KorAP: Find »[drukola/base=conducător & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...80 81 82 ...210 >

5,238 matches

Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435

de culoare alb-crem, ce devin mici răni adâncite (fig. 99). Frunzele plantelor bolnave din câmp, solarii sau seră se ofilesc, își răsucesc marginea spre partea superioară, apoi nervura principală se curbează și planta se usucă. În secțiune, tulpina prezintă vasele conducătoare de culoare galben-brună. Frunzele pot prezenta uneori pete “opărite”, verzi, umede, pete cu țesuturi ce devin galben-pergamentoase. Pe toate organele, în dreptul petelor, apar mici răni din care, pe vreme umedă, apare exudatul bacterian (picături cleioase). Infecția fiind generală, florile avortează

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
organele, în dreptul petelor, apar mici răni din care, pe vreme umedă, apare exudatul bacterian (picături cleioase). Infecția fiind generală, florile avortează sau fructele ce apar, rămân mici, se coc prematur, au puncte cu inele argintii și semințe brune. Toate vasele conducătoare din pulpa fructelor, sunt la început galbene, apoi brune. Dacă pe fructele deja formate au loc infecții locale, externe, apar pete de 1-3 mm în diametru, de culoare albă, apoi brun-deschise. În centrul petelor rămân mici răni brune, înconjurate de

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
seră, nu rezistă decât 3-4 săptămâni. În cursul vegetației bacteria se răspândește prin uneltele și mâinile lucrătorilor, care efectuează diferite operațiuni “în verde”. Aceste lucrări produc răni prin care bacteria pătrunde ușor, apoi se răspândește și se înmulțește în vasele conducătoare. Vremea umedă, cu temperaturi de 24 32șC, este favorabilă extinderii îmbolnăvirilor. Bacteriologii români precizează că, temperaturile ridicate și umiditatea scăzută favorizează infecțiile vasculare, iar temperaturile scăzute și umiditatea mare favorizează atacul pe fructe. Prevenire și combatere. În vederea obținerii răsadurilor, se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
25-30 cm, cu crăpături în țesuturi și chiar cu adâncituri evidente prin care se vede măduva. După irigarea culturii din aceste răni se scurge un lichid bacterian vâscos, de culoare albicioasă. Secțiunile în tulpini evidențiază brunificarea măduvei și a vaselor conducătoare. Transmitere-răspândire. Pătrunderea bacteriei în plantă se face prin rănile ce apar pe parcursul perioadei de vegetație în urma lucrărilor în verde. Umiditatea mare în atmosferă, variațiile mari ale temperaturii (zinoapte), ca și îngrășarea excesivă cu azot favorizează instalarea atacului. Prevenire și combatere

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
final planta se usucă. În condițiile din seră, evoluția ciupercii este rapidă, așa încât în câteva zile planta se veștejește în totalitate, chiar dacă la începutul atacului, veștejirea este observată numai ziua. În secțiunea transversală a tulpinii, se observă brunificarea pereților vaselor conducătoare, brunificare ce se vede și în secțiunile efectuate în cozile frunzelor. În vasele conducătoare, se observă prezența miceliului ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor ofilite prezintă zone brune, acoperite de un mucegai roz (fig. 106-d). Ofilirea este produsă și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
câteva zile planta se veștejește în totalitate, chiar dacă la începutul atacului, veștejirea este observată numai ziua. În secțiunea transversală a tulpinii, se observă brunificarea pereților vaselor conducătoare, brunificare ce se vede și în secțiunile efectuate în cozile frunzelor. În vasele conducătoare, se observă prezența miceliului ciupercii care împiedică circulația sevei. Rădăcinile plantelor ofilite prezintă zone brune, acoperite de un mucegai roz (fig. 106-d). Ofilirea este produsă și datorită toxinelor produse de ciupercă. În condiții nefavorabile, pe spori apar celule de rezistență

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
perioada de înflorire-fructificare pe plantele bolnave apare o decolorare a frunzelor, urmată de ofilire. În timpul nopții frunzele ofilite își revin însă treptat toate frunzele prezintă o ofilire ireversibilă. Secțiunile efectuate transversal în tulpini, scot în evidență brunificarea intensă a vaselor conducătoare, simptom clar de astupare a vaselor cu miceliul ciupercii. Rădăcinile plantelor ofilite sunt brunificate și putrezite, lemnul lor având o culoare cenușie-închis. Plantele atacate fructifică slab sau chiar nu produc fructe. Transmitere-răspândire. Ciuperca trăiește saprofit în sol putând supraviețui mulți

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
produc fructe. Transmitere-răspândire. Ciuperca trăiește saprofit în sol putând supraviețui mulți ani, fiind răspândită de apa de irigație sau instrumentarul agricol. Pătrunderea în plantă se face prin perii absorbanți sau prin rănile rădăcinilor. În condiții favorabile, după pătrunderea în vasele conducătoare, ciuperca poate produce ofilirea întregii plante în două săptămâni. Condițiile de temperatură pentru evoluția ciupercii sunt între 17-37șC, cu optimum la 24șC. În condiții nefavorabile, pe miceliul ciupercii apar celule de rezistență (clamidospori) sferice, unicelulare sau bicelulare, izolate sau în

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
timp în sol pe resturile de plante atacate și sporii lor sunt răspândiți de apa de irigație sau cea de ploaie și de lucrările solului. De la plantă la plantă, în vegetație, transportul este imposibilă întrucât aceste ciuperci sunt în interiorul vaselor conducătoare, deci numai transmiterea prin sol are importanță. Prevenire și combatere. În asolamentul legumicol vinetele și alte solanacee (ardei, tomate) trebuie să revină pe aceeași solă după minim 4 ani. Îngrășarea echilibrată a culturii, asigurarea unui regim de udare a solului

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
este cald și dispare noaptea pe răcoare. După un timp, toate frunzele se ofilesc, se încrețesc, tulpinile se înmoaie și planta se usucă. Ultimele zone care se usucă sunt tulpinile, cozile și rădăcinile care, dacă sunt secționate, eliberează din vasele conducătoare un lichid bacterian, vâscos, albcenușiu. Aceste colonii bacteriene astupă vasele și produc simptomul de ofilire. Transmitere-răspâdire. Bacteria are un cerc larg de plante gazdă ce aparțin genurilor Cucumis și Cucurbita, cu excepția pepenilor verzi. Bacteria nu rezistă în resturile vegetale uscate

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
frunzele. Această fuzarioză este frecvent întâlnită la pepeni și dovleci dar uneori atacă și castraveții, producând răni brune pe tulpini, la nivelul solului sau chiar mai sus, dacă vremea este umedă. Plantele uscate rămân legate de sol doar prin vasele conducătoare ce nu au fost distruse. Fructele ce vin în contact cu solul, au pete mari, de 1-2 cm, care se pot uni. Uneori pe aceeași plantă se întâlnește și F. oxysporum f.sp. cucumerinum (fig. 119 a și b). Acest

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în sol este asigurată de sporii de rezistență ce se formează pe miceliu; ei au 1-2 celule ce sunt globulose sau ovale. În cazul ciupercii F. oxysporum, sporii se formează la exteriorul țesuturilor atacate, în crăpături sau chiar în vasele conducătoare, unde pot apărea și sporii de rezistență În vasele astupate, brunificate, se constată prezența miceliilor și sporilor. Transmitere-răspâdire. Ciupercile rezistă în sol sub formă de spori de rezistență, spori și chiar scleroți. Din aceste organe, în timpul germinărilor, apar micelii ce

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
altul, se mai poate face prin miceliul din semințele infectate. În perioada de vegetație, sporii sunt duși de apa de irigație și astfel se asigură transmiterea ciupercilor de la plantă la plantă și veștejirea acestora, datorită toxinelor și datorită astupării vaselor conducătoare cu miceliu. Prevenire și combatere. Se recomandă înființarea culturilor în sere, în sol dezinfectat termic, iar la apariția primelor plante veștejite, acestea vor fi scoase cu grijă și se vor arde. În câmp, se va asigura un asolament de minim

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și cozile, se usucă, pe ele altârnând frunzele uscate (fig. 119 b). În funcție de ritmul ofilirii și uscării, pe plantă se găsesc fructe mici, brune, ce se usucă, în paralel cu fructe mari ce sunt veștede și nu se maturează. Vasele conducătoare sunt brunificate, dar mai slab ca la fuzarioză și sunt astupate de miceliu. În cazul atacurilor de început, simptomele pot dispare dacă se instalează o vreme mai rece și cu insolație slabă. Transmitere-răspâdire. Ciuperca rezistă în sol prin scleroții de pe

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
recomandă distrugerea insectelor prin stropiri repetate ce se aplica la culturile semincere. Micoplasmoze 8.5.2. Virescența florilor de la ridichi Virescence of garden radish Simptome. Plantele de ridichi prezintă în timpul înfloririi simptome clare de înverzire a petalelor. În celulele vaselor conducătoare s-a găsit micoplasma încă din 1972. Aceasta produce apariția de inflorescențe anormale, ce nu dau semințe. Bacterioze 8.5.3. Nervațiunea neagră a frunzelor de varzăXanthomonas campestris Boala a fost semnalată în SUA și studiată de L. Pammel și

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
numai mici pete decolorate și răni brunificate. Varza, chiar cu frunze infectate parțial, învelește și în interiorul căpățânii apar frunze brune, putrezite umed, cu miros neplăcut, iar în timpul păstrării acestea se strică. Dacă se secționează coceanul, se observă brunificarea, înnegrirea vaselor conducătoare din care se scurge un lichid (gomă bacteriană). Transmitere-răspândire. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturile vegetale rămase în sol și prin semințele infestate. Pătrunderea bacteriei în plantă se face prin perișorii de pe rădăcini sau prin stomatele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
sau totală a inflorescenței. Transmitere-răspândire. Bacteria rezistă în resturile vegetale atacate rămase pe câmp și poate fi transmisă prin materialul de înmulțire. Din sol, bacteria pătrunde în plantă prin micile răniri ale rădăcinilor și produce infecția generală, circulând prin vasele conducătoare. În depozite, atacul este cu atât mai grav cu cât temperatura se apropie de 20-25șC și este asociat cu atacul produs de Botrytis cinerea și Sclerotinia sclerotiorum. Bacteria atacă multe plante, din cercul de plante gazdă făcând parte bostănoasele, rădăcinoasele

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
în culturile semincere. Simptome. Plantele atacate manifestă o îngălbenire progresivă a frunzelor începând cu cele bătrâne. Pe vreme secetoasă și caldă, plantele se ofilesc și pier în scurt timp. La scoaterea plantelor din sol, se observă o brunificare a vaselor conducătoare și înnegrirea rădăcinilor laterale. Dacă plouă, plantele încearcă să-și revină prin formarea de noi rădăcini. Transmitere-răspândire. Atacul ciupercii se observă când temperaturile oscilează în jurul a +27șC. Infecția rădăcinilor are loc când este secetă în sol și temperaturile oscilează între

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
recunoaștere; oncogeneza (tumorogeneza) cuprinde patru etape: 1) transformarea celulei normale în celulă tumorală; 2) perioada dublării, când începe să apară o înmulțire dezorganizată a celulelor tumorale; 3) perioada organizării elementelor celulare a tumorii și diferențierea celulelor, cu apariția de vase conducătoare; 4) perioada îmbătrânirii și brunificării tumorilor. Apariția și creșterea tumorilor este dependentă și de alți factori ca specia, gazda, vârsta plantei și condițiile climatice. Temperatura optimă pentru bacterie este de 22-30șC, iar umiditatea de 80 %, lumina în general având un

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
la specii forestiere (fag, arțar, castan sălbatic, plop, mesteacăn) și arbuști (rododendron, trandafiri) ș.a. Simptome. Primele semne de îmbolnăvire apar pe frunze, care întotdeauna capătă un luciu metalic și o colorație asemănătoare cu a plumbului, ca urmare a infecției vaselor conducătoare din ramură. Țesuturile frunzei se dezorganizează și între celule pătrunde aerul care face ca acestea să capete culoarea plumbului. Ramurile infectate prezintă în secțiune o colorație brunie, cresc greu și de obicei degeră peste iarnă. În crăpăturile scoarței ramurilor, după

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
au o formă plată, de 1-3 cm în diametru, de culoare albă-purpurie. Transmitere-răspândire. Ciuperca pătrunde în plantă prin răni proaspete, de obicei cele produse la tăierile de primăvară. Miceliul ciupercii pătrunde până la lemnul activ și formează substanțe gomoase în țesuturile conducătoare, ceea ce determină o stânjenire a circulației sevei. Moartea plantei survine după astuparea completă a țesutului conducător, ulterior ciuperca formează fructificații ce apar spre exterior prin crăpăturile scoarței. Ciuperca este un parazit de predispoziție, atacând plantele debilitate, ramurile și trunchiurile atinse

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
plantă prin răni proaspete, de obicei cele produse la tăierile de primăvară. Miceliul ciupercii pătrunde până la lemnul activ și formează substanțe gomoase în țesuturile conducătoare, ceea ce determină o stânjenire a circulației sevei. Moartea plantei survine după astuparea completă a țesutului conducător, ulterior ciuperca formează fructificații ce apar spre exterior prin crăpăturile scoarței. Ciuperca este un parazit de predispoziție, atacând plantele debilitate, ramurile și trunchiurile atinse de ger și pe cele care au suferit răniri puternice în urma tăierilor de corectare a coroanei

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
și fructele. Pe frunze apar pete mari, colțuroase care se întind în special de-a lungul nervurilor. Frunzele se deformează puternic, se înnegresc pe suprafețe mari prin unirea petelor de atac și cad. Deseori, coloniile bacteriene se dezvoltă în țesutul conducător al frunzelor ce se înnegresc vizibil atât la exterior cât și în secțiune. Pe lăstarii nelignificați, boala produce pete asemănătoare celor întâlnite pe frunze. Lăstarii prezintă pete brune, alungite pline cu mucilagii; pe vreme umedă lăstarii se usucă și se

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
dezvoltării frunzelor și arsuri marginale ale limbului. În mijlocul verii, are loc o ofilire bruscă, frunzele, lăstarii și ciorchinii se usucă și rămân pe plantă până târziu, iar boabele se zbârcesc. Boala este o traheomicoză (ofilire datorată ciupercii care astupă vasele conducătoare); ciuperca dezvoltă un miceliu abundent, albicios la început, apoi de culoare brună, pe care se formează spori, iar mai târziu, microscleroți bruninegricioși. Transmitere-răspândire. Boala apare în terenurile infectate. Sporii se răspândesc în sol datorită apei, iar după instalarea ciupercii aceasta

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
semnalată o prezentăm deoarece simptomele se aseamănă foarte mult cu cele produse de fusarioză Simptome. Plantele bolnave prezintă frunze veștede, de culoare cenușieverzuie, care în scurt timp se îngălbenesc și se usucă.În secțiune se observă o îngălbenire a vaselor conducătoare, iar rădăcinile putrezesc. La plantele mature se observă și o crăpare a tulpinii însoțită de prezența unui mucilagiu (fig. 194). Transmitere-răspândire. Bacteria invadează vasele din tulpini, formează pungi de mucilagiu ce duc la crăparea tulpinii și ulterior veștejirea și uscarea

Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob (2004) [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]