13,334 matches
-
ojp.usdoj.gov"www.ojp.usdoj.gov, U.S. Department of Justice, Office of Justice Programs, februarie 2002; „U.S. Department of Justice: Summary of Budget Authority by Appropriation”, Bureau of Justice Statistics, 2002. 61. Blau, Francine D. și Kahn, Lawrence, „Do Cognitive Test Scores Explain Higher U.S. Wage Inequality?”, National Bureau of Economic Research”, HYPERLINK "http://"http:// HYPERLINK "http://papers.nber.org"papers.nber.org, septembrie 2000, p. 13. 62. „Education at a Glance: OECD Indicators 2002”, Organization for Economic Co-operation and
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și comportament 43 2.1. Definiții, proprietăți, relații 43 2.2. Funcțiile 48 2.3. Formarea atitudinilor 50 2.4. Schimbarea atitudinală 53 2.4.1. Persuasiunea și efectele ei 53 2.4.2. Schimbări atitudinale spontane. Disonanțe și restructurări cognitive 61 2.5. Structura și procesualitatea relațiilor dintre valori, atitudini și comportamente 66 2.5.1. Convergența atitudine/comportament 67 2.5.2. Divergența atitudine/comportament 68 2.5.3. Modelarea relației dintre atitudine și comportament 72 Capitolul 2 Comportamentul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
2.2. Alcoolul și drogurile 117 2.3. Violența și mass-media 118 3. Interacțiunea agresor - victimă - context 123 4. Prevenirea și reducerea violenței 128 4.1. Efectul catharsisului 128 4.2. Pedeapsa și amenințarea cu pedeapsa 129 4.3. Strategii cognitive și de învățare 131 Capitolul 4 Procese și comportamente grupale 1. Tipuri și caracteristici 136 1.1. Tipuri de grupuri 136 1.2. Parametri și funcții 140 2. Performanța de grup 143 2.1. Principalele tipuri de acțiuni și sarcini
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se puteau manifesta autentic. Oricum, manualul pomenit abordează pentru prima dată în peisajul nostru cultural, în chip sistematic și în spiritul psihologiei sociale, subiecte precum: asimetria rolurilor de sex (problematica gender, a genului social), fenomenul atribuirii, dragostea și prietenia, definirea cognitivă a grupurilor și identitatea socială. De atunci, mai cu seamă datorită profesorului ieșean Adrian Neculau, s-a produs o adevărată „explozie” de carte de factură psihosociologică, îndeosebi de „filieră franceză”, fiind prezentate cercetări și teoretizări de vârf pe tema stereotipurilor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
titlul cărții de față, am optat pentru el după cântărirea mai multor variante, considerând că indică cel mai bine conținutul tematic. De altfel, primul capitol dezvoltă pe larg o problemă clasică, și totuși mereu proaspătă prin deschiderile în multiple arii cognitive pe care le oferă, și anume aceea a valorilor și atitudinilor. Față de textele anterioare scrise pe această temă, în special cele din Psihologia socială (coordonată de Ion Radu, 1994) și Structurile axiologice din perspectivă psihosocială (Petru Iluț, 1995), pe care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
existenței. Ar fi dificil de argumentat că un interes este un standard sau că are caracter de «trebuie»” (p. 22). Valorile nu pot fi identificate nici cu nevoile, propensiunile și trebuințele. Ele apar ca o reprezentare și distilare pe plan cognitiv a nevoilor și, la nivel individual, ca o sinteză a trebuințelor personale cu cele grupal-societale. Eul simte de multe ori tendința de a nega, de a nu recunoaște anumite propensiuni; valorile însă nu sunt niciodată negate de eu. Spre deosebire de nevoi
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
treia etapă o reprezintă autonomia relativă a conștiinței morale, a orientărilor comportamentale din interior, pe baza principiului cooperării și a respectului reciproc. Piaget a urmărit, prin foarte riguroasele sale cercetări experimentale, să exploreze, în primul rând, geneza și evoluția aspectului cognitiv al vieții morale la copil - judecarea de către acesta a ceea ce este bine sau rău. Pornind de la lucrările psihologului elvețian, Kohlberg și Kenigston (apud Ricks, 1978) au deplasat accentul în investigațiile lor asupra felului în care subiecții (copii) argumentează comportamentul moral
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
combinații genetice răspunzătoare pentru numeroase elemente ale universului axiologic și ale afectivului elevat. Și este de menționat că scrutarea lucidă a fenomenologiei vieții umane a dus la astfel de concluzii, chiar dacă lipseau sugestiile sociobiologiei. D.D. Roșca (1934), împingând examinarea raportării cognitive și atitudinal-acționale a omului față de existență și a tensiunilor dintre evaluare și cunoaștere, emoție și gând, până la cele mai fine implicații logice, vorbește despre un lirism originar, în ultimă analiză înnăscut, iar G.W. Allport (1965), despre autonomia funcțională a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fundamentale ale omului) e destul de subtilă și cele două poziții nu trebuie simplificate, dar, așa cum încearcă să demonstreze R. Boudon (1995), există argumente că în viața socială raționalitatea pragmatică (atingere cât mai economicoasă a intereselor individuale sau de grup), cea cognitivă (consistența logică luând în calcul parametrii situaționali și consecințele acțiunii) și raționalitatea axiologică (just și injust, bun și rău etc.) pot să coincidă. Ele converg atunci când, de exemplu, judecăm dacă, în fapt, „curățenia” e preferabilă „murdăriei”, „libertatea” - „constrângerii”, „educația” - „lipsei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
caracteristic (obișnuit favorabil sau nefavorabil) față de persoane, obiecte, situații, idei sau idealuri cu care individul vine în contact” (p. 12). În a sa monografie asupra atitudinilor sociale, A. Chircev (1941) numește atitudinea „o dispoziție direcțională, având un substrat mai puțin cognitiv și mai mult afectiv și conativ, o natură mai puțin nativă și mai mult socială și un caracter mai mult dinamic decât postural și static” (p. 31). P. Popescu-Neveanu (1978) vede atitudinea ca „modalitate relativ constantă de raportare a individului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
înseamnă luare de poziție numai față de obiectele sociale, în ea se exprimă manifest influența mediului sociocultural; coloratura socială este proprie atât atitudinilor de grup, cât și celor individuale. În atitudine avem de-a face cu o strânsă împletire de procese cognitive, afective și conative: evaluarea, aprobarea sau dezaprobarea obiectului atitudinii noastre (componenta afectivă) se bazează întotdeauna pe informații despre acel obiect; informații ce pot fi, bineînțeles, mai mult sau mai puțin ample și corecte (componenta cognitivă). Atitudinea este totodată o predispoziție
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o strânsă împletire de procese cognitive, afective și conative: evaluarea, aprobarea sau dezaprobarea obiectului atitudinii noastre (componenta afectivă) se bazează întotdeauna pe informații despre acel obiect; informații ce pot fi, bineînțeles, mai mult sau mai puțin ample și corecte (componenta cognitivă). Atitudinea este totodată o predispoziție de a acționa, un impuls motivațional (componenta conativă). Atitudinea are un caracter relativ stabil în timp. În multe definiții, atitudinile sunt caracterizate drept „sisteme durabile de evaluări”. Atitudinile sunt mult mai rezistente la schimbări decât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
vădită asimetrie în atenția, importanța și credibilitatea acordate informațiilor ce susțin propria poziție atitudinală în comparație cu cea contrară. A. Eagly și S. Chaiken (1998) citează o serie de studii teoretice și empirice care demonstrează că, din punctul de vedere al componentei cognitive, indivizii au pentru unele atitudini o structură bipolară, iar pentru altele doar unipolară, necunoscând și neinteresându-se de informațiile consonante cu atitudinea opusă. Problemele controversate social - cum ar fi cele privind partidele politice și alegerile, pedeapsa cu moartea, avortul - produc
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
astfel combinația ce dă ambiguitatea maximă este echiponderalitate de intensitate mare atât a negativului, cât și a pozitivului. Intensitatea ambiguității depinde însă, pe lângă caracteristicile celor două laturi ce o produc, și de alte fenomene. Ea este intim legată de disonanța cognitivă. De remarcat, totuși, că teoria disonanței cognitive, ce va fi expusă mai târziu, în acest capitol, se referă prioritar la raportul informații/evaluări și la structuri interatitudinale, pe când aici sunt în joc dimensiuni evaluative intraatitudinale. 2) Chiar în condițiile în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
echiponderalitate de intensitate mare atât a negativului, cât și a pozitivului. Intensitatea ambiguității depinde însă, pe lângă caracteristicile celor două laturi ce o produc, și de alte fenomene. Ea este intim legată de disonanța cognitivă. De remarcat, totuși, că teoria disonanței cognitive, ce va fi expusă mai târziu, în acest capitol, se referă prioritar la raportul informații/evaluări și la structuri interatitudinale, pe când aici sunt în joc dimensiuni evaluative intraatitudinale. 2) Chiar în condițiile în care negativul și pozitivul au aceeași pondere
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
determină mai repede și mai frecvent comportamente deschise; sunt mai prezente și expunerea selectivă și rezistența la schimbare; determină mai pronunțate reacții fiziologice (interne și faciale) și psihologice (în procesarea noilor informații și în judecățile sociale); aspectele negative se activează cognitiv mai repede și mai ușor. 3) Ambivalența atitudinală corelează negativ cu forța, intensitatea și stabilitatea atitudinilor și cu accesibilitatea lor cognitivă, oamenii putând răspunde mult mai repede la întrebări ce privesc atitudini lipsite de ambivalență sau cu un grad scăzut
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reacții fiziologice (interne și faciale) și psihologice (în procesarea noilor informații și în judecățile sociale); aspectele negative se activează cognitiv mai repede și mai ușor. 3) Ambivalența atitudinală corelează negativ cu forța, intensitatea și stabilitatea atitudinilor și cu accesibilitatea lor cognitivă, oamenii putând răspunde mult mai repede la întrebări ce privesc atitudini lipsite de ambivalență sau cu un grad scăzut al acesteia. O relație intens studiată este și cea dintre atitudine și sistemul de credințe (beliefs) asociat ei. Termenul „credință” desemnează
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și, pe de alta, întrucât atitudinile formulate ca opinii sunt crezuri specifice, cu mare încărcătură afectiv-evaluativă. Oricum, e de notat că, atunci când discutăm despre relația atitudini - credințe, ne referim nu numai la informațiile despre obiectul atitudinii ce constituie suportul ei cognitiv (considerat, în fond, o componentă a ei), ci la o gamă mai vastă de propoziții ce au ca referențial spațiul de atribute al obiectului vizat. Atributele, la rândul lor, pot fi considerate de către subiect mai importante sau mai puțin importante
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
aparent o complexitate, și deci, ca și în situația în care nominal ea este redusă, produce atitudini mai extreme decât o complexitate realmente bogată. 4) Complexitatea credințelor, cu deosebire cea integrativă și nonredundantă, presupune un grad relativ ridicat de elaborare cognitivă a atitudinii din partea subiecților. Probabil că în lumea zilelor noastre, unde un număr tot mai mare de persoane beneficiază de studii medii și superioare și unde, datorită în principal proliferării mijloacelor de comunicare, tot mai mulți dintre noi suntem expuși
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
unde, datorită în principal proliferării mijloacelor de comunicare, tot mai mulți dintre noi suntem expuși la numeroase și variate contacte și informații socioculturale, așa se și întâmplă. În același timp însă, numeroși oameni - și pentru multiple probleme - au, ca suport cognitiv al atitudinii, stereotipiile sociale, adică propoziții gata confecționate, care circulă într-un anumit mediu cultural și care prin socializare devin „adevăruri” personale. Împreună cu evaluările (atitudinile propriu-zise), ele funcționează ca prejudecăți, iar traduse în comportamente, ca discriminări. Nu însă în toate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Chelcea, 2003). 2.2. Funcțiiletc "2.2. Funcțiile" E de menționat întâi că atitudinile au, ca orice unități mentale, funcția generală de legătură a eului cu lumea și de raportare selectivă la realitate. Dar, dacă schemele mentale privesc prioritar aspectul cognitiv, valorile și atitudinile îl încorporează cu precădere pe cel evaluativ-afectiv. În cunoscutul manual de psihologie socială al lui R. Baron și D. Byrne (2000), capitolul „Cogniția socială” are ca subtitlu „Gândind asupra lumii sociale”, iar cel de „Atitudini”, „Evaluând lumea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale”, iar cel de „Atitudini”, „Evaluând lumea socială”. Această funcție generală de filtrare preferențială a fost specificată în modalități mai concrete, cel mai des citat autor pe această problematică fiind Daniel Katz (1960), care decelează patru funcții principale ale atitudinii: cognitivă, instrumentală, expresivă și de apărare a eului. Funcția cognitivă presupune că atitudinea determină o atenție și procesare diferențiată a informațiilor ce vin din lumea exterioară sau din cea interioară a indivizilor. Expunerea selectivă - foamea de informații ce sunt consonante cu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
funcție generală de filtrare preferențială a fost specificată în modalități mai concrete, cel mai des citat autor pe această problematică fiind Daniel Katz (1960), care decelează patru funcții principale ale atitudinii: cognitivă, instrumentală, expresivă și de apărare a eului. Funcția cognitivă presupune că atitudinea determină o atenție și procesare diferențiată a informațiilor ce vin din lumea exterioară sau din cea interioară a indivizilor. Expunerea selectivă - foamea de informații ce sunt consonante cu o anume atitudine și evitarea celor în discordanță - este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din lumea exterioară sau din cea interioară a indivizilor. Expunerea selectivă - foamea de informații ce sunt consonante cu o anume atitudine și evitarea celor în discordanță - este un mecanism ce ilustrează acest lucru. Dereținut aici că, atunci când vorbim despre funcția cognitivă, trebuie avut în vedere nu doar efectul componentei cognitive a atitudinii în filtrare, ci și ordonarea și evaluarea ca atare: „favorabil/nefavorabil”, „bun/rău” etc. determină ele însele un tratament diferit în atenție, memorie, accesibilitate și gândire în general. Funcția
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Expunerea selectivă - foamea de informații ce sunt consonante cu o anume atitudine și evitarea celor în discordanță - este un mecanism ce ilustrează acest lucru. Dereținut aici că, atunci când vorbim despre funcția cognitivă, trebuie avut în vedere nu doar efectul componentei cognitive a atitudinii în filtrare, ci și ordonarea și evaluarea ca atare: „favorabil/nefavorabil”, „bun/rău” etc. determină ele însele un tratament diferit în atenție, memorie, accesibilitate și gândire în general. Funcția instrumentală presupune că noi suntem sau nu suntem de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]