7,879 matches
-
supravegherii mediului autorității competențe pentru protecția mediului; ... f) informează autoritățile competente și populația, în caz de eliminări accidentale de poluanți în mediu sau de accident major; ... g) restructurează, pentru activitățile existente, și propun, la solicitarea autorizației de mediu, programe pentru conformare, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi; ... h) adopta soluții adecvate pentru mediu la propunerea proiectelor sau activităților noi, precum și pentru modificarea celor existente; ... i) nu degradează mediul natural sau amenajat prin depozitari necontrolate de
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127057_a_128386]
-
protecția mediului în planul său programul supus adoptării; avizul de mediu pentru stabilirea obligațiilor de mediu - act tehnico-juridic eliberat în scris de autoritatea competența pentru protecția mediului, prin care sunt stabilite obligațiile de mediu, ca prevederi ale unui program pentru conformare, în vederea asumării acestora de către părțile implicate, în următoarele situații: schimbarea titularului unei activități cu impact asupra mediului și/sau modificarea ori încetarea unor astfel de activități, inclusiv pentru vânzare de acțiuni, vânzări de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmată de
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127057_a_128386]
-
mediu, modifica echilibrul constituenților acestuia și al organismelor vii și aduce daune bunurilor materiale; - prejudiciu - efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătății oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat de poluanți, activități dăunătoare, accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase; - program pentru conformare - plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale precizate prin prevederile autorizației de mediu de către titularul activității, sub controlul autorității competențe pentru protecția mediului, în scopul respectării reglementărilor privind protecția mediului; - proiect - execuția lucrărilor de construcții sau alte
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127057_a_128386]
-
care se încadrează în prevederile art. 100 lit. b);" 21. Articolul 102 va avea următorul cuprins: "Art. 102. - În situațiile în care, prin transferul drepturilor de proprietate asupra unui pachet de acțiuni, societății comerciale îi revin în sarcina obligații de conformare cu cerințele pentru protecția mediului, Fondul Proprietății de Stat are obligația de a include atât în dosarul de prezentare, cat și în contractul de vânzare-cumpărare obiectivele de mediu minim acceptate, stabilite în aplicarea procedurii din prezentul titlu. Aceeași obligație revine
HOTĂRÂRE nr. 361 din 2 iulie 1998 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 55/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Fondului Proprietăţii de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121142_a_122471]
-
primirii comunicării transmise în acest sens de către Fondul Proprietății de Stat." 23. Articolul 105 va avea următorul cuprins: "Art. 105. - Autoritatea de mediu competența are obligația de a evalua bilanțul de mediu Nivel 0, de a completa situația autorizării și conformarii și de a stabili obiectivele de mediu minim acceptate, conform modelului prezentat în anexa nr. 1.2 A la prezentele norme metodologice. Autoritatea de mediu competența transmite vânzătorului, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestuia, bilanțul de mediu
HOTĂRÂRE nr. 361 din 2 iulie 1998 privind modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 55/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale şi vânzarea de active, precum şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Fondului Proprietăţii de Stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121142_a_122471]
-
au obligația să elaboreze politici și să asigure măsuri și acțiuni menite să contribuie la protecția întreprinzătorilor în raporturile lor cu statul, în special prin simplificarea procedurilor administrative impuse întreprinderilor și prin prevenirea creșterii nejustificate a costurilor întreprinderilor, legate de conformarea acestora față de reglementările în vigoare. Articolul 9 (1) Sub sancțiunea nulității absolute, se interzic orice măsuri sau acte care au ca scop sau ca efect discriminarea în defavoarea întreprinderilor mici și mijlocii sau în defavoarea întreprinderilor nou-create, pe criterii de vechime sau
LEGE nr. 133 din 20 iulie 1999 - (*actualizată*) privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124873_a_126202]
-
unei companii de transport aerian, desemnată de către cealaltă parte în baza prezenței anexe, în legătură cu efectuarea transportului comercial de pe teritoriul celeilalte părți sau al unei terțe țări, într-un singur sens sau dus-întors, să prezinte mai mult decât o declarație de conformare cu legile, reglementările și cu regulile la care s-a făcut referire în secțiunea a 2-a a prezentei anexe sau o declarație de exceptare de la prevederile acestei legi, reglementări sau reguli, acordată de autoritățile aeronautice competențe. Anexă 3 PRINCIPII
LEGE nr. 136 din 20 iulie 1999 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind tranSporturile aeriene, semnat la Washington la 15 iulie 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124899_a_126228]
-
de manuale în care experimentul era amplu evocat, că cele mai multe dintre sinteze s-au concentrat asupra celor 1/3 din evaluările subiecților (care se supun normei majoritare, fie ea și exagerată), pentru a argumenta convingător "cît de răspîndit" este procesul conformării în societate. De fapt, inițiatorul cercetărilor din domeniu, S. Asch, a vrut să sublinieze contrariul, și anume faptul că subiecții nu sînt deplin conformiști și, mai mult, majoritatea lor (2/3) judecă și evaluează corect stimulii din mediu, în pofida presiunii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
scorurile agregate ale acestor dimensiuni, am măsurat mai apoi două variabile bipolare, și anume: 1. Valorile dependenței versus valorile interdependenței: deschidere spre schimbare conservare. Un scor pozitiv reflectă valori ridicate ale orientării sinelui, stimulării și hedonismului și valori scăzute de conformare, tradiție și siguranță. Un scor negativ reflectă contrariul. Gheorghiu, Vignoles și Smith (2010) au observat că scorurile naționale pe aceste dimensiuni converg semnificativ cu indicatorii specifici ai individualism colectivismului. 2. Valorile concentrării asupra altora versus valorile concentrării asupra sinelui: transcenderea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Implicarea în experiențe educaționale diverse și complexe va mări propensiunea oamenilor spre valori ale diversității culturale și deci spre individualism. 8.5.6. Ocupația Cu cît ocupația presupune mai mult munca în echipă, cu atît crește mai mult nevoia de conformare la nevoile celorlalți și deci tendința spre colectivism. 8.5.7. Experiența călătoriilor în străinătate Unul din marile avantaje ale călătoriilor este exersarea unor experiențe diverse, care favorizează însușirea valorilor individualiste. A trăi în străinătate provoacă o creștere a probabilității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mare, voinic!", auzite frecvent în cazul băieților. Chiar și atunci când nou-născuții, în prima sau a doua lor zi de viață, au aceeași greutate și acceași lungime 7. Automat și inconștient sunt activate stereotipurile și atitudinile care au drept obiectiv inconștient conformarea copilului la așteptările sociale cu privire la apartenența sa de gen. La fel au reacționat și părinții mei, cu siguranță. Eram primul lor copil. Aveau deja unele bănuieli și se așteptaseră la o fetiță (în lipsa mijloacelor avansate de imagistică medicală erau vehiculate
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
autorealizare), foarte prezente atât în spațiul familiei, cât și al școlii (comportamente și atitudini ale profesorilor și colegilor; conținutul manualelor școlare) și, prin contaminare, în spațiul public și la nivel macrosocial 10. Mecanismele de socializare generează presiuni asupra noastră pentru conformarea la modelele de gen- rol convenționale/stereotipe/tradiționale, care limitează alegerile personale și dezavantajează cel mai adesea femeile și uneori bărbații prin rigiditatea, segregarea și ierarhizarea rolurilor și a carateristicilor de sex/gen social ("lumea în roz" și "lumea în
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
alternative și flexibile de gen-rol oferă libertatea opțiunii și negocierii în funcție de care fetele și băieții, femeile și bărbații își pot construi identitatea de gen și traiectoria socio-profesională în concordanță cu caracteristicile și opțiunile personale și nu doar ca răspuns de conformare la presiunile sociale. Socializarea diferențiată și stereotipă întreține segregarea genurilor, reducând șansele echilibrării relațiilor de gen. Mecanismele socializării de gen diferențiate, care ierarhizează și trasează frontiere rigide între cele două genuri, prescriind ceea ce trebuie să fie și ceea ce trebuie să
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
de viață care exemplifică sau, dimpotrivă, se poziționează diferit față de perspectiva teoretică descrisă mai sus. Majoritatea autoarelor menționează în relatarea lor cum au trăit "faptul de a fi femeie"12 și cum s-au confruntat cu anumite presiuni sociale de conformare la gen-rolul prescris, care le-au fost amintite fie în perioada copilăriei, fie mai târziu (în sensul limitării ambițiilor, direcționării alegerilor, modestia/"cumințenia" care li se cerea, paternalismul, sexismul blând, devalorizarea ș.a.). Unele dintre autoare și chiar unii dintre autori
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
termenii menționați i se arată originea și evoluția, autoarea stabilind distincții subtile, desprinzând sagace șase note definitorii ale modei: 1) formă de comportament social temporar, acceptat de societate; 2) preferințe față de anumite practici sociale; 3) fenomen ciclic; 4) comportament de conformare; 5) propagare prin imitație; 6) cod comportamental schimbător. Autoarea dă dovadă de aceeași subtilitate intelectuală și în "Abordarea sociologică a modei", când ni se atrage atenția că moda și modernitatea, ca fenomene, sunt corelative, dar în plan semantic cele două
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
un răspuns. Însă nu numai semnificațiile hainelor și "coagularea" acestora în jurul indicatorilor de status, vârstă și gen preocupă discursul sociologic, dar și felul în care indivizii se raportează la modă, ca normă a dezirabilității sociale, "a prezentului în vogă", a conformării la valorile și normele promovate de societate. Aprofundarea teoretică a acestui subiect a însemnat și confruntarea cu anumite dificultăți, inerente unor "ramuri" sociologice în "expansiune": insuficenta clarificare a unor concepte, de unde și confuziile terminologice vehiculate în unele articole sau lucrări
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
până la mijlocul secolului al XIV-lea, aspectul exterior al individului trebuia să reflecte ceea ce acesta era: bărbat sau femeie, bogat sau sărac, bătrân sau tânăr, celibatar sau căsătorit, credincios sau laic (F. Piponnier, 1999/2002, 166). Îmbrăcămintea însemna nu numai conformarea la o normă socială, dar și la una etică, înfățișarea ilustrând ordinea dintre trup și suflet, în timp ce lipsa acesteia era semnul păcatului (J.-C. Schmitt, 1999/2002, 778). Această tradiție a disciplinei corporale și gestuale era cunoscută deja de generații
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
prezent, aceștia sunt văzuți ca adoptând-o datorită presiunii sociale neînțelept exercitate. Există o axiomă printre mulți oameni că un individ nu este integrat în viața socială dacă nu ține pasul cu aceasta [cu moda n.n]. Presiunea socială [de conformare n.n] se manifestă deosebit de puternic asupra femeilor, mai ales în chestiuni vestimentare. 3. Un element opus este dorința indivizilor pentru diferențiere. Dorința de a se distinge și impulsul față de contrastul și variația socială sunt gratificate prin modă. O nouă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
astăzi ca note definitorii ale manifestărilor modei în societățile contemporane: moda se realizează ca un proces de imitație în comportamentul indivizilor, ilustrând cele două extreme ale vieții sociale, apartenență și individualitate; moda este totodată un răspuns la presiunea socială a conformării la comportamentul așteptat în viața socială; etapele succesive ale răspândirii modei inovația în cadrul grupurilor cu status superior și imitația acestora în grupurile care succed elitelor în ierarhia socială sunt susținute de activitățile comerciale de promovare și distribuire a respectivelor bunuri
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
temporar acceptat în societate; 2) care traduce preferințele oamenilor față de anumite practici ale vieții cotidiene; 3) este un fenomen social dinamic care se manifestă cu o anumită ciclicitate, determinată de direcția preferințelor indivizilor; 4) adoptarea modei exprimă un comportament de conformare; 5) se propagă prin imitație; 6) reprezintă un cod de comportament permanent schimbător. Capitolul 2 Abordarea sociologică a modei În abordarea sociologică a fenomenului modei se pot distinge două orientări: una relaționată evenimentelor social-politice și culturale ale începutului de secol
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
tipologiile exemplificate de Georg Simmel se conformează diferențiat normei care reglementează moda, dar cu aceleași finalități: de accentuare concomitentă a instinctului de individualizare, dar și de acceptare socială. Așadar, moda obiectivează în același timp curentele contrare ale vieții: individualizare vs. conformare (G. Simmel, 1911/1998, 51-57). Un alt palier de lectură al eseului vizează tema predilectă a sociologiei, la confluența dintre secolele al XIX-lea și XX. După cum afirmă Georg Simmel (1911/1998, 34), fenomenele modernității au creat premize favorabile manifestării
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
adoptă" (G. Simmel, 1911/1998, 31) aceasta este explicația înscrisă în tradiția sociologică ca teoria propagării verticale a modei sau teoria fluxului vertical al modei (trickle- down). Întreaga istorie a modei ilustrează deopotrivă voința individului spre diferențiere și dorința de conformare la o normă socială. Aceasta este caracteristica modei, subliniază Georg Simmel. Astfel, în termenii teoriei sale (1911/1998, 52), putem distinge o modă personală, ca expresie a necesității individului de a se diferenția și o modă socială, ca modă a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Club, N = 53) și de sud (South Shore Club, N = 80) a orașului Chicago. Cercetarea a oferit suport experimental ipotezei potrivit căreia preferința către un anumit hit muzical a grupurilor cu statut socio-economic scăzut (South Shore Club) se formează prin conformarea la normele cluburilor cu statut socio-economic ridicat aflate în vecinătate (Hyde Park Club) (ibidem). Deci relația dintre popularitate și conformitate s-a dovedit a fi mai puternică în vecinătate decât în interiorul grupului de apartenență, și prin aceasta, gusturile reflectă dorința
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de "uniformă", înțeles "ca orice reguli formale privind hainele, corpul și înfățișarea". Conform autorului citat, uniformele au următoarele funcții: a) sunt embleme ale culturii organizaționale; b) indică statusul angajatului în organizație; c) uniformele conferă legalitate acțiunilor individului; d) uniformele asigură conformarea la normele instituției (apud S.B. Kaiser, 1985/1997, 374). Din păcate, în discursul psihosociologic despre rolul uniformelor în interacțiunile sociale și în cultura unei organizații se omite citarea lui Georg Simmel (1911/ 1998, 36), sociologul german care sublinia, în urmă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care reglementează moda, dar cu aceleași finalități: de accentuare, concomitentă, a instinctului de individualizare, dar și de acceptare socială. Așadar moda obiectivează, în același timp, indiferent de direcția orizontală sau verticală a propagării acesteia, curentele contrare ale vieții: individualizare vs. conformare. În ceea ce privește semnificația hainelor în context social, aceasta reprezintă o preocupare relativ nouă, caracterizată printr-o activitate de cercetare inovativă, însă și prin preocupări de a testa ipoteze invalide, cu pretenție de universalitate, mai degrabă eclectice decât subordonate unor teorii sau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]