3,948 matches
-
termină Jack fraza. „Îmi permit să adaug că sînt extrem de plăcut surprins de toate aspectele legate de colaboararea cu compania dvs. și că am Început să port costumul de sport Panther, care este, vă spun cu toată sinceritatea, cea mai confortabilă vestimentație sportivă pe care am purtat-o vreodată“. Se uită țintă la scrisoare, apoi ridică ochii, zîmbind. Spre surpriza mea, ochii Îi strălucesc. Știi, lui Pete i-ar fi plăcut la nebunie chestia asta. — Pete Laidler ? zic ezitantă. — Mda. El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
normal, am cam zece emailuri În fiecare dimineață. Azi am nouăzeci și cinci. Tata : Aș vrea foarte mult să vorbim... Carol : Mai am Încă două persoane pentru clubul Barbie ! Moira : Știu de unde poți să-ți iei niște bikini tanga extrem de confortabili... Sharon : De cît timp durează povestea asta ?!! Fiona: În legătură cu workshopul pe tema „acceptă-ți trupul, așa cum e“... Cobor repede cu cursorul, scanînd lista completă și, brusc, simt că mi-a Înfipt cineva un cuțit În inimă. Am și trei mesaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
și de sora pe care o detesta la fel de mult. După cum am mai spus, la mama lui ținea. Dar la Universitate s‑a lepădat complet de familia Ravelstein. - Acolo a Început adevărata mea viață mentală. Pentru mine nu exista nimic mai confortabil decât casele cu camere de Închiriat la studenți ca aceea În care am campat eu. Niciodată n‑am Înțeles de ce e atât de dezgustător „să Încremenești Într‑o casă Închiriată”, cum a scris Eliot. Oare crăpi mai plăcut În casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Aveam casa din New Hampshire și o invitație pe trei ani la o universitate din Boston ca să predau (atât cât puteam de unul singur) cursurile pe care le predasem Împreună cu Ravelstein. Ni se oferea, mie și lui Rosamund, o locuință confortabilă În zona golfului. Mutarea urma să fie organizată de ea, n‑aveam nici o grijă. Cum apartamentul din Back Bay era complet mobilat, Îl puteam subînchiria pe al nostru din Midwest. Dar am fi avut posibilitatea să ne Întoarcem oricând dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
că este, rămâne gol-goluț și mut ca Heraclit care nu putea pronunța numele nici unui lucru pentru că nu era sigur de nimic. Cine ești tu? stăruie a doua oară părintele. ─ ? Cine ești tu? întreabă părintele și a treia oară, rezemându-se confortabil la picioarele Cuviosului Antonie cu toiagul său de doi stânjeni. Cred că ar fi mai bine să plec. În tinda bisericii, dă nas în nas cu Aurora Martinescu. O salută zâmbind într-un dinte. ─ Izabela Ciortea, ce mai faci? ─ Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
mă oprii în prag, cu gura căscată. Apartamentul de lux al lui Margery Pickett avea un birou dotat cu tehnologie de ultimă oră, o măsuță pe care se aflau o mulțime de reviste, străjuită de două fotolii care păreau foarte confortabile, o fereastră spre lume pe pervazul căreia erau plante foarte bine întreținute, un arbust de yucca într-un colț, iar podeaua era acoperită în întregime cu mochetă într-o nuanță caldă de culoarea piersicii. Ușa din dreapta dădea într-o magazie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Nu știu de ce, dar simțeam că asta ar fi făcut-o să redevină suspicioasă în ceea ce mă privea. Capitolul șaptetc "Capitolul șapte" Linoleumul de pe coridor și vopseaua jegoasă care se cojea de pe pereți erau un adevărat șoc cultural după cuibușorul confortabil al lui Margery. Reflectând la cât de repede ne obișnuim cu confortul burghez, am pornit-o în jos pe scări ca să mă obișnuiesc din nou cu nivelul de trai al proletariatului. Lurch asculta iar caseta mea și A Boy Named
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
mă simt bine. Pe bune? întrebă Marie, descolăcindu-se. Arăta frumos? Sau ar trebui să mă aplec pe spate un pic mai mult când fac așa? — Mă refeream la mobil, Marie. Dar și ce faci tu este frumos. — Te simți confortabil? întrebai eu. Adică, na, pe cât de confortabil te poți simți în situația dată. Marie își scoase un picior, apoi pe celălalt, din fantele pe care i le făcusem în mobil, rămânând doar atârnată de cablu cu mâinile. Îl îmbrăcasem cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
descolăcindu-se. Arăta frumos? Sau ar trebui să mă aplec pe spate un pic mai mult când fac așa? — Mă refeream la mobil, Marie. Dar și ce faci tu este frumos. — Te simți confortabil? întrebai eu. Adică, na, pe cât de confortabil te poți simți în situația dată. Marie își scoase un picior, apoi pe celălalt, din fantele pe care i le făcusem în mobil, rămânând doar atârnată de cablu cu mâinile. Îl îmbrăcasem cu bandă izolatoare ca să-i protejăm mâinile. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
un pulover închis în față, care are pretenții de jachetă, de un verde cenușiu, tivit cu panglică din material cu model bob de fasole, înfrumusețat cu nasturi aurii chiar și pe buzunare, care nu aveau nevoie de așa ceva. Elegant, dar confortabil. Arăta de parcă Woman’s Journal ar fi folosit-o ca model pentru schimbarea de stil la rubrica „Look for a Lifestyle“1. — Bine, tu ai mai trecut prin așa ceva, zise ea, puțin cam prea în treacăt. — Che vre - am înghițit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Se vedea că fusese restaurată cu drag; nu știam dacă era o restaurare fidelă sau nu, dar îmi plăcea. Pereți de un galben pal, pe care atârnau gravuri alb-negru, podele lustruite și mobilă delicată, din lemn, care era mult mai confortabilă decât părea. Pe două măsuțe se afla o colecție bine gândită de objets d’art: prespapier-uri din sticlă, imitație Lalique, fotografii înrămate și sfeșnice de argint. M-am ghemuit pe canapeaua, tapițată cu mătase galben-pai și am luat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
vechi prietene ale mele. Sam, ea e Gita, producătoarea cu care lucrez. Sigur ți-am mai vorbit de ea. Îi aruncă un zâmbet Gitei, o tipă înaltă și întunecată, îmbrăcată într-un tricou semitransparent cu model de leopard și colanți confortabili, din mătase de Shantung 1. Colanții erau trei sferturi, tocmai buni pentru a pune în evidență gleznele incredibil de subțiri ale Gitei și tocurile înalte, cu blană falsă de leopard. La urechi purta cercei mari, sub formă de cerc, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
s-a foit în scaun. Să mergi la clasa economic era o tortură. Cum suportau oamenii condițiile alea? A închis ochii, retrăind, împotriva voinței, evenimentele ultimelor zile. Niciodată nu crezuse că era posibil să fie concediată de la Intercorp. Ce poziție confortabilă avusese acolo! Zboruri la clasa întâi și hoteluri de cinci stele de jur împrejurul lumii, numai ca să meargă să intervieveze celebrități pentru Janice Kittenburger. Dar totul se terminase. Amanda a dat pe gât vinul și a înjurat-o pe curva aia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
dintre multele cadouri pe care nu avea să le mai primească -, scoțând la lumină un vraf de reviste glossy, după care s-a apucat să le studieze copertele. Și asta era, desigur, o formă de tortură: îi amintea de lumea confortabilă pe care o lăsase în urmă. În esență, totul era o tortură. Amanda a mai dat peste cap niște vin și a început să frunzărească revistele. Simțea cum moare de invidie la vederea imaginilor care parcă nu se mai terminau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
inunde. Maternitatea era oficialmente la modă. Oricine era cineva bătea drumul către maternitate. Și asta fără ca statutul să le fie afectat nici cât negru sub unghie. De fapt, simplificarea vieții - așa cum Amanda alegea acum să numească cele zece minute, deloc confortabile, petrecute mai devreme la departamentul de Resurse Umane - se dovedea a fi ultimul răcnet în modă. Iată, de exemplu, un articol despre cum manageri de fonduri de top alegeau să iasă din cursă în favoarea unei vieți petrecute în raiul domestic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
simțea că Laura avea un caracter instabil, virând spre disperat. Cu fiecare ocazie care i se oferea, Laura îi arunca priviri indubitabil provocatoare și, cu toate că și el era un bărbat căruia îi plăcea să flirteze, Hugo nu se simțea deloc confortabil în preajma ei. Pe de altă parte, era clar că Amanda avea o părere complet opusă. Ea găsise în Laura complicele perfect pentru lungile după-amiezi petrecute la cel mai mare club de sănătate din Bath, unde își făceau tot felul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
care a adormit la loc. —Slavă Domnului, a mormăit Amanda din pat. Mi-a ronțăit sfârcurile de mi le-a făcut praf. Amanda ajunsese deja să deteste alăptatul. Când una dintre asistente îi spusese Amandei „așezați-vă într-o poziție confortabilă“, din dorința de a-i explica acesteia cum se proceda corect, între cele două intervenise un schimb dur de replici. Într-o poziție confortabilă? zbierase Amanda înfuriată. Am curul rupt în două, iar țâțele mi le simt ca două mingi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
deja să deteste alăptatul. Când una dintre asistente îi spusese Amandei „așezați-vă într-o poziție confortabilă“, din dorința de a-i explica acesteia cum se proceda corect, între cele două intervenise un schimb dur de replici. Într-o poziție confortabilă? zbierase Amanda înfuriată. Am curul rupt în două, iar țâțele mi le simt ca două mingi de rugby. Nu există ceva care să poată fi descris ca o poziție confortabilă. Hugo a ridicat ziarul smotocit și a început să cerceteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
două intervenise un schimb dur de replici. Într-o poziție confortabilă? zbierase Amanda înfuriată. Am curul rupt în două, iar țâțele mi le simt ca două mingi de rugby. Nu există ceva care să poată fi descris ca o poziție confortabilă. Hugo a ridicat ziarul smotocit și a început să cerceteze, din nou, ideea lipsei lui de sentimente; cu toate că, totuși, exista un sentiment copleșitor pe care-l resimțea de la momentul nașterii încoace. Asta dacă nu lua în considerare durerea pricinuită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
câte reușeai să dai pe gât. Hugo a împăturit ziarul în tăcere și a contemplat scena din fața lui. Amanda clătina din cap în fața laptopului, iar Merlin-Vercingetorix-Ezekiel dormea - ei!- ca un copil. Hugo s-a ridicat ușor din fotoliul lui cel confortabil. Nu avea să dispară decât zece minute. Și, oricum, nimeni n-avea să-i ducă dorul. Hugo a coborât pe scara splendidă, lungă și largă, ajungând în salon. Printre odorizantele de cameră și mirosul de trabucuri era detectabil și acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
fost acolo în fiecare secundă. Defensiv și, în egală măsură, beat, Hugo a simțit dorința copleșitoare să-l pocnească pe Jake de să-l arunce de pe scaunul rotitor. În loc să facă asta, și-a împins din nou paharul către barman. E confortabil aici, nu? a observat el. —Eu abia aștept să plec. Azi mergem acasă. —Azi? E puțin cam devreme, nu, dacă zici că Alice a suferit abia alaltăieri o operație cezariană? Jake a ridicat din umeri. —Vrem să ducem copilul acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
vedere programul care-l aștepta la externare, copilul avea nevoie de toată odihna de care putea să beneficieze. Asemenea Amandei, nici Alice nu voia să plece de la Cavendish. Îi plăcea la nebunie să-i fie cald și să se simtă confortabil, într-un pat care nu era așezat direct pe podea, bând din pahare adevărate și mâncând din farfurii de porțelan. Alice nu-și dăduse seama cât de mult îi lipsiseră toate astea, dar nu voia încă să-i spună lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
deschiși. Hugo se întreba de ce locul unde el își dorea cu disperare să se afle - în pat - îi era atât de odios fiului său? Ce era așa de rău să stai întins, să-ți fie cald și să te simți confortabil? Această lipsă de logică părea să adâncească prăpastia dintre ei. După o jumătate de oră de plimbare prin frig, fără nici un rezultat, frustrat și epuizat, Hugo s-a decis să-l pună pe Theo înapoi în pătuț și să încerce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
n-ai pomenit c-ai vrea să scoți casa la vânzare. Probabil că mi-a scăpat. Laura s-a întors și i-a făcut semn s-o urmeze printr-un hol unde un Boeing 747 ar fi putut să parcheze confortabil. Destinația era o bucătărie plină de spoturi luminoase, de un alb orbitor, strălucind din cauza numeroaselor suprafețe metalice. Hugo s-a gândit că arată mai curând a sală de operații pe cord decât a spațiu în care să mănânci și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Dar chestia asta n-ar fi dat bine: să fie luat de la spital cu un copil în brațe, oprind apoi, cu prima ocazie, ca să-și refacă stocul de băutură. Odată ajuns în camera copilului, Hugo l-a așezat pe Theo confortabil în pătuț. Băiețelul s-a cufundat în somn cu un suspin fericit - un sunet șoptit care l-a umplut pe tată cu sentimente de tandrețe și ușurare. Hugo a rămas lângă pătuț, preț de-o clipă, mângâind căpșorul inconștient. Momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]