2,034 matches
-
pământului (Legea nr. 18/1991), precum și noua politică agrară de la începutul anilor ’90. Economia gospodăriilor individuale din perioada comunistă a fost forțată să intre într-o relație de dependență cu economia cooperativelor agricole (vezi Iordachi, Dobrincu, 2004, despre procesul de colectivizare). Pe lângă practici obișnuite cum ar fi „furtul”, subraportarea suprafeței agricole a CAP-urilor, supraraportarea producției și distribuirea informală a unor „resurse manipulabile” de către conducerea CAP-urilor pentru fidelizarea forței de muncă cooperativizate (Humphrey, 1998), economia gospodărească se afla în strânsă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
drepturilor de proprietate a produs conflicte în cadrul familiei și în rândul grupurilor de rudenie. Relațiile genealogice au căpătat o importanță aparte în acest context, deoarece dovedirea filiației a fost un proces-cheie. Pentru cei care proveneau din familii mai înstărite înainte de colectivizare, rudenia a devenit o resursă vitală; pentru cei ce proveneau din familii mai modeste, rudenia celor dintâi a devenit un „moft” și un mijloc de a acapara pământ. Pe lângă prezentarea legislației și a tribulațiilor legate de aplicarea legii, Katherine Verdery
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
formează un grup de minirentieri, prea puțin angajați direct în munca directă a pământului. În aceste condiții, asociațiile agricole au căpătat o importanță deosebită, ele fiind dominate fie de ingineri agricoli, fie de fostele elite ale CAP-urilor. Dacă înainte de colectivizare și de război posesia pământului reprezenta criteriul de diferențiere economică în mediul rural, după decolectivizare accesul la credit, subvenții, mașini agricole sau munca sătenilor constituie principalul criteriu al ierarhiei locale. Cu alte cuvinte, nu posesia în sine a pământului, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Bedouin of the Empty Quarter, Aldine Publishing Company, Chicago. Creed, Gerald, 1998, Domesticating Revolution: From Socialist Reform to Ambivalent Transition in a Bulgarian Village, Penn State University Press, University Park. Dobrincu, Dorin; Constantin Iordachi, 2005, Țărănimea și puterea. Procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), Editura Polirom, Iași. Evans-Pritchard, Edward Evan, 1940, The Nuer, Oxford University Press, Oxford. Geertz, Clifford, 1982, Local Knowledge: Further Essays in Interpretative Anthropology, Basic Books, New York. Hoben, Allan, 1982, „Anthropologists and development”, Annual Review of
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
public era prudent să fie menținute la subiecte lipsite de importanță. Relațiile aveau, implicit, de suferit și acest lucru, așa cum am arătat că se resimte și astăzi. Încrederea interumană era, la rându-i, pusă la grea încercare. Încă din anii colectivizării, una dintre tehnicile promovate de regim fusese ca, în unele cazuri în care țăranii se împotriveau cedării terenurilor, să fie persuadați în acest sens, uneori prin mijloace mai puțin ortodoxe, fie de către apropiații cooptați în aparatul administrativ, fie de rudele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Colecția ACADEMICA 109 Seria Istorie Ottmar Trașcă este doctor în istorie, specializat în istorie contemporană și relații internaționale, cercetător științific principal în cadrul Institutului de Istorie "George Barițiu" al Academiei Române din Cluj-Napoca. A mai publicat (în colaborare): Colectivizarea agriculturii în România. Aspecte legislative, 1945-1962, 2000; Bibliografia istorică a României, vol. IX (1994-1999), 2000; Rebeliunea legionară în arhivele străine. (germane, maghiare, franceze), 2002; Bibliografia istorică a României, vol. X (1999-2004), 2005; Holocaustul din România în documentele celui de-al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
În acest timp, România era preocupată de implementarea primelor două planuri anuale, care prevedeau încadrarea economiei pe coordonatele unui control foarte strict al statului. Ambele planuri puneau accent pe industrie, în special pe industria grea, în vreme ce agricultura avea ca scop colectivizarea. Nici unul dintre ele nu prevedea proprietatea particulară sau existența companiilor particulare. Pe 28 iulie 1949, prezidiul României a emis Decretul nr. 317, prin care reglementa operațiile particulare de import și export. Prin acest decret, toate firmele particulare din țară, precum și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și "moscoviții" conduși de Pauker, Luca și, într-o mică măsură, de Georgescu 712. Lupta pentru controlul birocrației de partid a continuat în anii ce au urmat. Pauker, Luca și Georgescu încercau să cîștige sprijinul țărănimii, care era nemulțumită de colectivizarea rapidă inițiată de Gheorghiu-Dej. Aceștia optau pentru o producție de tip moșieresc și pentru încetinirea colectivizării. În august 1951, "moscoviții" i-au învinuit pe "băștinași" de criza agricolă și industrială. Gheorghiu-Dej a ripostat, insistînd pentru necesitatea unei doctrine pure. Directivele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
controlul birocrației de partid a continuat în anii ce au urmat. Pauker, Luca și Georgescu încercau să cîștige sprijinul țărănimii, care era nemulțumită de colectivizarea rapidă inițiată de Gheorghiu-Dej. Aceștia optau pentru o producție de tip moșieresc și pentru încetinirea colectivizării. În august 1951, "moscoviții" i-au învinuit pe "băștinași" de criza agricolă și industrială. Gheorghiu-Dej a ripostat, insistînd pentru necesitatea unei doctrine pure. Directivele din 1949 privind agricultura nu permiteau o producție susținută de tip moșieresc, dar le îngăduiau țăranilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
criza economiei românești. Obiectivele primului Plan Cincinal care începea cu 1951, nu fuseseră îndeplinite. Din cauza faptului că se pusese un accent prea mare pe industria grea, se înregistra o scădere dramatică a producției de bunuri de consum și produse agricole. Colectivizarea nu se făcuse cum trebuie și, ca urmare, povara producției agricole căzuse pe umerii țăranilor particulari, care erau foarte puțin sprijiniți de guvern. Așa se face că în 1953, producția agricolă a fost mai mică decît cea din perioada antebelică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
despre reformele economice care trebuiau instituite în România. Pe 23 August, la cea de-a zecea aniversare a "eliberării" României, Gheorghiu-Dej a anunțat noua direcție. Planul se axa mai mult pe bunurile de consum decît pe produsele de industrie grea. Colectivizarea forțată furnizase mijloacele monetare necesare pentru a-i determina pe țăranii particulari să intre în asociații agricole. România avea să-și reducă exporturile agricole pentru a oferi mai multe produse alimentare pentru consumul intern 731. Noua direcție oferea mai multă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
revizuiască politica de dezvoltare economică și putea delimita proiectele care meritau aplicate în continuare de cele ce puteau fi amînate. Creșterea producției de produse alimentare și bunuri de consum a redus, de asemenea, rezistența pasivă a muncitorilor și țăranilor la colectivizarea forțată și dezvoltarea industriei grele prevăzute în Planul Cincinal. Noua direcție părea să ofere consumatorului cîteva din roadele promise de tranziția către socialism și acest lucru era foarte important pentru Gheorghiu-Dej, care urmărea aplicarea unui model stalinist în România. Adoptînd
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
urma să răsune simfonia oțelului. A urmat adoptarea Constituția Republicii Populare Române (1948), prin care s-au fixat jaloanele juridice ale noii orânduiri sociale. Procesul a continuat prin reforma învățământului din același an, urmată în 1949 de lansarea programului de colectivizare a agriculturii (proces ale cărei momente critice, configurate în jurul ofensivei statale și rezistenței țărănești au făcut subiectul studiului Țărănimea și puterea, coordonat de D. Dobrincu și C. Iordachi, 2005) (Constantiniu, 2011, p. 467). Destructurarea vechii orânduiri și structuri sociale și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
31), naționalismul de tip individualist-liberal inventat și articulat doctrinar în Anglia de-a lungul secolelor XVI-XVIII a trecut printr-o succesiune de contorsiuni ideologice al căror rezultat a fost un naționalism colectivist-etnic cu inflexiuni exclusiviste și propensiuni autoritariste. O primă colectivizare s-a produs imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea filosofiei "voinței generale" a lui J.-J. Rousseau, elementele liberale ale naționalismului au fost evacuate pentru a lăsa locul aspectelor de natură colectivistă. A doua și decisiva
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
produs imediat după ce ideea naționalismului a traversat Canalul Mânecii, unde sub înrâurirea filosofiei "voinței generale" a lui J.-J. Rousseau, elementele liberale ale naționalismului au fost evacuate pentru a lăsa locul aspectelor de natură colectivistă. A doua și decisiva etapă a colectivizării doctrinei naționaliste s-a produs după ce ideea a trecut, în călătoria sa de difuziune geografică, granița fizică și simbolică a Rinului. În spațiul cultural german, sub influența unor gânditori precum J.G. von Herder care a introdus potenta noțiune de Volkgeist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
instituția Securității ca instrument al Partidului, pe "geografia represiunii" și pe sistemul concentraționar al Gulagului românesc. Chestiuni ce țin de "Societate, Economie, Cultură" sunt comasate în capitolul 3 al Raportului, în această secțiune fiind discutate economia de comandă, procesul de colectivizare a agriculturii, politicile culturale și educaționale ale regimului comunist, "teroarea ideologică" prin care s-a instituit monopolul asupra vieții culturale și politica demografică pro-natalistă inaugurată în 196629. Raportul se încheie prin capitolul "Concluzii", în care este explicitată " Necesitatea analizei, repudierii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunismului. Relația statistică dintre modul de apreciere a regimului comunist și tipul localității este una semnificativă, X2(8, N=927) = 41.03, p = .000. În mod curios, ținând cont de faptul că mediul rural a fost ținta politicilor agresive de colectivizare și sistematizare, gradul cel mai intens de nostalgie este localizat tocmai în lumea satului (49 la sută dintre respondenții care locuiesc în sate apreciind pozitiv fostul regim). La fel de curios este faptul că doza minimă de nostalgie poate fi reperată în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
idei politice: unirea Transilvaniei cu Țara Românească și Moldova). Acta Transylvanica. Anuarul Centrului de Istorie a Transilvaniei, vol. I, 17-42. Djuvara, N. (2008). Există istorie adevărată? București: Humanitas. Dobrincu, D. și Iordachi, C. (coord.). (2005). Țărănimea și puterea: procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962). Iași: Polirom. Docea, V. (2010). History, Ideology and Collective Memory. Reconstructing the Identities of Timișoara by Means of Monographies and Street Names during the Communist Regime (1947-1989). Acta Universitatis Sapientiae. European and Regional Studies, 1
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1 în Europa și locul 6 în lume. Spre sfârșitul perioadei interbelice, România se transformase într-o țară agrar-industrială. b) Economia în perioada comunistă Modelul economic din România comunistă se caracterizează prin: naționalizarea mijloacelor de producție, a uzinelor, întreprinderilor; industrializarea; colectivizarea; În 1948 a început industrializarea forțată; se punea accent pe industria grea (mașini, industria chimică, petrol, gaze) și pe planurile cincinale care nu țineau cont de posibilitățile reale ale țării. Industrializarea era motivată de comuniști prin: depășirea stării de înapoiere
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
noi locuri de muncă; urbanizarea localităților; creșterea relativă a nivelului de trai; Pe termen lung, industrializarea a avut urmări negative: o specializarea industrială a unor zone întregi; o poluarea; o depopularea satelor; Între anii 1949-1962 s-a desfășurat procesul de colectivizare prin care au trecut în posesia statului statului pământul, animalele și uneltele agricole. Țăranii au devenit din proprietari angajați în gospodării agricole de stat (G.A.S.) și gospodării agricole colective (G.A.C. devenite, ulterior, C.A.P. Cooperative Agricole de Producție
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
posesia statului statului pământul, animalele și uneltele agricole. Țăranii au devenit din proprietari angajați în gospodării agricole de stat (G.A.S.) și gospodării agricole colective (G.A.C. devenite, ulterior, C.A.P. Cooperative Agricole de Producție). Împotriva țăranilor care se opuneau colectivizării au fost luate măsuri de represiuni: confiscări, amenințări, arestări, deportări etc. Comuniștii motivau colectivizarea prin: lichidarea înapoierii agriculturii; lichidarea inegalităților sociale (lichidarea chiaburilor, adică a țăranilor bogați); Colectivizarea a avut următoarele consecințe: dezechilibru demografic; a scăzut interesul pentru munca câmpului
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în gospodării agricole de stat (G.A.S.) și gospodării agricole colective (G.A.C. devenite, ulterior, C.A.P. Cooperative Agricole de Producție). Împotriva țăranilor care se opuneau colectivizării au fost luate măsuri de represiuni: confiscări, amenințări, arestări, deportări etc. Comuniștii motivau colectivizarea prin: lichidarea înapoierii agriculturii; lichidarea inegalităților sociale (lichidarea chiaburilor, adică a țăranilor bogați); Colectivizarea a avut următoarele consecințe: dezechilibru demografic; a scăzut interesul pentru munca câmpului; a scăzut producția agricolă; Pentru depășirea crizei alimentare s-a aplicat un program de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ulterior, C.A.P. Cooperative Agricole de Producție). Împotriva țăranilor care se opuneau colectivizării au fost luate măsuri de represiuni: confiscări, amenințări, arestări, deportări etc. Comuniștii motivau colectivizarea prin: lichidarea înapoierii agriculturii; lichidarea inegalităților sociale (lichidarea chiaburilor, adică a țăranilor bogați); Colectivizarea a avut următoarele consecințe: dezechilibru demografic; a scăzut interesul pentru munca câmpului; a scăzut producția agricolă; Pentru depășirea crizei alimentare s-a aplicat un program de alimentație rațională. c) Economia românească după 1989 După 1989, se va declanșa procesul de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
rușii constituind doar jumătate din populație; limba rusă a fost impusă peste tot; U.R.S.S. s-a prăbușit în anul 1991; s-a constituit Comunitatea Statelor Independente, în afara căreia au rămas doar republicile baltice; Regimul stalinist prezintă următoarele caracteristici: naționalizarea; colectivizarea agriculturii (țăranii au fost obligați să-și cedeze pământurile gospodăriilor colective și de stat); rezultatul imediat al colectivizării a fost o cumplită foamete care a provocat milioane de morți; industrializarea forțată; se punea accent pe industria grea în dauna industriei
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în anul 1991; s-a constituit Comunitatea Statelor Independente, în afara căreia au rămas doar republicile baltice; Regimul stalinist prezintă următoarele caracteristici: naționalizarea; colectivizarea agriculturii (țăranii au fost obligați să-și cedeze pământurile gospodăriilor colective și de stat); rezultatul imediat al colectivizării a fost o cumplită foamete care a provocat milioane de morți; industrializarea forțată; se punea accent pe industria grea în dauna industriei ușoare; centralizarea și planificarea strictă a economiei pe perioade de câte 5 ani (planuri cincinale); represiune și teroare
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]