2,296 matches
-
(lat. Liturgia horarum) este o denumire generală a serviciului divin a Bisericii Catolice care este petrecut în timpul zilei (cu excepția timpului Liturgiei, adică missei). Această denumire s-a sabilit la Conciliul al II-lea din Vatican, noțiunea veche fiind de "orele canonice", iar cartea "breviarium". Conform "motu proprio" a lui Benedict al XVI-lea(din 7 iulie 2007) poate fi iarăși folosit și breviariul aprobat de Papa Ioan al XXIII-lea
Liturgia orelor () [Corola-website/Science/314358_a_315687]
-
din Vatican, noțiunea veche fiind de "orele canonice", iar cartea "breviarium". Conform "motu proprio" a lui Benedict al XVI-lea(din 7 iulie 2007) poate fi iarăși folosit și breviariul aprobat de Papa Ioan al XXIII-lea și elaborat de Conciliul Tridentin. Astfel există două versiuni a orelor canonice. Așa-numita "formă ordinară" aprobată de Conciliul al II-lea din Vatican și "forma extraordinară" aprobată de Conciliul Tridentin. Practica recitării a rugăciunilor zilnice a derivat din tradiția iudaică de a spune
Liturgia orelor () [Corola-website/Science/314358_a_315687]
-
lui Benedict al XVI-lea(din 7 iulie 2007) poate fi iarăși folosit și breviariul aprobat de Papa Ioan al XXIII-lea și elaborat de Conciliul Tridentin. Astfel există două versiuni a orelor canonice. Așa-numita "formă ordinară" aprobată de Conciliul al II-lea din Vatican și "forma extraordinară" aprobată de Conciliul Tridentin. Practica recitării a rugăciunilor zilnice a derivat din tradiția iudaică de a spune laude Domnului la ore anumite pe parcursul zilei și nopții: e. g. in Faptele Apostolilor, Ioan merge
Liturgia orelor () [Corola-website/Science/314358_a_315687]
-
iarăși folosit și breviariul aprobat de Papa Ioan al XXIII-lea și elaborat de Conciliul Tridentin. Astfel există două versiuni a orelor canonice. Așa-numita "formă ordinară" aprobată de Conciliul al II-lea din Vatican și "forma extraordinară" aprobată de Conciliul Tridentin. Practica recitării a rugăciunilor zilnice a derivat din tradiția iudaică de a spune laude Domnului la ore anumite pe parcursul zilei și nopții: e. g. in Faptele Apostolilor, Ioan merge la Templu la rugăciunea de amiază (Acte 3:1). În Psalmul
Liturgia orelor () [Corola-website/Science/314358_a_315687]
-
Roman oficial pentru a conformiza varietățile de practici pentru Biserica de Apus. Legea canonică prescrie preoților recitarea integrală a Liturgiei Orelor în fiecare zi, iar diaconilor numai dimineața și seara. Practicile comunităților religioase diferă în dependență de reguli și constituții. Conciliul Vatican II a propus și laicilor să recite liturgia orelor. Practica romano-catolică curentă se axează pe trei ore majore și de la două la patru ore minore: Orele majore sunt Oficiul Lecturilor, Laudele și Vesperele. Oficiul Lecturilor constă din: Caracterul Rugăciunii
Liturgia orelor () [Corola-website/Science/314358_a_315687]
-
Evanghelie. Rugăciunea de noapte (Completoriul) este ultima rugăciune a zilei, care trebuie făcută înaintea odihnei de noapte, dacă e cazul chiar după miezul nopții. Structura Completoriului: În fiecare oficiu, psalmii și cântările sunt încadrate de antifone și doxologii tradiționale. Breviarum Conciliului Tridentin:
Liturgia orelor () [Corola-website/Science/314358_a_315687]
-
dintre sacerdoțiu și imperiu manifesta tendințe centrifuge față de Roma, pe de alta, de conflictul dintre biserică și regele Franței Filip I al Frantei, care se soldase cu excomunicarea acestuia din urmă. În vara anului 1095 se întrunea la Piacenzza un conciliu, având ca scop aducerea în ascultare a prelaților refractari față de autoritatea papală. La conciliu participa și o delegație bizantină, ceea ce a făcut multă impresie, iar prezența ei avea să readucă în discuție lupta împotriva ,necredincioșilor’’. Cronicarul Bernold de Constance relatează
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
dintre biserică și regele Franței Filip I al Frantei, care se soldase cu excomunicarea acestuia din urmă. În vara anului 1095 se întrunea la Piacenzza un conciliu, având ca scop aducerea în ascultare a prelaților refractari față de autoritatea papală. La conciliu participa și o delegație bizantină, ceea ce a făcut multă impresie, iar prezența ei avea să readucă în discuție lupta împotriva ,necredincioșilor’’. Cronicarul Bernold de Constance relatează că: ambasada împăratului de la Constantinopol a venit la acest conciliu și a implorat pe
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
față de autoritatea papală. La conciliu participa și o delegație bizantină, ceea ce a făcut multă impresie, iar prezența ei avea să readucă în discuție lupta împotriva ,necredincioșilor’’. Cronicarul Bernold de Constance relatează că: ambasada împăratului de la Constantinopol a venit la acest conciliu și a implorat pe papă și pe toți creștinii să vină în ajutorul bisericii din Răsărit pe care idolatrii aproape au distrus-o în aceste regiuni, pe care le-au cucerit până aproape sub zidurile cetății Constantinopol. Papa a susținut
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
le-au cucerit până aproape sub zidurile cetății Constantinopol. Papa a susținut apelul, cerînd la rându-i ca împăratul Alexie I Comnenul să fie ajutat. Nu este vorba nici de data aceasta de organizarea unei cruciade, dar cu toate acestea conciliul de la Piacenzza a jucat un rol determinant în nașterea ideii de cruciadă. De la Piacenzza, toamna, papa a trecut munții și s-a îndreptat spre Clermont, în sudul Franței, unde convocase un alt conciliu. În timpul călătoriei, probabil că a reflectat mult
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
organizarea unei cruciade, dar cu toate acestea conciliul de la Piacenzza a jucat un rol determinant în nașterea ideii de cruciadă. De la Piacenzza, toamna, papa a trecut munții și s-a îndreptat spre Clermont, în sudul Franței, unde convocase un alt conciliu. În timpul călătoriei, probabil că a reflectat mult asupra felului cum avea să se producă intervenția militară a Europei apusene în Răsărit. Fapt este că la Clermont papa avea deja în minte cruciada. La conturarea ideii și clarificarea ei se poate
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
câteva zile. Cu această ocazie, fără îndoială, a fost dezbătută ,problema spaniolă’’ și a stăpânirii maure în peninsula Iberică, în care erau interesați interlocutorii papei, prilej cu care Urban al II-lea a primit informații despre lumea islamică și djihad. Conciliul de la Clermont avea să fie folosit pentru a lansa cruciada, deși el nu fusese convocat cu această intenție. Scopul conciliului era de a se lămuri problema bisericii franceze, implicată în conflictul dintre papă și regele Franței, Filip I. Mărul discordiei
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
care erau interesați interlocutorii papei, prilej cu care Urban al II-lea a primit informații despre lumea islamică și djihad. Conciliul de la Clermont avea să fie folosit pentru a lansa cruciada, deși el nu fusese convocat cu această intenție. Scopul conciliului era de a se lămuri problema bisericii franceze, implicată în conflictul dintre papă și regele Franței, Filip I. Mărul discordiei fusese aruncat de contesa Bertrade, fiica neasemuit de frumoasă a contelui de Montfort. Motive de interes pur politic făcuseră, din
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
să i se pună capăt acum, când se plănuia o ofensivă în Orient, de aceea Urban al II-lea s-a deplasat personal în sudul Franței, riscând o discuție pe terenul adversarului. Dar tocmai aceasta explică insuccesul papei. Participanții la conciliu au fost puțin numeroși.Clerul francez ca să nu-și supere regele s-a prezentat în număr mic, doar câțiva episcopi. Clerul englez a refuzat să vină la întrunire pe pământ francez, prelații germani, ca totdeauna, au făcut frondă. Practic, conciliul
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
conciliu au fost puțin numeroși.Clerul francez ca să nu-și supere regele s-a prezentat în număr mic, doar câțiva episcopi. Clerul englez a refuzat să vină la întrunire pe pământ francez, prelații germani, ca totdeauna, au făcut frondă. Practic, conciliul s-a întrunit în prezența italienilor care-l însoțeau pe papă, printre ei se pare că era și Petre Pustnicul, și a unei mici delegații sosită din Spania, de aceea nu s-a putut hotărî nimic în problema bisericii franceze
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
de aceea nu s-a putut hotărî nimic în problema bisericii franceze, iar excomunicarea regelui nu a fost ridicată. În schimb, papa a socotit prilejul nimerit să dea curs gândului care-l obsedase tot drumul și, în ultima zi a conciliului, ca un fel de addendum, în afara discuției prevăzute și spre uimirea tuturor, a lansat apelul de cruciadă. Era acesta un fel de a atenua eșecul unui conciliu, surprinzându-și auditoriul printr-o inițiativă politică pe cât de originală pe atât de
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
dea curs gândului care-l obsedase tot drumul și, în ultima zi a conciliului, ca un fel de addendum, în afara discuției prevăzute și spre uimirea tuturor, a lansat apelul de cruciadă. Era acesta un fel de a atenua eșecul unui conciliu, surprinzându-și auditoriul printr-o inițiativă politică pe cât de originală pe atât de îndrăzneață? Era un fel de a-și dovedi că o călătorie, atât de obositoare, nu fusese zadarnică? Răspunsul l-a avut pe loc. Clerul prezent la conciliu
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
conciliu, surprinzându-și auditoriul printr-o inițiativă politică pe cât de originală pe atât de îndrăzneață? Era un fel de a-și dovedi că o călătorie, atât de obositoare, nu fusese zadarnică? Răspunsul l-a avut pe loc. Clerul prezent la conciliu s-a declarat de acord. Din rândurile lui s-a desprins Ademar, episcop de Puy, și a cerut primul să se înroleze cruciat. Exemplul lui a fost urmat pe dată de mulți alții dintre cei de față. Astfel, faima conciliului
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
conciliu s-a declarat de acord. Din rândurile lui s-a desprins Ademar, episcop de Puy, și a cerut primul să se înroleze cruciat. Exemplul lui a fost urmat pe dată de mulți alții dintre cei de față. Astfel, faima conciliului a fost asigurată în modul cel mai neașteptat. Dintr-un eșec s-a transformat într-un succes răsunător. Despre conciliul de la Clermont avea să se vorbească mai bine de o sută de ani ca despre o mare minune, istoriei adăugându
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
să se înroleze cruciat. Exemplul lui a fost urmat pe dată de mulți alții dintre cei de față. Astfel, faima conciliului a fost asigurată în modul cel mai neașteptat. Dintr-un eșec s-a transformat într-un succes răsunător. Despre conciliul de la Clermont avea să se vorbească mai bine de o sută de ani ca despre o mare minune, istoriei adăugându-i-se legenda și fantezia cronicarilor. Ce s-a spus la conciliu în legătură cu cruciada nu se cunoaște precis, asupra acestui
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
s-a transformat într-un succes răsunător. Despre conciliul de la Clermont avea să se vorbească mai bine de o sută de ani ca despre o mare minune, istoriei adăugându-i-se legenda și fantezia cronicarilor. Ce s-a spus la conciliu în legătură cu cruciada nu se cunoaște precis, asupra acestui punct contemporanii evenimentului păstrează tăcerea. Dar se știe că înainte chiar de dizolvarea adunării au fost luate primele măsuri. A fost desemnat conducător al armatei Ademar de Puy, numit ad hoc legat
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
a nu rămâne fără hrană familiile celor plecați, într-o vreme când de mai mulți ani recoltele erau proaste. De altfel, problema economică a cruciadei era lăsată să fie rezolvată de conducătorii ei, care urmau să fie aleși ulterior. Totodată, conciliul a definit situația juridică a cruciaților, ei și bunurile lor fiind fiind luați sub protecția bisericii. Papalitatea se temea de înrolarea unor elemente nedorite care ar fi semănat dezordini pe drum și ar fi devenit o povară pentru armată, de
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
înrolarea unor elemente nedorite care ar fi semănat dezordini pe drum și ar fi devenit o povară pentru armată, de aceea, tot la Clermont s-a stabilit ca nimeni să nu poată participa la cruciadă fără asentimentul bisericii. După închiderea conciliului de la Clermont, papa a lansat un apel către întreaga Europă creștină, episcopilor revenindu-le obligația să transmită tuturor preoților din parohii dispozițiile adoptate de conciliu cu privire la cruciadă. În octombrie 1095, în îndepărtatul de Constantinopol, Clermont, capitala regiunii franceze Auvergne, la
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
a stabilit ca nimeni să nu poată participa la cruciadă fără asentimentul bisericii. După închiderea conciliului de la Clermont, papa a lansat un apel către întreaga Europă creștină, episcopilor revenindu-le obligația să transmită tuturor preoților din parohii dispozițiile adoptate de conciliu cu privire la cruciadă. În octombrie 1095, în îndepărtatul de Constantinopol, Clermont, capitala regiunii franceze Auvergne, la un conciliu al Bisericii apusene, papa Urban II i-a chemat pe toți creștinii apți să poarte arme să participe la o mare expediție în
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]
-
Clermont, papa a lansat un apel către întreaga Europă creștină, episcopilor revenindu-le obligația să transmită tuturor preoților din parohii dispozițiile adoptate de conciliu cu privire la cruciadă. În octombrie 1095, în îndepărtatul de Constantinopol, Clermont, capitala regiunii franceze Auvergne, la un conciliu al Bisericii apusene, papa Urban II i-a chemat pe toți creștinii apți să poarte arme să participe la o mare expediție în Orient (numită, ulterior, cruciadă), pentru a redobândi de la "necredincioșii" musulmani Ierusalimul și Sfântul Mormânt. Despre conciliul de la
Alexie I Comnenul () [Corola-website/Science/313291_a_314620]