8,042 matches
-
vreme cunoașterea fiind grevată de cunoașterea comună, adică tributară speculațiilor, subiectivității și spontaneității. În aceste circumstanțe, decantarea teoretică a cunoașterii sociale a cumulat o particularitate foarte importantă: problematica umană a fost preluată de către alte științe, datorită lipsei de maturitate categorială, conceptuală și metodologică a științelor social-umaniste. Istoria sociologiei este, de fapt, istoria acestei relații În spațiul căreia filosofia socială și filosofia istoriei constituie zonele În care pot fi descoperiți precursorii cei mai importanți ai sociologiei. În această arie Începe, de fapt
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
curente, nu-și mai pot găsi locul Într-o istorie a sociologiei redactată din rațiuni și cu finalități didactice. În prezent, este legitim să reținem numai ideile cu valoare de patrimoniu pe care evoluția gândirii sociologice le-a validat: creațiile conceptuale, inovațiile conceptuale și categoriale, metodele de analiză a socialului care au contribuit la stimularea cercetării fundamentale și aplicative, resemantizarea unor concepte ori reușitele În elaborarea unor diagnoze ce au avut un impact semnificativ asupra restructurării orizonturilor teoretico-metodologice ale doctrinelor cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
-și mai pot găsi locul Într-o istorie a sociologiei redactată din rațiuni și cu finalități didactice. În prezent, este legitim să reținem numai ideile cu valoare de patrimoniu pe care evoluția gândirii sociologice le-a validat: creațiile conceptuale, inovațiile conceptuale și categoriale, metodele de analiză a socialului care au contribuit la stimularea cercetării fundamentale și aplicative, resemantizarea unor concepte ori reușitele În elaborarea unor diagnoze ce au avut un impact semnificativ asupra restructurării orizonturilor teoretico-metodologice ale doctrinelor cu largă audiență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Îl consider Întemeietor al sociologiei interpretative pe coordonatele căreia va evolua sociologia fenomenologică, interacționalismul simbolic, etnometodologia și chiar sociobiologia. Este legitim sub raport științific să avem ca obiectiv reconstituirea timpului interior al sociologiei plecând de la secvențele definitorii pentru maturizarea sa conceptuală și metodologică, nu de la timpul (obiectiv, cronologic) al societății și nici de la timpul (subiectiv) al sociologilor, În mod fatal marcați de o existență (fizică) episodică, efemeră la scara eternității. Maria Larionescu: Cunoașterea sociologică presupune un dialog continuu Între teorie și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care s-au tradus În românește categoriile și conceptele fundamentale ale tuturor științelor sociale existente, Îndeosebi În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile științifice ale timpului. Mecanica socială a lui Spiru Haret, deși redactată În spiritul vremii, a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În cultura franceză și cea germană ale timpului. Prima reușită remarcabilă, În această privință, o reprezintă traducerea lui N. Beldiman; b) etapa de maturizare conceptuală - În care nu doar comunitatea academică, ci și jurnalistica românească au contribuit la resemantizarea sistemului conceptual al sociologiei europene prin lucrări originale, revocate de autoritățile științifice ale timpului. Mecanica socială a lui Spiru Haret, deși redactată În spiritul vremii, a promovat un stil propriu și o voce care a singularizat o mare personalitate În cultura și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tristă complicitate a abdicării de la valorile noastre de patrimoniu este Încă o dovadă că memoria noastră colectivă a fost pervertită. Iată din ce cauză salut cu entuziasm inițiativa revistei pentru acest exercițiu de recuperare a contribuțiilor românești la constituirea patrimoniului conceptual și metodologic al sociologiei; c) etapa de reconstrucție epistemică Începută prin D. Gusti Îi mai include pe H. Stahl, Petre Andrei, G. Marica, V. Bărbat și se continuă cu reconstrucția instituțională Începută după 1989 și aflată În plină desfășurare. Cu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a Academiei, Creșterea rolului și ponderii creației tehnico-științifice În activitatea economico-socială; sociologii au preferat termenii psihologie socială, psihosociologie etc. pentru a evita blocarea unor uși ale cenzurii editurilor (C. Zamfir); c) efectul de presiune exercitată asupra sistemului comunist prin clarificarea conceptuală a unor domenii, identificarea unor mecanisme structurale de evoluție a organizațiilor etc. De pildă, cercetarea empirică, cu metodologie americană, asupra calității vieții, stilurilor de viață etc. desfășurată de C. Zamfir, I.A. Popescu, St. Ștefănescu, A. Teodorescu a devenit un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
filosofiei, politologiei, unde trebuie studiate În registrul comparativ. Ca om care a studiat marxismul, care a parcurs și o consistentă literatură marxistă și marxologică, consider că nici marxismul, nici Încercările de dezvoltare a acestuia nu pot fi asimilate În sistemul conceptual al sociologiei ca disciplină de studiu, instituție și profesie. Faptul că Situația clasei muncitoare din Anglia a fost citată ca „prima lucrare de sociologie”, după opinia noastră, se datorează unei superficialități În raportarea la textul marxist propriu-zis. După cum de știe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ute Gerhard, de la Universitatea din Frankfurt, a comparat teoriile individualizării din perspectiva genului. Victor Fanciuk, profesor la Universitatea de Stat din Moscova, a examinat teoriile moderne ale societății. O profesoară din Polonia, de la Universitatea din Torun, a readus În actualitate conceptual de relație În sociologia interpretativă. Altă profesoară poloneză, Elizabieta Halas, de la Universitatea Catolică din Lublin, și-a centrat discursul pe simbolismul social. În ceea ce privește metodologia, faptul că metodelor calitative li s-a consacrat o secțiune aparte ar trebui să fie un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
general, nu Încurajează direct violența. Propensitatea către violență este totuși Încurajată În cazul indivizilor vulnerabili, adică a acelora care au o predispoziție spre așa ceva. De aceea, responsabilitatea revine părinților și autorităților publice. Rezumând, proiectul integrat Întâmpină, desigur, dificultăți de ordin conceptual și de comparabilitate a statisticilor naționale din perspectivă interculturală. El este finalizat la sfârșitul anului 2004, realizând o imagine globală a violenței În Europa. Din ce În ce mai des ne Întrebăm care sunt implicațiile violenței media În dezvoltarea comportamentului uman. Sunt influențați oamenii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că raporturile dintre sexe influențează direct raporturile dintre generații (Attias-Donfut, Lapierre și Segalen, 2002, capitolul 4). Esența studiului o reprezintă așadar raporturile dintre generații, situate concomitent atât În cadrul familiei cât și la granița dintre viața familială și viața socială. Precizări conceptuale Ideea de generație este universală. Ordinea timpului pe generații este sistematică atât În Biblie, cât și la vechii greci și egipteni: generațiile succesive serveau drept repere ale timpului memorizat și ca legătură cu timpul mitic al fondatorilor ancestrali. În filosofia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rădăcini În Europa mai mult decât pentru ceilalți continentali, se leagă de Holocaust. Preocupați Încă de la Începuturile dezvoltării științei lor de raportul dintre bine, rău și comunitate, sociologii au subsumat crimele colective fie termenului pogrom, fie cuvântului genocid. Cum clarificarea conceptuală - generatoare a atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului privind Holocaustul - este o miză a modului În care Mihai Milca tratează subiectul abordat, cartea face o diferențiere clară Între primul concept, ca desemnând mai degrabă crima colectivă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acestor grupuri; În multe situații, asemenea relații sunt continuări sau reprezentări ale apartenenței tinerilor la structurile sociale dominante și funcționale pentru ei și pentru familiile lor. „Elemente În predefinirea modelului cultural”, al doilea capitol, ne dă definirea generală și conținutul conceptual al noțiunii de model. Tot În acest capitol autorul tratează problema paradigmelor În Înțelegerea modelelor culturale; potrivit opiniei autorului, paradigma este un alt element de care trebuie să ținem cont În orice Încercare de studiere și deci de definire a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nu s-a constituit ca reacție ideologică la corpusul celorlalte științe socioumane (cu care ea Întreține, de altfel, fructuoase relații de interdisciplinaritate), ci ca operă - mereu perfectibilă - a efortului uman de autocunoaștere. Că lucrurile stau astfel o dovedește Însuși freamătul conceptual și metodologic al disciplinei, prezent inclusiv În volumul de față prin dezbaterea dintre practica antropologică abroad vs. at home, prin proliferarea fecundă a unor noi publicații și direcții de cercetare, prin emulația produsă printre noile generații de studenți etc. Acesta
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și de cadru didactic universitar. Lucrarea exprimă pe deplin abilitățile de cercetare ale autoarei și capacitatea de a studia o temă dificilă. Lucrarea este alcătuită din „Introducere”, cinci capitole, „Concluzii generale”, bibliografie și două anexe. În „Introducere” se discută premisele conceptuale și metodologice. Am reținut ideea autoarei că În literatura de specialitate din România nu există cercetări empirice privind relația dintre competența socială și competența profesională, dar, spunem noi, nici un fond teoretic prea dezvoltat. Am ținut să remarc această situație pentru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Schematizarea inițială a subiectului. Ca efect al alegerii unui subiect, este necesar să se conceapă o reprezentare inițială a subiectului ales pentru a se concepe apoi un plan al cercetării. Această schematizare inițială a subiectului vizează lămurirea problematicii de bază, conceptuale ale subiectului respectiv prin răspunsul la câteva întrebări: Care este subiectul de la care pornesc? Ce semnificații pozitive are acest subiect? Între ce limite se plasează subiectul respectiv? 3) Definirea explicită a subiectului. Pentru a răspunde la această cerință se va
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
că „promoția ’90 este prima promoție a unei generații noi (admițând că șaizeciștii, șaptezeciștii și optzeciștii fac împreună o singură generație, iar cincizeciștii sunt ultima promoție a generației zise «a războiului»”. Totuși, sintagma „generația ’80” s-a impus în panoplia conceptuală a exegezei și a istoriei literare consacrate perioadei contemporane, existând convingerea larg împărtășită că promoția de scriitori afirmați în deceniul al nouălea al secolului trecut este - prin numărul și prin valoarea componenților ei și mai ales prin caracterul radical novator
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
incursiunea în universul propriu eului fiecărui personaj. Depersonalizarea artei în scopul obținerii unei relații mai subtile între nivelul semnificat și nivelul semnificant este evidentă. Și în alte incursiuni critice - Desenul din praf. Idei, autori, cărți (1998), Chipul din apă. Între conceptual și senzorial (1998), Narrative Poetry. The Mythical Mode (2001), Dicționar SF (A-F) (2003), Dramatic Poetry. The Mythical Mode (I, 2003) ș.a. - P. evidențiază „gândirea mobilă și mereu asociativă”. Analiza critică, niciodată superfluă, trimite la autori din spațiul anglo-american sau
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
1989; The Theory of the Novel, Iași, 1991; Proza comportamentului, Iași, 1992; The Romanian Novel, Iași, 1992; The American Novel, Iași, 1993; Poetics ef the Novel, Iași, 1997; Desenul din praf. Idei, autori, cărți, Iași, 1998; Chipul din apă. Între conceptual și senzorial, Iași, 1998; Narrative Poetry. The Mythical Mode, Iași, 2001; Dicționar SF (A-F), Iași, 2003; Dramatic Poetry. The Mythical Mode, I, Iași, 2003. Repere bibliografice: Magda Ursache, Cu cărțile sub vremi, CL, 1999, 6; George Bădărău, Analiza povestirii
PARVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288700_a_290029]
-
postcomunistă nu este doar contemporană cu tranziția nord-americană și europeană către modernitatea reflexivă, ci și, măcar parțial, convergentă și congruentă cu ea; e) pentru a da seamă de noua tranziție din spațiul modernității, sociologia însăși trebuie să-și înnoiască aparatul conceptual și interpretativ pentru a redeveni o componentă importantă a reflexivității modernității actuale. Abordarea propusă Abordarea teoretică a acestei problematici este una de macrosociologie istorică și microsociologie centrată pe individualizare. Este orientată macrosociologic în măsura în care referința analitică principală este reprezentată de „societate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
propria sociologie (a opiniei publice, a comunicării, a organizațiilor, a instituțiilor, a familiei, a politicii, a economiei etc.). Societatea s-a disipat atât de mult în „societăți”, încât și-a pierdut orice rațiune integratoare. De aici până la a nega statutul conceptual al termenului societate nu a mai fost decât un pas. În privința celeilalte instanțe de caracterizare, cea a integrării funcționale a societății, sociologia, mai ales cea funcționalistă, s-a preocupat de organicismul componentelor sociale, de modurile de conservare a ordinii sociale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nici nu le putem admite nereflexiv, decât dacă ni s-ar fi tocit complet spiritul critic. Opțiunea mea e clară: sociologia ar trebui să fie coextensivă modernității reflexive. Totuși, nu ar reuși astăzi să fie astfel decât dacă aparatul său conceptual și teoretic s-ar înnoi în mod substanțial. De aceea, voi considera că o astfel de căutare a înnoirii ar trebui să devină opțiunea fundamentală a sociologiei noastre actuale. În urma lecturii acestei cărți, sper să găsiți modul în care autorul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tradițiile de sorginte iluministă pentru a explica mecanisme și dezvoltări specifice unei societăți postindustriale care este profund diferită de societatea industrială a modernității timpurii. Teoria lui Bell suferă astfel de ceea ce aș numi „inadecvarea la context”: Bell aplică un aparat conceptual și un mod de explicare adoptat de sociologii iluminiști și clasici cu referire la tranziția de la societatea tradițională la cea modernă pentru aproprierea conceptual-explicativă a unei tranziții specifice modernității deja consacrate și intrate într-un nou stadiu constitutiv. Inevitabil, ajunge
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
inevitabil ajunge la concluzii congruente cu cele ale înaintașilor, deși referințele se fac la cu totul alte realități și tendințe. Tot astfel, ni se relevă cu forța evidenței faptul că, atunci când interpunem între lumea trăită și înțelegerea ei teoretică scheme conceptuale sau abordări trecute, apare riscul de a obscuriza lumea trăită până acolo încât să dobândim o libertate ciudată de a propune acea ideologie a practicilor sociale ce servesc interese constructive la fel de obscure sau abia disimulate. Să admitem deci că ne
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]