2,440 matches
-
Scrierile sale, alcătuite din lirică personală și prelucrări ale eposului popular românesc, au stat, încă de la debut, sub semnul marii admirații pentru Alecsandri. Bardul de la Mircești i-a apreciat primele încercări poetice, pe care i le trimisese, în manuscris, profesorul clujean Grigore Silași. Tânărul poet avea, opina Alecsandri, „în suflet scânteia sacră și sub condei o limbă armonioasă pe care știe s-o mlădie sub cerințele ritmului”. Atracția pentru zăcămintele folclorice s-a datorat exemplului lui Alecsandri, însă, spre deosebire de acesta, D.
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
Academiei Române, șef al sectorului de etnologie (1980-1990) și director (din 1990). Și-a luat doctoratul în științe filologice în 1978, la Universitatea din Cluj-Napoca, cu teza Fenomenul povestitului în folclorul românesc din Transilvania. Din 1992, activează ca profesor-asociat pe lângă Universitatea clujeană. Secretar de redacție (1980-1985) și redactor responsabil la „Anuarul de folclor”, devenit „Anuarul Arhivei de Folclor”, este totodată membru în colegiile de redacție la „Revista de etnografie și folclor” și „Memoriile Comisiei de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
de Folclor”. Colaborează și la „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Marisia”, „Steaua”, „Tribuna”, „Internationale volkskundliche Bibliographie” (Germania). Pe fondul preocupărilor științifice ale lui C., accentul pare să cadă pe cercetarea obiceiurilor populare agrare și, în buna tradiție a școlii folcloristice clujene, mai cu seamă pe sistematizarea și tipologizarea lor. Volumul Vechi obiceiuri agrare românești. Tipologie și corpus de texte (1988), elaborat în colaborare cu Maria Cuceu, este consacrat paparudei, adică celei mai răspândite practici rituale „pentru invocarea ploilor și provocarea fertilității
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
la Comitetul de Cultură al județului Cluj, după care trece în aparatul de propagandă al Comitetului Județean al CC al PCR. Din 1985 devine redactor la Editura Dacia din Cluj-Napoca și apoi cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității clujene. Debutează cu o schiță în „Tribuna” (1968). Colaborează la „Steaua”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Echinox”, „Luceafărul” etc. În 1973 figurează în volumul colectiv pentru debutanți Eu port această ființă. Primul volum de autor, Portrete de familie (1976), cuprinzând povestiri și nuvele
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
1919 reia studiile la Școala Superioară de Comerț, dar în 1920 se înscrie la Școala de Ofițeri de Administrație, absolvind-o cu gradul de sublocotenent. Este repartizat într-o unitate din Sighetul Marmației. În 1923 debutează cu poezie în publicația clujeană „Eroii”; în 1927-1928 editează revistele „Zări senine” (Bacău) și „Căminul nostru” (Sighet-Bacău). Vine în Bacău ca profesor la Școala Militară de Administrație. Aici colaborează la „Ateneul cultural” și e prieten cu G. Bacovia. Mutat, în 1928, în București, scrie în
CAZACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286150_a_287479]
-
școala primară în localitatea natală, gimnaziul și liceul la Oradea (1953-1959), apoi, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Facultatea de Filologie (secția română-franceză), absolvită în 1964. Din 1966, timp de peste trei decenii, lucrează ca redactor de editură (mai întâi la subredacția clujeană a Editurii Tineretului, apoi, din 1970, la Editura Dacia). Debutează în 1967, în revista „Steaua”, cu o povestire semnată V. Bențe. Debutul editorial are loc în 1981, cu romanul Jocuri de copii, semnat cu pseudonimul Oana Cătina, format din prenumele
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
, asociație înființată la Sibiu în 1942. În urmă Dictatului de la Viena (30 august 1940), Universitatea din Cluj este nevoită să se mute la Sibiu. Aici, în noile condiții, studențimea clujeana își va continua tradiționalele activități științifice. Din mijlocul ei pleacă inițiativa creării unei asociații capabile a stimula și patrona o activitate literară de ținută. Rectorul Universității, Lucian Blaga, participă la reuniunile pregătitoare înființării Cercului. Inaugurarea oficială are loc, cu participarea
CERCUL LITERAR „OCTAVIAN GOGA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
9; Alexandru George, Marele Alpha, București, 1970, 45-53; Nicolae Manolescu, Domițian Cesereanu, „Ipostaze”, CNT, 1970, 50; Adrian Marino, Opinii. Aspecte critice, TR, 1970, 53; Petru Poantă, Lecturi, „Făclia”, 1970, 74-79; Florin Mihăilescu, „Ipostaze”, VR, 1971, 5; Mircea Vaida, Prezențe poetice clujene. „Extaz” geometric, TR, 1983, 20; Cristian Moraru, Domițian Cesereanu, „Celălalt”, RL, 1983, 29; Constantin Cubleșan, „Celălalt”, ST, 1983, 8; Dicț. scriit. rom., I, 540-541; Poantă, Dicț. poeți, 54-55; Popa, Ist. lit., II, 1157. N.Br.
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
Coordonate ale teatrologiei românești interbelice, în 1986. Din 1995 este cadru didactic la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. În anii 1974, 1975, 1976 a organizat, la Teatrul Național din Cluj, primele colocvii de teatrologie din țară, urmate de Zilele Teatrale Clujene și Săptămâna Teatrelor Naționale, care se înscriu între primele festivaluri românești de teatru. A coordonat, fiind coautor, elaborarea studiului monografic Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994), editat la sărbătorirea a 75 de ani de activitate ai instituției clujene (1995). Debutează cu
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
de Zilele Teatrale Clujene și Săptămâna Teatrelor Naționale, care se înscriu între primele festivaluri românești de teatru. A coordonat, fiind coautor, elaborarea studiului monografic Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994), editat la sărbătorirea a 75 de ani de activitate ai instituției clujene (1995). Debutează cu proză în revista „Steaua” (1965). Colaborează cu recenzii, cronici de teatru și film, eseuri, poezie și proză la revistele „Tribuna”, „Steaua”, „Teatrul”, „România literară”, „Apostrof”. A scris scenarii pentru teatrul radiofonic (Procesul Memorandului, difuzat la Radio Cluj
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
curente ale discursului teoretic despre teatru: personaj, conflict, situația dramatică, fapt dramatic ș.a. Alături de lucrările de istoria teatrului și de teatrologie, C. a mai publicat volumul de versuri Melancolii (1987). Poetul e un elegiac, în tradiție transilvană. SCRIERI: Colocvii teatrale clujene (în colaborare), I-II, Cluj-Napoca, 1974-1975; Zaharia Bârsan, Cluj-Napoca, 1978; Melancolii, Cluj-Napoca, 1987; Teatrologia românească interbelică, București, 1990; Despre constituirea dramei, Cluj-Napoca, 1995; Teatrul Național din Cluj-Napoca (1919-1994) (în colaborare), Cluj-Napoca, 1995; Silvia Ghelan. Eseu despre actor, Cluj-Napoca, 1998; Evoluția
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
CESEREANU, Ruxandra (17.VIII.1963, Cluj), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Aurorei (n. Mitrică), profesoară, și a scriitorului Domițian Cesereanu. Din 1985, când își încheie studiile la Facultatea de Filologie a Universității clujene, este profesoară de limba și literatura română la Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În studenție a fost redactor la „Echinox”. Debutează publicistic în 1981, cu poezii în „Tribuna”, iar în 1985 participă
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
n. Mitrică), profesoară, și a scriitorului Domițian Cesereanu. Din 1985, când își încheie studiile la Facultatea de Filologie a Universității clujene, este profesoară de limba și literatura română la Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În studenție a fost redactor la „Echinox”. Debutează publicistic în 1981, cu poezii în „Tribuna”, iar în 1985 participă la volumul colectiv Alfa cu grupajul de poezii Amiaza mare. Colaborează la „Tribuna”, „Echinox”, „Steaua”, „Pro Didactica”, „Pro Europa” ș.a.
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
contemporanii săi (I-IX, 1973-1993). Propunându-și să stabilească, pe un serios fundament documentar, locul scrisului din Transilvania în literatura română modernă, C. investighează două „vârste” literare: Școala Ardeleană și generația de la 1848, analiza mergând permanent pe făgașul tradiției interdisciplinare clujene (Vasile Bogrea, D. Popovici și Ion Breazu). Epoca primară a Școlii Ardelene, secolul al XVIII-lea, C. o vede prin prisma personalismului lui Friedrich Schleiermacher, care i-a influențat pe corifeii mișcării. Școala Ardeleană este construcția istorică a unor personalități
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
secțiune prezintă, la „Cronica anului”, pe luni și pe zile, filmul evenimentelor social-politice, economice și culturale petrecute în 1921. Partea a doua a publicației e intitulată „Ardealul cultural”. Cel dintâi material cuprinde raportul lui Sextil Pușcariu, în calitate de rector al Universității clujene, citit cu prilejul deschiderii cursurilor din anul 1921. După un scurt medalion consacrat Bibliotecii Universității, urmează „fișele” biografice ale câtorva dintre personalitățile învățământului superior clujean. Articole interesante vizează activitatea Teatrului Național, a Operei și a Societății „Cultura poporului”. Ultima secțiune
ALMANAHUL „INFRAŢIREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285276_a_286605]
-
intitulată „Ardealul cultural”. Cel dintâi material cuprinde raportul lui Sextil Pușcariu, în calitate de rector al Universității clujene, citit cu prilejul deschiderii cursurilor din anul 1921. După un scurt medalion consacrat Bibliotecii Universității, urmează „fișele” biografice ale câtorva dintre personalitățile învățământului superior clujean. Articole interesante vizează activitatea Teatrului Național, a Operei și a Societății „Cultura poporului”. Ultima secțiune, „Partea literară”, cuprinde versuri de D. Nanu, Mircea Rădulescu, George Gregorian, o amplă descriere a mișcării artistice din 1920 și un „raport” asupra activității teatrului
ALMANAHUL „INFRAŢIREA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285276_a_286605]
-
filosofie Victor Păcală (un amplu articol, Principalii reprezentanți ai materialismului și influența practică a vederilor lor), un alt student, Dionisie Stoica, care abordează problema „literaturii noastre populare nescrise”, iar după 1918, Nicolae Iorga (Datoria studențimii ardelene), Iuliu Maniu (Către studențimea clujeană), Emil Hațieganu, Nicolae Ivan, Octavian Goga (De la Petru Maior de demult...), Onisifor Ghibu ș.a. Cea de-a doua parte a publicației prezintă societățile studențești pe facultăți și academii. Alți colaboratori: Sebastian Stanca, I. Lupaș, Vasile Goldiș, Ion I. Moța, Emil
ALMANAHUL SOCIETAŢII DE LECTURA „PETRU MAIOR”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
care o prefigura M. Miclea, încă în anul 1998. Poziția acestuia este cu atât mai credibilă și mai autorizată cu cât emană din interiorul însăși al psihologiei cognitive (pe care a consacrat-o în România) și a unei școli (cea clujeană), care prin atracția ei față de experiment și statistică i-a oferit posibilitatea de a testa deopotrivă victoriile și înfrângerile acestor metode. De aceea, pledăm pentru viziunea integrativă în psihoterapie, care în beneficiul prioritar al pacientului însuși, reușește să concilieze și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Dacă e să dau cel mai recent exemplu, mi se înverzește inima de invidie când mă gândesc la TIFF-ul de la Cluj. Timp de o săptămână, m-am și enervat să deschid televizorul, să citesc ziarele, să aflu că publicul clujean s-a bătut pe bilete la cinema, că a avut șansa să vadă super-filme, că acolo a avut loc premiera filmului Patru luni, trei săptămâni și două zile, regizat de ieșeanul Cristi Mungiu. A început să-mi fie ciudă pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
române (Eminescu, Creangă, Caragiale). Pe neașteptate, Viața românească anunță găzduirea unei dezbateri consacrate lui Maiorescu, revista acceptând polemici. Un rol important în convingerea autorităților comuniste se pare că l-a avut și istoricul C. Daicoviciu, din 1957 rector al Universității clujene. La prima vedere constatăm o inițiativă a periferiei, a Clujului, de care Maiorescu nu fusese legat, precum și a unei publicații bucureștene altădată concurente a Convorbirilor literare. Rolul cel mai important l-a avut profesorul universitar Liviu Rusu, cu o formație
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
breșă într-un sistem de interpretare a lui Maiorescu nu se mai ocupase până atunci de activitatea acestuia, însă s-a considerat, după această dată, în măsură să judece orice părere emisă despre criticul „Junimii”, chiar și cele favorabile, profesorul clujean fiind exasperat și de iconodulia care începea să capete contur. Orgoliul său a fost atât de mare, încât, aproape concomitent cu P. Georgescu, prefațează o ediție maioresciană ce poartă titlul Din Critice. în tratatul de istorie din 1964, prima sinteză
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
iar studiul de față se și întemeiază în bună parte pe acest gen de documente. Am utilizat, în mai mică măsură, și documentele diverselor înscenări judiciare de la începutul anilor ’50, din care se desprind retorica antiromană și prigoana anticatolică. Istoricul clujean Șerban Turcuș a observat că, după 1947, în luările de poziție împotriva Bisericii Catolice autoritățile comuniste au evitat referirile la „Sfântul Scaun” și au preferat folosirea substantivului „Vatican”. Explicația este ușor de găsit: regimul de la București, în acord cu cel
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o nouă conducere a Universității din Cluj-Napoca, `n care alături de rectorul Emil Petrovici `l găsim și pe prorectorul Liviu Rusu, cu un rol `n procesul de radicalizare a conflictului cu vechea elită universitară - Dănuț Doboș, „Ingerințe politice `n viața universitară clujeană” (1945-1958), Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopol, Iași, 1996, p. 226.). L. Rusu a fost scos de la catedră `n 1949, a trăit `n uitare p`nă `n 1962, c`nd a fost readus la catedră (M. Nițescu, op.cit., p. 157
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fiind expediate `n notele așezate la sf`rșit, spre nemulțumirea membrilor comisiei, care, cu excepția conducătorului (Ș. Cioculescu), „au referat negativ”, inclusiv profesorul L. Rusu, care considera teza prea laudativă. `n ciuda acestui episod trist, criticul bucureștean `l consideră pe profesorul clujean „cel dint`i `n relansarea unui Maiorescu normal, după un deceniu și jumătate de popreală oficială”. N. Manolescu face și o mărturie despre articolul din Viața românească al profesorului L. Rusu, pe care „greșeam nefolosindu-l `n teza mea, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
această carte primește Premiul pentru critică literară, fapt nu prea bine privit de partid (Anneli Ute Gabanyi, op.cit., p. 197). Am putea considera că prin acest gest de ignorare revista continua mai degrabă publicația ce o precedase, Iașul (!) literar. Profesorul clujean se pregătise pentru primul număr al Convorbirilor literare scriind un articol despre Maiorescu. Istoria filosofiei românești, vol. I, Editura Academiei RSR, București, 1972, pp. 381, 383, 395. Ovidiu Bozgan, „Traiectorii universitare: de la st`nga interbelică la comunism”, `n Miturile comunismului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]