7,605 matches
-
celuilalt, în scopul obținerii de profituri. În aceste familii, cu prea multe autorități și cu conducere multiplă, copilul care se știe subiect de discuții continue și chiar de certuri interminabile și violente, este pornit să atragă atenția anturajului prin ieșiri comportamentale aberante: negativism ( încăpățânare, nesupunere, îndărătnicie, etc.), egoism, lene, minciună, fuga dintr-o parte în alta. Acest copil proceda astfel, tocmai pentru a-și impune dominația proprie asupra adulților. Manifestarea încăpățânării este firească și normală, dar momentul în viață în care
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de a Înțelege sau de a ajuta pe altul, ironie, opoziționismul pasiv sau activ, tachinare, până la atitudinea de amenințare și acte de violență propriu-zise. Manifestările agresivității umane sunt extrem de diverse și implică participarea persoanei la diferite niveluri: pulsional, afectiv, atitudinal, comportamental, dar toate cu caracter de atac Împotriva altor personae, mai mult sau mai puțin manifestat, mai mult sau mai puțin latent. Cu atât mai surprinzător să Întâlnim opiniile, conform cărora ar exista agresivitatea constructivă, agresivitatea normală care ar stimula evoluția
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
efectele testosteronului), ceea ce sugerează că determinanții agresivității sunt de altă natură. Agresivitatea ca răspuns Învățat Teoria Învățării sociale se referă la interacțiunile sociale umane, dar Își are originea În studiile comportamentaliste asupra Învățării animale. Teoria se concentrează asupra pattern-urilor comportamentale pe care oamenii le dezvoltă ca răspuns la situațiile create de mediu. Unele comportamente sociale pot fi recompensate, În timp ce altele pot fi sancționate; În cursul procesului de Învățare diferențiată, oamenii pot selecta pattern-urile comportamentale optime. Teoria Învățării sociale diferă
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
se concentrează asupra pattern-urilor comportamentale pe care oamenii le dezvoltă ca răspuns la situațiile create de mediu. Unele comportamente sociale pot fi recompensate, În timp ce altele pot fi sancționate; În cursul procesului de Învățare diferențiată, oamenii pot selecta pattern-urile comportamentale optime. Teoria Învățării sociale diferă de behaviorismul pur, prin importanța pe care o acordă proceselor cognitive. Deoarece oamenii Își pot reprezenta mintal situațiile, ei sunt capabili să anticipeze consecințele propriilor acțiuni și să-și modeleze comportamentul În mod corespunzător. Mai
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
sunt capabili să anticipeze consecințele propriilor acțiuni și să-și modeleze comportamentul În mod corespunzător. Mai mult, teoria Învățării sociale diferă de behaviorismul pur datorită accentului pe care Îl pune pe Învățarea indirectă (sau Învățarea vicariantă). Multe dintre pattern-urile comportamentale se Învață prin urmărirea acțiunilor celorlalți și prin observarea consecințelor acestora. Un copil care observă expresia de durere a fratelui său mai vârstnic care se află pe scaunul dentistului, se va teme de prima sa Întâlnire cu dentistul. Teoria Învățării
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
actelor sale, stare exprimată clinic și mai ales expertal prin nonexistența discernământului. Astfel, În expertiza clinică și expertală, lipsa discernământului devine criteriul esențial al diagnosticului pozitiv de boală mintală. Criteriul discernământului, ca nex al relației dintre patologia mintală și actele comportamentale ale unei persoane, prezintă riscuri de evaluare expertală printre care: -evaluare aleatorie prin nerespectarea criteriilor de diagnostic pozitiv de boală mintală, În vigoare; -evaluare ambivalentă cu riscuri de Încălcare a drepturilor persoanei sau ale comunității În stipularea lor expertală evaluare
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
a drepturilor persoanei sau ale comunității În stipularea lor expertală evaluare complezentă prin abuz de paternalism medical În rezolvarea unor probleme umane ce țin exclusiv de autonomia persoanei; -evaluare stigmatizantă metaexpertală de adaptare a conduitei la etichetă și de reiterare comportamentală nocivă efecte de maximizare sau minimizare a riscului de nocivitate comportamentală care depinde de condițiile mezologice de gestionare a riscului și care depășește criteriul exclusiv medical; efecte de transformare a persoanei exclusiv Într-un obiect de probă printr-o interpretare
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
complezentă prin abuz de paternalism medical În rezolvarea unor probleme umane ce țin exclusiv de autonomia persoanei; -evaluare stigmatizantă metaexpertală de adaptare a conduitei la etichetă și de reiterare comportamentală nocivă efecte de maximizare sau minimizare a riscului de nocivitate comportamentală care depinde de condițiile mezologice de gestionare a riscului și care depășește criteriul exclusiv medical; efecte de transformare a persoanei exclusiv Într-un obiect de probă printr-o interpretare prevalentă a antecedentelor, modului și circumstanțelor de comitere a faptei; -consecințe
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
sau deschid accesul la informația cognitivă, Îndeplinind astfel rolul de liant (de „țesut conjunctiv”) pentru cogniție; - afectele sunt acelea ce determină ierarhia conținuturilor gândirii prin reducerea gradului său de complexitate și prin concentrarea pe ceea ce este esențial Într-o atitudine comportamentală. Sub acest aspect, discernământul aduce În discuție aptitudinea superioară a reprezentării de a evalua și rezilia o atitudine comportamentală În diferitele situații de viață. Reprezentare și evaluare psihiatrică legală Reprezentarea, considerată o lege naturală prin lumina inteligenței pusă În om
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
ce determină ierarhia conținuturilor gândirii prin reducerea gradului său de complexitate și prin concentrarea pe ceea ce este esențial Într-o atitudine comportamentală. Sub acest aspect, discernământul aduce În discuție aptitudinea superioară a reprezentării de a evalua și rezilia o atitudine comportamentală În diferitele situații de viață. Reprezentare și evaluare psihiatrică legală Reprezentarea, considerată o lege naturală prin lumina inteligenței pusă În om, era, Încă În concepția lui Toma D’Aquino, un criteriu de a discrimina ceea ce este de făcut și ceea ce
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
a situațiilor de viață, elaborează răspunsuri adecvate. Reprezentările dau astfel prezență de spirit, au aptitudinea de a tranșa conflictele și de a organiza un răspuns la circumstanțele de mediu. Ele au rol prescriptiv (influențează comportamentul) și de control a atitudinilor comportamentale, rolul lor major manifestându-se, mai ales, În situații de crize relaționale om-mediu. Reprezentarea unește răspunsul intern cu cel extern din comportament și astfel individul și-o integrează În sistemul său propriu de valori (J. Cl. Abric), dând semnificație actelor
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
comportament și astfel individul și-o integrează În sistemul său propriu de valori (J. Cl. Abric), dând semnificație actelor sale de comportament. Prin toate acestea, reprezentarea Își evocă funcția sa complexă de cunoaștere a realității, de comunicare socială, de ghidare comportamentală (de filtrare a realității și prin anticipare, de determinare a tipului de acțiune comportamentală), de judecare, a posteriori, a comportamentului, precum și o funcție euristică, de progres comportamental. Într-adevăr, reprezentările se incorporeză În scheme mintale și În modele de comportament
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
Cl. Abric), dând semnificație actelor sale de comportament. Prin toate acestea, reprezentarea Își evocă funcția sa complexă de cunoaștere a realității, de comunicare socială, de ghidare comportamentală (de filtrare a realității și prin anticipare, de determinare a tipului de acțiune comportamentală), de judecare, a posteriori, a comportamentului, precum și o funcție euristică, de progres comportamental. Într-adevăr, reprezentările se incorporeză În scheme mintale și În modele de comportament adaptat sau deviant. Răspunsul la oricare act comportamental este o reconstrucție prin reprezentare a
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
evocă funcția sa complexă de cunoaștere a realității, de comunicare socială, de ghidare comportamentală (de filtrare a realității și prin anticipare, de determinare a tipului de acțiune comportamentală), de judecare, a posteriori, a comportamentului, precum și o funcție euristică, de progres comportamental. Într-adevăr, reprezentările se incorporeză În scheme mintale și În modele de comportament adaptat sau deviant. Răspunsul la oricare act comportamental este o reconstrucție prin reprezentare a realității, răspuns integrat Într-un context social și În sistemul de valori al
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
de determinare a tipului de acțiune comportamentală), de judecare, a posteriori, a comportamentului, precum și o funcție euristică, de progres comportamental. Într-adevăr, reprezentările se incorporeză În scheme mintale și În modele de comportament adaptat sau deviant. Răspunsul la oricare act comportamental este o reconstrucție prin reprezentare a realității, răspuns integrat Într-un context social și În sistemul de valori al individului. Prin reprezentare se poate Înțelege mai bine o realitate socială, se percepe și se orientează mai corect comportamentul Într-o
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
Reprezentarea se formează conform etapelor de dezvoltare a comportamentului moral (Kohlberg) și amplifică etapele stabilite de Piaget. Caracteristic reprezentărilor sunt deci aptitudinea lor de a transforma un concept Într-o acțiune (obiectivarea sa) precum și interpretarea corectă a acțiunii, consecutiv sensibilității comportamentale la contextul situațional și adaptabilității sale la situațiile concrete de viață. De aceea, pentru S. Moscovici, reprezentările se nasc din viață și impun vieții o anumită conduită, omul nefiind altceva decât o copie a reprezentărilor sale. Cum supraviețuirea organismului și
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
lor (și motivația acțiunii prin cauze fortuite); − tăgăduirea răului produs (a minimalizării lui); − tăgăduirea victimei (ce-și merită soarta); − până la acuzarea acuzatorilor. În situații dificile de orientare socială, reprezentările permit a evalua avantajele și dezavantajele lor prin adoptarea de soluții comportamentale adecvate. În situații de devianță, normele infracționale devin repere apriorice de comportament din care se poate deduce motivul, nivelul de reprezentare și factorii ce dirijează comportamentul Într-un sens negativ. În concluzie, considerăm că reprezentările, ca patern-uri de comportament
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
și schizofrenia o alterare a reprezentărilor despre sine și cu ceilalți. Reprezentarea relevă atât norme relaționale cât și patologice de comportament, În ele aflându-se baza neurobiologică a comportamentului. Reprezentările sunt deci categorii de scheme, constructe, prototipuri apriorice de răspuns comportamental, care capătă precizie În raport de cantitatea de informații primite, permițând adaptarea suplă la condiții de mediu pentru care organismul nu are soluții Înnăscute. Reprezentările se realizează ca stări mintale prin intenționalitate (fiind versiunea subiectivă a lor), prin capacitate de
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
fumător afectează și intensitatea condiției sale adictive. S-au luat În studiu 50 fumători prezentați pentru sevraj tabacic, femei și bărbați cu vârsta medie 42 ani. Fumătorii au completat formularul Fagerstrom de dependență la nicotină, Testul de Dependență Psihologică și Comportamentală (TDPC) și Chestionarul de Dispoziție Narcisistă (QDN). Rezultatele au fost: 74% dintre fumători sunt foarte dependenți de nicotină (dependență foarte puternică, 9-11; puternică 7-8; medie 5-6); 73% fumători sunt foarte dependenți psihologic de tabac (dependență psihologică și comportamentală puternică sau
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
Psihologică și Comportamentală (TDPC) și Chestionarul de Dispoziție Narcisistă (QDN). Rezultatele au fost: 74% dintre fumători sunt foarte dependenți de nicotină (dependență foarte puternică, 9-11; puternică 7-8; medie 5-6); 73% fumători sunt foarte dependenți psihologic de tabac (dependență psihologică și comportamentală puternică sau medie); 69% din fumători prezintă o dispoziție narcisistă medie sau puternică. Rezultatele vin În sprijinul ipotezei autorilor privind implicarea efectului dispoziției narcisiste asupra gradului de intensitate a tabagismului: fumătorii care au prezentat o dispoziție narcisistă medie sau puternică
NICOTINA - BENEFICII VERSUS NOCIVITATE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1467]
-
a elevului cu probleme în educație, fapt ce impune o reabordare creativă a problematicii ridicate de recuperarea copilului cu dizabilitate mentală, aspect care m-a determinat să abordăm această temă, pornind de la considerentul că jocul, ca formă de manifestare psiho-fizică, comportamentală și relațională, poate exercita, atunci când este riguros organizat și creativ direcționat, influențe certe în activitatea de recuperare și reintegrare socio-profesională a elevului cu dizabilitate mentală. În cele ce urmează vom prezenta date comparative privind unii parametri motrici, morfologici și funcționali
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
și susținerea datelor se face în limitele unor granițe relativ rigide, iar sinteza gândirii se elaborează greoi, aceștia percep cu întârziere modificările activității în funcție de particularitățile situației și schimbările survenite în modul lor de viață. 10. Fragilitatea construcției personalității și infantilismul comportamental, pe fondul dificultăților de stăpânire a afectelor care poate conduce fie la impulsivitate, agresivitate, credulitate excesivă, fie la izolare, frică de a relaționa cu cei din jur, neîncredere. De asemenea, acesta prezintă și o rigiditate a conduitei, fapt care determină
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
manifestare, a căror trăsătură comună constă în fenomenul decompensării școlare la vârsta de 11 12 ani (adică plafonare în dezvoltarea psiho-intelectuală a elevului la nivelul clasei a V-a sau a VI-a ), urmată de apariția unor reacții nevrotice și comportamentale consecutive insuccesului școlar (Cozma, 2000). Există câteva elemente definitorii după care copiii cu intelect liminar pot fi ușor identificați, mai ales în procesul educațional din școală. Între aceste elemente putem încadra următoarele aspecte: Răspunsurile sunt realizate într-o manieră inegală
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
mai puțin asupra celui ce suportă efectele directe de comitere a infracțiunii, mai ales în cazul infracțiunilor contra persoanei, contra libertății de exprimare și de mișcare, contra libertății vieții sexuale, precum și a dezvoltării fizice și psihice corespunzătoare. Din cauza particularităților psiho comportamentale și de vârstă specifice, copiii fac parte din categoria persoanelor cu o vulnerabilitate victimală crescută. Fiind neevoluați fizic, naivi și fără experiență sub aspect psihic, copiii pot fi ușor victimizați, dat fiind că din cauza acestor caracteristici, ei pot fi ușor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
reacționa oricând pentru a evita sau accepta eșecul actului victimizant; victima predispusă, cu reacții spre înclinații schimbătoare, rigide și complexe care contrazice și încearcă să revină la vechile atitudini; victima provocatoare, fidelă unor concepții în care disprețul și sfidarea regulilor comportamentale îndeamnă la acțiuni nesocotite, la schimbări de atitudini periculoase, euforice, isterice, exaltate, melancolice; victima neparticipantă, care adoptă posibilitatea de a-și controla comportarea, acceptând doar actele cu semnificatii cunoscute. În anul 1977, criminologul american S. Schafer, în volumul „Victimology. The
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]