46,314 matches
-
a adresat lui Ceaușescu (după teze și sperînd a le valorifica spiritul) solicitarea de a fi creată o Uniune a Scriitorilor Comuniști. Din textul d-sale acest termen final al titulaturii s-a evaporat. Așa se explică de ce un scriitor comunist pînă în măduva oaselor ca I. Lăncrănjan trece drept disident, fiindcă a fost antimaghiar (disidenții propriu-ziși fiind menționați de către dl Ungheanu doar pentru că, emigrînd, ar fi lăsat mari datorii la Fondul Literar!), de ce un istoric ca Dan Zamfirescu, pentru care
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
mondial încoace. O istorie în primul rînd rău, prost cunoscută, dar ale cărei purulențe n-au fost vindecate de trecerea timpului, doar acoperite, mascate, ascunse, iar astăzi, cînd sînt doar atinse (=numite), dor. Împiedicată și apoi deturnată de instalarea regimului comunist, care a adăugat noi traume și noi tăceri, conștiința de sine istorică și culturală a românilor despre deloc paradisiacul deceniu al patrulea (marcat de sîngeroase asasinate politice, de legi și persecuții rasiale, de instituirea primei dictaturi din seria dictaturilor autohtone
Fără ieșire?! by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17314_a_18639]
-
dar nu și o excepție. Alături de alți tineri scriitori și publiciști din Chișinău, ca Vasile Gârneț sau Valentina Tăzlăuanu, el are un mod european de a fi intelectual (ceea ce înseamnă că supune totul, inclusiv spiritul european, unei judecăți critice). "Regimul comunist - explică Vitalie Ciobanu - a inventat o nouă formă de compromitere a valorilor: "iubirea" stridentă, omagierea hipertrofiată, provenită din folosirea unor personalități de marcă ale culturii la întărirea suporturilor ideologice ale Puterii. Mai întâi sub ceaușism, apoi în hibridul politic și
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
români nu a devenit mai permeabil o dată cu retragerea trupelor sovietice din R.P.R, întrucât ele au rămas în Basarabia - lucru care scapă de obicei analiștilor acelei perioade obișnuiți să trateze separat cele două spații românești (ravagiile amneziei colective!) -, iar regimul comunist de la București nu-și schimbase cu o iotă fidelitatea față de Moscova. Retragerea rușilor nu a însemnat, la urma urmelor, decât un alt "punct" în zestrea diferenței separatoare. Evenimentul a inaugurat perioada "naționalismului" comunist românesc, care, cu toate etapele de deschidere
REZERVA DE LUCIDITATE A REPUBLICII MOLDOVA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17315_a_18640]
-
cînd cade masca. Cele două roluri feminine - Irina Mazanitis (Helga) și Jeanine Stavarache (tovarășa Chin) - completează cuplul în dimensiunea reală, nefuncționînd ca un simplu pandant: Helga - soția oficială și decorativă a diplomatului francez, tovarășa Chin - securistă vehementă și devotată regimului comunist. Rămîn două probleme, dintre care, cea de-a doua, majoră. Decorul pune altfel accentul pe scenă, decît cel din spectacol. În partea dreaptă este sugerată boxa lui Gallimard în care se află în timpul procesului. Partea propriu-zisă de la tribunal are o
Feminin-masculin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17337_a_18662]
-
înălțimea aspirațiilor etalate. Văd o mare diferență între ceea ce-și pusese în minte Corneliu Coposu - asigurarea unui trai liniștit la bătrânețe tovarășilor săi de închisoare - și turnura luată de evenimente. Construit pe ideea defensivei și a non-pactizării cu rămășițele comuniste, P.N.Ț.C.D.-ul s-a văzut împins de roata istoriei într-o poziție pentru care nu era pregătit și pentru care n-a dovedit nici cea mai măruntă vocație. A fost nevoie, din nefericire, de testul puterii pentru a
Ferește-mă, Doamne, de dizidenți, că de partid mă apăr singur! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17327_a_18652]
-
însuși al eseisticii lui ne lua prin surprindere. Nu mă refer acum la faptul că noi făceam din autonomia esteticului un crez și, la urma urmelor, un meterez capabil să ne apere de invazia marxismului și a politicului de tip comunist, prin care ierarhia valorilor ar fi suferit o răsturnare, în vreme ce Nicolae Balotă milita, oarecum imprudent, pentru "o critică filosofic întemeiată" și contra "impresionismului vag sofisticat", întrebîndu-se retoric dacă nu cumva "trece, în epoca noastră, esteticul printr-o criză". Cine va
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
-l citeam pe atunci, ci tensiunea dintre spiritul religios ori chiar mistic și acela filosofic și artistic. Generația mea a pariat, pînă la un punct, pe estetic împotriva filosoficului (sperietoarea marxistă pîndea) și pe rațional contra religiosului (aici pîndea sperietoarea comunistă). Chiar dacă știam că arta își are arcanele obscure în care mintea singură nu pătrunde, preferam să ne considerăm lucizi, adică imuni la fanatismele ideologice, boala cea mai gravă și răspîndită din regimul comunist. Încărcătura spirituală a eseurilor lui Balotă ne
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
pe rațional contra religiosului (aici pîndea sperietoarea comunistă). Chiar dacă știam că arta își are arcanele obscure în care mintea singură nu pătrunde, preferam să ne considerăm lucizi, adică imuni la fanatismele ideologice, boala cea mai gravă și răspîndită din regimul comunist. Încărcătura spirituală a eseurilor lui Balotă ne depășea puterile și ne speria. Și, totuși, dincolo de aparenta lor neaplicare la prezent sau de formula lor oarecum bombastică, eseurile conțineau un cult al cărții (al cititului și al scrisului), care era și
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
de câștiguri. Bătălia pentru demilitarizarea poliției - ce-ar trebui să fie una din urgențele acestui regim care se pretinde ultra-pro-europenist -, la fel ca și lupta contra aplicării legii dosarelor de securitate arată în ce măsură esența statului român a rămas una perfect comunistă. Cu o lege a secretului de stat care face să râdă și curcile, cu jenanta grijă pentru simboluri (plăci bilingve, drapele, steaguri etc.), dar și cu o totală indiferență față de ce se întâmplă cu omul în carne și oase, societatea
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
Amelia Pavel În zodia actuală a "Jurnalelor", "Memoriilor", "Amintirilor", mai ales a celor marcate de experiențele dictaturilor naziste și comuniste, autobiografia recent apărută a cunoscutului critic literar german Marcel Reich-Ranicki are, prin particularitățile ei, un caracter aproape senzațional. O sinceritate și obiectivitate când dezarmante, când șocante, sunt fundalul pe care se desfășoară două destine. Ele nu se intersectează decât cu
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
pentru el chiar și în condițiile de distrugere, momente de mare bucurie. Frecvente deplasări făcea și la Londra, noul agent avînd o mare admirație pentru funcționarea impecabilă a respectivului domeniu în Anglia. În această perioadă s-a înscris în partidul comunist polonez, fără a fi fost forțat de cineva; mărturisește că a făcut-o atât din convingerea "valabilității ideilor comuniste", cât și, spune el, din "recunoștință pentru armata roșie", care l-a scăpat de ororile naziste, ce au dus și la
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
agent avînd o mare admirație pentru funcționarea impecabilă a respectivului domeniu în Anglia. În această perioadă s-a înscris în partidul comunist polonez, fără a fi fost forțat de cineva; mărturisește că a făcut-o atât din convingerea "valabilității ideilor comuniste", cât și, spune el, din "recunoștință pentru armata roșie", care l-a scăpat de ororile naziste, ce au dus și la uciderea familiei sale. Încheierea episodului era însă previzibilă. Întors la Varșovia, în plin stalinism, a fost arestat, ținut singur
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
în Personalitatea literaturii române, ediția a doua), Ilie Constantin ș.a. Aceste pagini au fost scrise în condiții neprielnice, aproape dramatice, când Nichifor Crainic era, așa cum însuși spune în Memoriile sale, "pribeag în țara lui". Urmărit ca să fie întemnițat de către regimul comunist, poetul pribeag prin Ardeal sub o identiate falsă și, ca să-și aline zbuciumul sufletesc se hotărăște să scrie un amplu eseu despre "spiritualitatea poeziei românești" ca un exercițiu de supraviețuire. Au urmat ani lungi și grei de închisoare pentru Nichifor
Poezia în perspectivă teologică by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17371_a_18696]
-
s-a învârtit în cerc de două decenii, prin spărturile rapacității țâșnind apa decepției electoratului perdant. S-a trecut la un sistem de pol i t izare feudală, pr in radical izarea conști ințelor, majoritatea oportuniști lor provenind din Partidul Comunist, pe care l-au înfierat cât mai abitir, după ce l-au slujit cu mult sârg. În cei 20 de ani care au trecut s-au făcut afaceri colosale. Dar numai prin filiere politice, cu câteva excepții. S-au agonisit averi
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
Ion Bitzan, Ion Grigorescu etc., în timp ce unii dintre pionierii săi, Paul Neagu, de pildă, sau Ștefan Bertalan, erau plecați deja de mai mulți ani din țară. O astfel de imagine, fie ea și sumară, care privește ultimii ani ai regimului comunist este foarte importantă pentru că pe structura ei se vor manifesta marile tendințe din deceniul 1990 - 2000. Liberi dintr-odată, fără comenzi oficiale, fără cenzură și fără supraveghere ideologică, artiștii au trăit un prim moment de adevărată derută. Cel mai puternic
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
șuvițele de păr nespălate prelingându-se neglijent de sub odioasele căciuli, ele pot să sugereze orice, numai ideea de europenitate nu. Bineînțeles că au fost aduse în acest hal de mizeria și de frustrările îndelung acumulate. Nicăieri ca-n învățământ ideologia comunistă n-a lovit cu asemenea forță. Instilându-li-se ideea că au o mare misiune de împlinit, dascălii au fost, de-a lungul vremii, cei mai batjocoriți dintre români. Când ceva nu mergea în industrie, cohorte de elevi însoțiți de
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
știu să fi fost legionar. Abia în 1967 reapare cu un volum retrospectiv, prefațat de gîndiristul Ovidiu Papadima. A publicat, pînă la moartea sa petrecută în 1984, destule (prea multe) plachete și, din păcate, a fost printre trîmbițașii festivităților oficiale comuniste, la care contribuia cu poeme adecvate momentelor politice pe care le omagia cu sîrg vinovat. Părea, cînd îl vedeai pe stradă sau în redacții, mereu înfricoșat și parcă se făcea mic în ciuda lungii sale înălțimi aproape descărnate. S-a voit
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
nu se află la prima carte de acest fel. Romanele sale Galeria cu viță sălbatică, 1976, însoțitorul, 1981, Obligado, 1984 și Căderea în lume, 1987 au adus o undă de rafinament în literatura noastră postbelică, pauperizată forțat de esteții regimului comunist. Prozatorul s-a remarcat și printr-o publicistică scrisă cu plăcere, flagrant diferită de aceea care se scria în mod curent. (România literară are norocul de a găzdui și azi rubrica sa, Prepeleac). Vasile Alecsandri, Mihail Sadoveanu, Mateiu I. Caragiale
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
Flotila de bombardiere 1" de la Brașov și la un moment dat a fost detașat la o bază tehnică a aviației, din București. Apoi, în plin stalinism, a fost procuror și și-a demonstrat cu exces de zel devotamentul față de regimul comunist, pentru a-și "spăla" dosarul de cadre. în anii '60 s-a expatriat, stabilindu-se în Italia, iar după revoluție s-a întors în România. Aici, vede locuri pe care nu le-a mai văzut de multă vreme și retrăiește
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
două dintre articolele sale nu fuseseră publicate. Eliminarea lor ar fi pornit, pare-se, de la unul dintre redactorii suplimentului, o persoană căreia I. Funeriu îi atribuia pe atunci "nostalgii roșii". Această bănuială o etichetează astăzi drept amprenta indubitabilă a mentalității comuniste inchizitoriale, pentru care lipsa de probe reprezintă o uzanță judiciară, iar prezumția de nevinovăție un moft de fațadă. Ceea ce la domnul Funeriu ține loc de - și e de fapt mult mai mult decât o prefață pare, în comparație cu fierbințeala gripată a
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
cel al propriei mentalități. Nu e vorba atât de a cântări acele calități și defecte personale care înclină balanța la judecarea celuilalt, cât de faptul că - extrapolând întrucâtva cele spuse de I. Funeriu - nici unul dintre cei care au suportat realitatea comunistă de dinainte de '89 (în sensul de a îndura și în cel de a susține - sensuri aflate, de la un punct, într-o involuntară complicitate) nu are în vreun fel certitudinea nevinovăției sale. Fatalitate? Desigur, nu. Dar o rană care, netratată, ajunge
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
precis parte de aceleași vii comentarii că și Procesul "tovarășului Camil" și Scrisori către bunul Dumnezeu de I.D. Sîrbu. De fapt, aceste cărți se leaga, se completează și explică elocvent generațiilor noi ce a însemnat și cum a funcționat sistemul comunist. Cît de urît a fost. Securitatea, din ordin superior de partid, caută cu tot dinadinsul motive pentru a-l aresta pe Lucian Blaga și a-l constrînge să servească propagandei comuniste. În acest scop îl supraveghea permanent (din 1946 și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
noi ce a însemnat și cum a funcționat sistemul comunist. Cît de urît a fost. Securitatea, din ordin superior de partid, caută cu tot dinadinsul motive pentru a-l aresta pe Lucian Blaga și a-l constrînge să servească propagandei comuniste. În acest scop îl supraveghea permanent (din 1946 și pînă la moarte), îi aresta și supunea la interogatorii cunoștințele, îi înregistra convorbirile telefonice, infiltră informatori în anturajul lui etc. Dorli Blaga povestește că i s-au arătat doar două dosare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
din capul d-lui Breban că Minerva din acela al lui Jupiter, n-a fost tratat în România literară cum ar fi vrut dl Breban, care, mă-ntelegi, a fost redactor-șef și a protestat la începutul (sic!) de dictatură comunistă oferindu-si demisia etc. etc. Uluitoarea candoare îl face pe dl Breban un polemist foarte vulnerabil. Nu vreau să abuzez. Ce păcat că lavă care se revarsă în restul articolului, pîrîiase-pîrîiase, nu e decît o cenușă lichidă "în cele patru
Candoarea dlui Breban by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17910_a_19235]