3,668 matches
-
fiind, în principiu, o denunțare publică, într-o montură artistică, evident, a intolerabilei ideologii politice promovate de Germania nazistă. Concluzionând, vom spune că dimensiunea polemică a creației argheziene se alimentează, în planul mental, prediscursiv, din surse biografice cu mare potențial conflictual, grefate, se știe, pe un datum structural inconformist în raport cu sine însuși, dar și cu o alteritate pe care o desconsideră din varii motive: ipocrizie, mediocritate, imoralitate, interes meschin etc. Putem vorbi, la Arghezi, de o capacitate inepuizabilă de contestare, de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
susținut cu argumente de natură intelectuală. Din unghiul retoricii ideologice, cvadrupla calificare a Martei Petreu (ambele manifeste interbelice sunt "paricide, antipașoptiste, antijunimiste, antifranceze")166 relevă cât se poate de clar exclusivitatea formei polemice a manifestului, un document născut pe teritoriul conflictual al culturii intrate sub incidența politicului. Cele două discursuri generaționiste declanșează o ofensivă explicită și directă împotriva generației care a făcut războiul și a cărei orientare culturală fusese pregnant influențată de spațiul francez. Ambele discursuri conțin atribute autovalorizante de identificare
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un indicator al eficienței pamfletului. Nu doar scriitura, ca act estetic, e cea care bulversează și seduce prin ruperea brutală a convenției, prin dinamitarea cadrului principial de comunicare; ceea ce atrage și emoționează, în plus, e intuirea riscului pe care dimensiunea conflictuală îl presupune. De aceea, celebritatea oricărui pamflet politic este proporțională cu riscul consecutiv publicării sale: fie un "scandal" (termenul este frecvent atașat polemicii de presă de cercetătorii francezi) generalizat, acolo unde există libertate de exprimare, cum s-a întâmplat cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
principii oricând susceptibile de intervenția umană, iar cealaltă lume: afectiv-empirică, autotelică, inefabilă, insubordonabilă, generatoare de sens estetic și deci creatoare. În realitatea prediscursivă a polemicii, ei devin așadar personaje cu statut exponențial care se găsesc a priori într-o stare conflictuală latentă. Integrat amniotic celei de-a două lumi, Arghezi dezvoltă o incompatibilitate structurală în raport cu orice sistem perceput drept coercitiv, în timp ce Iorga tinde, în virtutea ordinii lumii care l-a definit ca persoană publică, să integreze creația unui instituționalism prestabilit. Pompiliu Constantinescu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
objectives of a we, acutely opposes an alterity perceived as hostile or simply different, and, therefore, susceptive of intentions to oppose the author's ego. In its most general form, the polemical dimension is shaped in the space where the conflictual and impulsive predisposition of the human ego (a significant ego of the individual psychology), comes into collision with various external factors (like persons, objects, emotions, etc.). the added element is that such a polemical dimension, previously having existed in a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și nivelul de bunăstare socio-economică. Familia are tendința de a face efortul cel mai mare în caz de boală (sigur că ea poate combina eforturile tuturor membrilor pentru a face față bolii, pentru a o nega, pentru a o gestiona conflictual, pentru a ajunge la soluții ce pot pune sub semnul întrebării relațiile interne 369). Calitatea relațiilor sociale și emoționale cu soțul (soția), cu familia de origine, cu prietenii apropiați, condiționează starea psihică și resursele bolnavului 370. Persoanele care apreciază, care
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
află în contradicție cu energiile care i-au dat naștere. Potrivit lui Mannheim, este momentul în care apare cea de a doua formă sau etapă a mentalității utopice, și anume ideea liberal-umanitară, a cărei origine se regăsește, de asemenea, în atitudinea conflictuală față de ordinea existentă. Aceasta este guvernată de idei raționale, care îi dau coloratura utopică 239. Utopia se confundă, ca atare, cu procesul devenirii unei societăți în care ideea joacă rol de forță regulatoare asupra prezentului, bazându-se pe calculul rațional
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Blasi et sclavi”) o “Legenda Sfântului Gerard” menționează: Voievodatul lui Gyla (Gyula), urmașul lui Gelu, în centrul Transilvaniei cu reședința la Bălgrad; Voievodatul lui Ahtum, în Banat, cu centrul la Morisena unde întemeiase și o mănăstire ortodoxă. -izvoarele menționau starea conflictuală dintre voievodatele românești și regalitea maghiară, mai ales după încoronarea regelui Ștefan I în anul 1001 ca rege al Ungariei, -ungurii au trecut la cucerirea spațiului transilvănean folosind mai multe mijloace: o cucerirea teritoriile românești organizând comitate: Bihor, Crasna, Cluj
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Europa, sau recesiunea din SUA cu rezonanțe În Întreaga lume. Asemenea fenomene sunt de natură să demonstreze vulnerabilitatea sporită a economiilor interdependente, concretizată cel mai pregnant În sfera relațiilor financiare, incluzând și paradisurile fiscale. Alte domenii cu potențial de impact conflictual intern În condițiile globalizării vizează ecologia, utilizarea potențialului mărilor și oceanelor, poluarea atmosferei, etc., fiind destul de controversată chiar utilizarea forței de muncă la scară mondială, la nivel național și internațional 259, care are implicații financiare majore, inclusiv În plan fiscal
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care acordarea priorității unei dimensiuni și neglijarea alteia s-au dovedit a fi periculoase. Scopul structurii matriceale nu este de a realiza un compromis Între două sau mai multe structuri clasice, ci de a scoate În evidență puncte de vedere conflictuale și de a le analiza obiectiv. Se pune astfel mare accent pe piață, competiție și mediu. Într-o astfel de structură, se evaluează repede problemele apărute pe o anumită dimensiune (regională, funcțională, pe produs) și se face ajustarea Între dimensiuni
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
CONFLICTELE CULTURALE SLABE SAU INEXISTENTE Instituțiile politice democratice au mai multe șanse să reziste și să se dezvolte într-o țară destul de omogenă pe plan cultural, avînd mai puține șanse de reușită într-o țară cu subculturi strict diferite și conflictuale. Culturile distincte sînt deseori rezultatul diferențelor de limbă, religie, rasă, identitate etnică, regiune și uneori ideologie. Membrii împărtășesc identități și legături emoționale comune; fac o distincție clară între "noi" și "ei". Se îndreaptă către ceilalți membri ai comunității lor pentru
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
asigura controlul pe cale pașnică al conflictelor culturale, sub incidența procedurilor democratice? Sau, dimpotrivă, va deveni o societate în care varietățile culturale vor genera un nivel superior al înțelegerii reciproce, toleranței și concilierii?5 Decizia prin consens. Subculturile distincte cu potențial conflictual au existat în Elveția, Belgia și Olanda. Ce se poate desprinde din experiențele acestor trei țări democratice? Fiecare și-au creat aranjamente politice care au necesitat consensul unanim sau majoritar pentru deciziile luate de guvern sau parlament. Principiul regulii majorității
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
mamele devin bone în cel mai fericit caz. Soți sau soții care se simt abandonați. Toate acestea, pentru a face față, doar pentru a rezista compania sau instituția în competiția economică. Tot ei i se datorează declanșarea stărilor sau situațiilor conflictuale, simultan cu declanșarea comportamentelor agresive în grupurile de interese. Să nu mai spunem de efectul de interacțiune slabă între companii și instituții, lipsa încrederii reciproce, comunicare slabă. Din punct de vedere uman, nu este varianta cea mai fericită sau cea
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
aici s-au oprit învățați și doritori de învățătură de toate neamurile: hispano-arabo-evrei, central- europeni etc., dar și salernieni. Această universitate a fost înființată de un episcop și a avut mai multe patronaje: al Papei, Regilor cunoscând mai multe situații conflictuale, inclusiv cu universitatea din Paris. Când a fost oficial inaugurată (17 aprilie 1220) ea avea o vechime mai mare decât o arată diferența cifrelor căci pe la 1150 se edifică Spitalul de pe lângă această școală după modelul european bizantin. Facultatea de fizică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
spațiul într-un mod analog în Bérénice. "Scena se petrece la Roma, notează el, într-un cabinet ce se află între apartamentul lui Titus și cel al lui Bérénice." Acest cabinet este punctul de întâlnire dintre cele două specii dramaturgice conflictuale, spațiul public, cel al curții, în care Titus reprezintă Roma și unde el acționează în numele rațiunii de stat, spațiul privat, unde Titus vine s-o vadă pe Bérénice. Există un mijloc pentru a face mai suplă această regulă uneori incomodă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
obiective, fie subiective. Zeul bun e de fiecare dată el însuși cel care este sau cel care ar fi putut să fie în alte condiții; zeii malefici sunt persoanele de contrast, adică persoane sau de contact pur, sau de impact conflictual. În anumite condiții sociale și istorice, o formă de mitologizare a evenimentelor propriei persoane, tinzând să fie tratate aproape hagiografic, se întâlnește și în unele grupuri de tineri, însă mai ales ca fenomen colectiv, atunci când intermediul dintre adolescență și maturitate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
zburătoare"), ca fenomen acceptat de condiția umană din a doua jumătate a secolului XX, adică de această condiție umană pândită, amenințată și torturată până la eroziune de istoria civilizației tehnologice în expansiune galopantă, de alienarea provenită din mișcarea browniană a agitației conflictuale din lume sau de angoasa generală provocată de consecințele globale ale exploziei demografice, ale exploziei informaționale și ale modificărilor ecosistemului planetar. În asemenea împrejurări, mitul ufologic, cu neputință de conceput acum 50 de ani, a și devenit un mit mesianic
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
două ființe ori noțiuni diferite esențial, dar asemănătoare dintr-un punct de vedere, fiind sursa multor concluzii eronate), simptomul (modificare în aspectul sau modul de funcționare al unui ansamblu, care poate da la iveală o perturbare ori chiar o stare conflictuală), parabola (poveste cu sens de sine stătător, dar care trimite la o pildă morală, dincolo de semnificația ei primă și evidentă), apologul (fabulă didactică ce conține o învățătură).415 Funcțiile pe care le îndeplinește simbolul sunt de asemenea diverse: de explorare
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
susținut întreaga industrie, și chiar dacă părinți, politicieni, grupuri civice, experți în studiul psihologiei copilului și alți "formatori tradiționali ai caracterului juvenil" au asociat banda desenată cu delincvența juvenilă crescândă, văzând în unele imagini violente ale acesteia "prevestirea unei culturi juvenile conflictuale degenerate și tulburătoare" pe care au încercat să o cenzureze, influența ei a devenit tot mai puternică, până când, în secolul XXI, "întreaga cultură americană se infantilizează".575 Începuturi Deși comic-books sunt considerate urmașul direct al comis-strips din periodice, fiind realizate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
de televiziune transmit imagini cu soldați americani în tranșee care citesc comics, narațiuni în care își găsesc exprimate propriile angoase și dorințe. Înainte ca SUA să se angajeze oficial în conflagrație, creatorii de comics își plasează explicit discursul în registru conflictual. Nu sunt singuri însă: cele mai îndrăgite personaje de desene animate intră și ele în acest discurs propagandistic, colosul Warner Bros fiind cel care își pune cele mai cunoscute personaje (Bugs Bunny, Duffy Duck, Porky Pig) să ironizeze și să
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
oferind o siguranță întremătoare într-o lume pe care nu o putem controla.770 Super-eroii oferă o familie metaforică pentru viața reală, cu toate tipurile posibile (respectabile, meritocratice, raționale, profesionale, ca The Justice League of America 771, ori din contră, conflictuale, turbulente, contestate, ca Avengers, o familie Osbourne a lumii benzilor desenate, sau alienate, marginale, minoritare, romantice, la care apartenența se stabilește prin presiunea externă, precum în cazul X-Men, ori cea modernă, cu dispute, dar fără ură, departe de perfecțiune, dar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
recuperându-l pe plan intern, prin demolarea satelor și impunerea condițiilor "de război": foamete, frig, curbe de sacrificiu, dezorganizare generalizată, economie ruinată, dispreț față de categoriile "necombatante" ca bătrânii și copiii, asistență socială dezastruoasă, poluare inclusiv nucleară, și un limbaj agricol conflictual în care abundau "campaniile de însămânțare" sau "bătăliile" recoltei etc.).909 Nici nu este de mirare că cele mai cunoscute figuri românești în cultura populară occidentală sunt Ceaușescu și Dracula (Vlad Țepeș fiind cel mai mediatizat principe român medieval datorită
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
istoriografia era înscrisă în subordinea teologiei, tot așa, în comunism ea era supusă teleologiei oficiale. Boia distinge două orientări contradictorii în doctrina comunistă, pe de o parte accentul pus pe structuri, economie, perioade, iar pe de altă parte evidențierea momentelor conflictuale, a schimbărilor drastice, in timp ce voluntarismul din perioada de glorie contrazice marxismul originar. Fiecare nou proiect se valorizează nu numai în dimensiunea abstractă a viitorului, ci și, mai ales, printr-o înrădăcinare istorică imaginară. Trecutul seamănă cu un depozit
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
aceluiași sens pe diferite niveluri. ibid., p. xv. 437 Apud Jean Chevalier și Alan Gheerbrant, op. cit., p. 54. " Mitul dezvăluie, datorită imaginilor și situațiilor simbolice, nu numai vestigiile unui trecut poetizat, ci și aspectul unui prezent în cadrul căruia o situație conflictuală trebuie depășită, precum și proiectele pentru un viitor ce trebuie împlinit", mai spune Diel, amintind că simbolurile corespund celor trei instanțe care se suprapun în psihicul omenesc inconștientului animal: imaginația exaltantă și refulantă (subconștient), intelectul (conștient) și spiritul (supraconștient). ibid., p.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Marinescu, pentru care scrisul, mai ales pe o temă venită din exterior, e acum foarte problematic, din motive care țin de sănătate. Interviul acesta e ca un filtru, dur și strident, în care se cerne tot ce poate fi mai conflictual în situația unei femei care a vrut să aibă o voce într-o lume a marilor poeți. În afară de Angela Marinescu, cu care am discutat față în față, toate celelalte invitate ale căror cuvinte alcătuiesc această carte au primit aceeași scrisoare
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]