespundă nu numai din punct de vedere cantitativ, ci și calitativ iar forma de prezentare trebuie să fie adecvată situației date. 11. 4.2 Clasificarea informațiilor Informațiile pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii: După modul de exprimare pot fi: orale - care nu implică investiții în mijloace de tratare a informațiilor, sunt nuanțate, au o viteză mare de circulație, însă nu sunt controlabile și lasă loc la interpretări; scrise - care
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
patru stiluri de conducere din combinarea celor două dimensiuni: considerare redusă cu inițiere intensă de structură, considerare intensă cu inițiere slabă a structurii, considerare și inițiere de structură reduse, respectiv considerare și inițiere de structură intense. Studiile Universității Michigan au clasificat liderii în două categorii, în funcție de accentul pe care aceștia îl plasează pe producție sau pe angajați, concepând aceste două categorii ca dimensiuni ale unui continuum. Această concepție implică faptul că un lider nu poate combina ambele orientări în stilul de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cazul unor ocupații, să angajeze doar bărbați sau doar femei și de ce apar diferențe între femei și bărbați la nivel de oportunități în promovarea și dezvoltarea carierei în cadrul organizațiilor. Teoriile care aduc lămuriri asupra segregării ocupaționale în funcție de sex pot fi clasificate în trei mari categorii (Anker, 1997): 1. Teoriile neoclasice și ale capitalului uman susțin că opțiunea unei persoane pentru cea mai bine plătită slujbă este consecutivă analizei atente a unor variabile cum ar fi: propria pregătire profesională (educație și experiență
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
10) (-0,24) (1,9) (-0,03) (0,0) Socializare religioasă 1,34 66,3*** (-0,39) (2,3) 2005: Cox & Snell R2 = 0,158; Nagelkerke R2 = 0,211; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 = 4,792, p = 0,780. Modelul clasifică corect 65% dintre cazuri. 1999: Cox & Snell R2 = 0,255; Nagelkerke R2 = 0,340; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 = 8,516, p = 0,385. Modelul clasifică corect 73% dintre cazuri. 1993: Cox & Snell R2 = 0,247; Nagelkerke R2 = 0,347
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
R2 = 0,211; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 = 4,792, p = 0,780. Modelul clasifică corect 65% dintre cazuri. 1999: Cox & Snell R2 = 0,255; Nagelkerke R2 = 0,340; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 = 8,516, p = 0,385. Modelul clasifică corect 73% dintre cazuri. 1993: Cox & Snell R2 = 0,247; Nagelkerke R2 = 0,347; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 = 8,966, p = 0,345. Modelul clasifică corect 77% din cazuri. Tabel SEQ Tabel \* ARABIC 2. Regresie lineară - Variabila dependentă: religiozitatea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
R2 = 0,340; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 = 8,516, p = 0,385. Modelul clasifică corect 73% dintre cazuri. 1993: Cox & Snell R2 = 0,247; Nagelkerke R2 = 0,347; pentru Testul Hosmer & Lemershow χ2 = 8,966, p = 0,345. Modelul clasifică corect 77% din cazuri. Tabel SEQ Tabel \* ARABIC 2. Regresie lineară - Variabila dependentă: religiozitatea în România în 1993, 1999 și 2005 2005 1999 1993 B β B β B β Constanta -0,18 -0,88 0,04 Feminin 0,34
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
închiderii minelor, dar care adoptă la un moment dat, ca argument pentru atingerea acestui obiectiv, „soluția” demisiei ministrului Industriei/primului-ministru sau chiar a guvernului, constituie atât o formă de participare socială, cât și una politică. Tipurile de participare politică sunt clasificate în funcție de criterii diverse (Bădescu, 2001; Nedelcu, 2000; Mureanu, 1999) cum ar fi: gradul de convenționalitate (convenționale versus neconvenționale), gradul de violență fizică asociat (violențe versus non-violențe), legalitate (legale versus ilegale), frecvență (ridicată versus scăzută), eficiență (ridicată versus scăzută), costuri (ridicate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
și „b”): nivel ridicat al statutului socio-economic al provinciei; categoria B („c”): nivel mijlociu al statutului socio-economic al provinciei; categoria C (combinația dintre „d” și „e”): nivel mic al statutului socio-economic (vezi tabelul II). Categorii comportamentale Comportamentele sedentare au fost clasificate, fie ca cele în care se face simțită tehnologia fie cele în care se socializează. În cazul primei categorii de comportamente, sunt incluse acelea în care se face apel în timpul liber al elevilor la aparatura electronică de divertisment, incluzând aici
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
fiecare grup încearcă să-și creeze o poziție relativ favorabilă în comparație cu cea a adversarului. În ceea ce privește tipologia conflictului, criteriile luate în considerare sunt foarte variate, rezultând o multitudine de clasificări, care pun în evidență complexitatea fenomenului. Ioan Frujină și Angela Teșileanu clasifică conflictele în funcție de: numărul de persoane implicate - individuale, interioare, între două sau mai multe persoane, de grup, colective; gradul de relevanță - minore și majore; gradul de dezvoltare în timp - instantanee sau intermitente; natura lor - de ordin intelectual, de ordin afectiv, mixte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]