2,034 matches
-
turbina cu abur până la presiunea joasă a ciclului, în starea 4, producând lucru mecanic. Aburul, eventual umed, evacuat din turbină conține căldura ce trebuie evacuată din ciclu deoarece nu poate fi transformată în lucru mecanic. Evacuarea căldurii se face prin condensarea aburului în condensator. Aburul umed în starea 4 este condensat la presiune constantă în condensator până la starea de apă la saturație, starea 1. Prin condensare se cedează căldura latentă de condensare, care este preluată de apa de răcire a condensatorului
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
din ciclu deoarece nu poate fi transformată în lucru mecanic. Evacuarea căldurii se face prin condensarea aburului în condensator. Aburul umed în starea 4 este condensat la presiune constantă în condensator până la starea de apă la saturație, starea 1. Prin condensare se cedează căldura latentă de condensare, care este preluată de apa de răcire a condensatorului, răcită și ea, la rândul ei, în turnurile de răcire. Turnurile de răcire răcesc apa care vine de la condensator prin evaporarea unei părți din ea
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
transformată în lucru mecanic. Evacuarea căldurii se face prin condensarea aburului în condensator. Aburul umed în starea 4 este condensat la presiune constantă în condensator până la starea de apă la saturație, starea 1. Prin condensare se cedează căldura latentă de condensare, care este preluată de apa de răcire a condensatorului, răcită și ea, la rândul ei, în turnurile de răcire. Turnurile de răcire răcesc apa care vine de la condensator prin evaporarea unei părți din ea, astfel apar deasupra lor panașe albe
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
exclusiv în domeniul aburului umed, cum este cazul la centralele nucleare, caz în care randamentul ciclului nu crește prin resupraîncălzire, dar crește titlul aburului la ieșirea din turbina de joasă presiune. În cazul ciclului "cu preîncălzire regenerativă" apa rezultată din condensarea aburului în condensator, posibil subrăcită, înainte de a alimenta generatorul de abur este preîncălzită în zona de preîncălzire regenerativă folosind abur prelevat din diferite puncte ale turbinei. În diagrama alăturată, apa în starea 2 este amestecată cu abur în starea 4
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
mediu ulterior, schimbătorul este de tip "regenerativ". Transferul de căldură are loc întotdeauna, conform principiului al doilea al termodinamicii, de la mediul mai cald la cel mai rece. Schimbătoarele de căldură se folosesc în procese de încălzire, topire, sublimare, fierbere, vaporizare, condensare, răcire și solidificare. Ele își găsesc o largă aplicabilitate în instalațiile de încălzire, refrigerare, climatizare, distilare (în industria chimică și petrochimică), în centralele termice, termoficare și ca anexe ale mașinilor termice. Un exemplu foarte cunoscut este radiatorul autovehiculelor, unde fluidul
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
care trebuie condensați, scufundate într-un vas cu apă de răcire, sau, de exemplu la mașinile frigorifice, din serpentine cu suprafețe extinse în exteriorul cărora circulă aerul de răcire. Unele dintre cele mai mari condensatoare sunt folosite în termocentrale, la condensarea aburului evacuat de turbinele de abur, în vederea realizării unei presiuni cât mai scăzute la ieșirea din turbină. Condensatoarele de suprafață permit realizarea unor presiuni foarte mici (un vid foarte înaintat), iar condensatul obținut este foarte pur, fără aer. Ele sunt
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
află în umplutură în momentul comutării fluidelor. De aceea regeneratoarele pot fi folosite doar acolo unde amestecul fluidelor este acceptabil, de exemplu amestecul gazelor de ardere cu aerul. Acest tip de schimbătoare de căldură se folosesc la climatizări (umidificare), la condensarea vaporilor și la răcirea apei. Transferul termic poate avea loc între lichid-lichid (amestecătoare), vapori-lichid (degazoare, acumulatoare, condensatoare), lichid-gaz (scrubere, turnuri de răcire), gaz-gaz (amestecătoare). Condensatoarele prin amestec pentru turbine realizează condensarea aburului prin amestecarea lui cu apă de răcire, introdusă
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
schimbătoare de căldură se folosesc la climatizări (umidificare), la condensarea vaporilor și la răcirea apei. Transferul termic poate avea loc între lichid-lichid (amestecătoare), vapori-lichid (degazoare, acumulatoare, condensatoare), lichid-gaz (scrubere, turnuri de răcire), gaz-gaz (amestecătoare). Condensatoarele prin amestec pentru turbine realizează condensarea aburului prin amestecarea lui cu apă de răcire, introdusă sub forma unor dușuri. Aceste condensatoare au o construcție simplă și ieftină, dar realizează un vid scăzut din cauza infiltrațiilor mari de aer. Conform legii lui Dalton, presiunea din condensator este suma
Schimbător de căldură () [Corola-website/Science/318707_a_320036]
-
ref> Teichner și echipa sa au înlocuit silicatul de sodiu utilizat de Kistler cu un alcoxisilane (tetrametil-ortosilicate, TMOS). TMOS este dizolvat în metanol de înaltă puritate după care se adaugă cantitatea de apă potrivită pentru pornirea reacțiilor de hidroliză și condensare. Fără un catalizator reacțiile se desfășoara foarte lent, motiv pentru care mediul de reacție trebuie să conțină un acid sau o bază. Specialiștii consideră că potențialul materialului este aproape nelimitat, fiind de părere că s-ar putea găsi aplicații ale
Aerogel () [Corola-website/Science/318802_a_320131]
-
această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel si E. G. Racovita (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gura peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a apei în jurul ionilor în formare, adică de un proces analog celui din camerele Wilson. Un alt element interesant îl constituie prezența muschilor de pe podeaua sălii. Este vorba de Thamnium alopecurum L. si Oxyrrhynchium praelongum (Hedw.), forme ce cresc sub
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
această peșteră a fost semnalat de către R. Jeannel și E. G. Racoviță (1929) un interesant fenomen meteorologic, formarea ceții în cadrul fasciculului de raze luminoase care pătrund pe gură peșterii la ora prânzului. Autorii presupun că este vorba de un proces de condensare a apei în jurul ionilor în formare, adică de un proces analog celui din camerele Wilson. Un alt element interesant îl constituie prezenta mușchilor de pe podeaua sălii. Este vorba de Thamnium alopecurum L. și Oxyrrhynchium praelongum (Hedw.), forme ce cresc sub
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
în combustibil. La combustibilii care nu conțin hidrogen sau apă, de exemplu carbonul, monoxidul de carbon și sulful, deoarece în timpul arderii nu se formează apă, puterile calorifice inferioară și superioară sunt egale. În termoenergetică până recent n-a fost economică condensarea vaporilor de apă rezultați din ardere, astfel că era simplu și convenabil ca proiectarea și exploatarea instalațiilor să se facă pe baza puterii calorifice inferioare. Odată cu apariția cazanelor cu condensare a apărut necesitatea folosirii puterii calorifice superioare. Deoarece combustibilii solizi
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
sunt egale. În termoenergetică până recent n-a fost economică condensarea vaporilor de apă rezultați din ardere, astfel că era simplu și convenabil ca proiectarea și exploatarea instalațiilor să se facă pe baza puterii calorifice inferioare. Odată cu apariția cazanelor cu condensare a apărut necesitatea folosirii puterii calorifice superioare. Deoarece combustibilii solizi, respectiv cei gazoși au stări de agregare diferite, pentru determinarea puterilor lor calorifice este nevoie de metode diferite și apar și diferențe de formulare ale definițiilor puterilor calorifice. "Puterea calorifică
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
apă, respectiv de căldura masică latentă de vaporizare a apei, exprimate în unități din SI. Mărimea care interesează de obicei în energetică este formula 5, care în limbajul curent este denumită "putere calorifică inferioară" și este notată formula 2. Pentru cazanele cu condensare interesează "puterea calorifică superioară la presiune constantă a probei inițiale" formula 14, notată uzual formula 1. Puterea calorifică a combustibililor solizi se raportează la 1 kg de combustibil și se exprimă în MJ/kg cu două zecimale. "Puterea calorifică superioară" (formula 1) "a
Putere calorifică () [Corola-website/Science/320259_a_321588]
-
apa fluviului niciodată nu se amesteca cu apa pură utilizată în cazane, deoarece, așa cum s-a amintit, în interiorul condensatoarelor exista un sistem tubular în a cărui interior circula apa din Tajo, pe când aburul parcurgea spațiul liber dintre tuburi. Cu această condensare de abur, apa rezultată era aspirată de pompele extractoare și retrimisă până la butoaile cazanelor, trecând prima dată prin încălzitoarele de apă, rezervoare și pompele de alimentare și în cele din urmă prin economizor. Recuperarea aburului condensat pentru a fi reutilizat
Centrala Tejo (funcționare) () [Corola-website/Science/321015_a_322344]
-
partea de cald este mai mare decât cea luată din partea rece. Cele mai întâlnite pompe de căldură funcționează prin exploatarea proprietăților fizice ale unui fluid cunoscut sub denumirea de "agent frigorific" atunci când acesta trece prin procese de evaporare și de condensare. Fluidul de lucru, în stare gazoasă, este sub presiune și circulat prin sistem prin intermediul unui compresor. La ieșirea din compresor, gazul acum fierbinte și sub presiune mare este răcit într-un schimbător de căldură numit "condensator", până când condensează într-un
Pompă de căldură () [Corola-website/Science/317304_a_318633]
-
nu a putut fi identificat germenul, se va recurge la antibioterapie probabilă, dând întâietate la probabilitate stafilococului auriu. Durata totală a tratamentului antibiotic este de 3-4 luni, în funcție de evoluția clinică (dispariția durerii cervicale și a febrei), de modificarea semnelor radiologice (condensarea platourilor, reacție osteofitică, fuziune intersomatică, adesea parțială) și de revenirea la normal a proteinei C reactive și a VSH. Durata tratamentului antibiotic pe cale parenterală este de 3-6 săptămâni. "Tratamentul chirurgical": în prezent este mai rar prin precocitatea diagnosticului și a
Cervicalgie () [Corola-website/Science/321902_a_323231]
-
fiind necesară pentru a refrigera și a reduce astfel rezervorul, reușind să alunece mai ușor în cadrul blocului. Poate fi de asemenea folosit ca lichid de așchiere (tăiere). Un amestec de congelare foarte folositor pentru reacții chimice la rece și pentru condensarea solvenților în evaporatoare rotative este o pastă de gheață carbonică într-un solvent organic, folosită de obicei în laboratoare. Procesul de modificare a precipitațiilor dintr-un nor poate fi realizat tot cu ajutorul gheții carbonice. Înainte de a fi înlocuită cu iodura
Gheață carbonică () [Corola-website/Science/327487_a_328816]
-
Roșii", măsoară o treime din MPR și s-a format în anul 2000 în urma combinării a trei ovale albe. Jupiter are furtuni puternice însoțite, de obicei, de descărcări luminoase. Furtunile sunt rezultatul convecției umede din atmosferă, combinată cu evaporarea și condensarea apei. Mișcarea acestora depinde de puterea ascendenței motorii a aerului, ce se sfârșește cu formarea norilor luminoși și denși. Furtunile se formează adesea în așa-zisele "zone de centuri" (prezentate mai sus). În plus, fulgerele de pe Jupiter sunt mult mai
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
există nori de metan, deoarece temperatura este prea mare pentru ca aceștia să se condenseze. Norii de apă formează cel ma dens strat de nori, iar aceștia au cea mai mare influență în dinamismul atmosferei joviene. Acesta este un rezultat al condensării fierbinți mari a apei și abundenței mari a apei în comparație cu amoniacul și hidrogenul sulfurat (oxigenul este mult mai abundent decât azotul sau sulful). Cețurile variate troposferice și stratosferice se află deasupra straturilor de nori principale. Acestea din urmă sunt formate
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
mari a apei și abundenței mari a apei în comparație cu amoniacul și hidrogenul sulfurat (oxigenul este mult mai abundent decât azotul sau sulful). Cețurile variate troposferice și stratosferice se află deasupra straturilor de nori principale. Acestea din urmă sunt formate prin condensarea hidrocarburilor grele policiclice (sau a hidrazinelor), care sunt generate în stratosfera înaltă (1-100μbar) de către metan sub influența radiațiilor ultraviolete solare (UV). Abundența metanului în stratosferă raportată la cea a hidrogenului molecular este de 10 , în timp ce abundența hidrocarburilor ușoare, ca etanul
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
hidrotehnică prin care apa este preluată din surse naturale de apă, pentru alimentarea cu apă. Sunt constituite din pânze sau cursuri de apă subterană, alimentate din apele provenite din precipitații, din apele de supafață, (râuri, pârâuri, lacuri), din apele de condensare provenite de la mari adâncimi (condensarea făcându-se în părțile superioare ale scoarței terestre) sau din ape infiltrate artificial. După modul lor de cantonare și scurgere se clasifică astfel: Sunt în general mult mai abundente, fiind formate din apele curgătoare și
Captarea apei () [Corola-website/Science/322088_a_323417]
-
preluată din surse naturale de apă, pentru alimentarea cu apă. Sunt constituite din pânze sau cursuri de apă subterană, alimentate din apele provenite din precipitații, din apele de supafață, (râuri, pârâuri, lacuri), din apele de condensare provenite de la mari adâncimi (condensarea făcându-se în părțile superioare ale scoarței terestre) sau din ape infiltrate artificial. După modul lor de cantonare și scurgere se clasifică astfel: Sunt în general mult mai abundente, fiind formate din apele curgătoare și din lacurile naturale și artificiale
Captarea apei () [Corola-website/Science/322088_a_323417]
-
piese metalice ambutisate. Utilizarea pieselor de tablă ambutisate conduce la generarea de tensiuni în structura de rezistență încă dinaintea cântaririi vehiculelor.Deasemeni, structura de rezistenta nu trebuie să aibă spații complet închise, acestea fiind factor de generare a fenomenului de condensare și conducand deci de apariție a fenomenului de coroziune a structurii dinspre interior către exterior. În tabelul de mai jos este prezentată o analiză comparativă a cântarelor cu structură metalică și din beton:
Cântar auto () [Corola-website/Science/329124_a_330453]
-
înălțimea este de 15 mm. Capacul se așează direct pe vas sau el permite printr-o construcție specială (nopeuri) formarea unui spațiu liber între acesta și placă. Acest tip de vas Petri asigură un schimb optimal de gaze și împiedică condensarea. Vasele Petri fără nopeuri se utilizează pentru perioade lungi de incubație, la temperaturi ridicate și pentru mediile de cultură sensibile.
Vas Petri () [Corola-website/Science/329476_a_330805]