11,501 matches
-
50 Ibidem, f. 130-131. 51 A.C.N.S.A.S., fond informativ, dos. nr. 701, vol. I, f. 132; Tot despre problema desființării mănăstirii Hurez este și ultima parte din nota informativa, datată 20 octombrie 1961: „ ( ... ) La mănăstirea Hurezi - Vâlcea, este mare confuzie. Departamentul Cultelor dorește desființarea dreptului de stavropighie patriarhală și trecerea mănăstirii în patrimoniul Episcopiei Râmnicului Vâlcii, [iar] patriarhul nu vrea să renunța la acest drept. În mănăstire domnește părerea că această trecere este tot una cu desființarea mănăstirii. Ca urmare
PARTEA A II A. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360839_a_362168]
-
e suprapusă supervizării publicitare. Din aceasta decurge o mare dificultate în estimarea scopului care subordonează facerea de bine și amabilul și, din acest motiv, ne apasă o anume lipsă de autonomie a amabilității identificată în complezențe, ajutor, pomană dezestetizată, manipulare, confuzii de comportament... Genul de amabilitate determină și frumosul, și urâtul. În acest context sunt destule elemente de morală fără dualitate, de întrepătrundere a respectului cu sensibilitatea și civilitatea, în ce îl privește pe inginerul Constantin Romică Grigoriu, unul dintre oamenii
CORELAŢIONARE ÎN TERMENI DE EDUCAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360969_a_362298]
-
într-o ciclicitate subtilă, se justifică și mottoul ales de autoare. Și, alături de aceste destăinuiri, Mirela-Ioana Borchin îi mai smulge poetului, în final, încă o confirmare: „Eu sunt un om credincios, dar nu sunt poet religios. Or, cei mai mulți fac asemenea confuzii. Toți marii scriitori de până în secolul al XX-lea, sau aproape toți, au fost oameni religioși. Dar nu înseamnă că au fost și scriitori religioși. Nimeni nu zice de Dante că e poet religios. Sau de Dostoievski, acel Dante al
PREFAŢĂ LA VOLUMUL „ETERN, ÎNTR-O ETERNĂ NOAPTE-ZI” de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360926_a_362255]
-
și acrobație, acompaniată de muzica vivace a instrumentelor de suflat, însuflețite parcă? Acompaniamentul muzical tradițional, piesa „Toc de Castells” intepretată la fluier sau oboi, subliniază dramatismul evenimentului, punctând sonor fiecare etapă a procesului de „înălțare la cer”. Adesea se fac confuzii între catalanism și naționalism catalan. Primul este un curent de gândire născut în secolul al XIX, sub spirit renascentist, orientat spre valorificarea tradițiilor istorice și recuperarea unicității limbii și obiceiurilor catalane. Al doilea este o mișcare politică angajată, uneori cu
SENTIMENT CATALAN de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364132_a_365461]
-
sunt lipsite de lirism și nici de dramatism. Iona, Paracliserul și Matca sunt opere dramatice în sensul nou, pe care îl dau termenului scriitorii moderni de genul Beckett sau Ionesco: o căutare spirituală". Această operă presupune inducerea unei stări de confuzie celui ce privește, în final contrastând, prin sinucidere, ideea de libertate din nebunia proprie precum și ciclitatea vieții stagnante la un nivel inferior spre un nivel al reîncarnării pe care Iona încearcă să îl înțeleagă. Piesa este interpretată de un singur
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
nebunia proprie precum și ciclitatea vieții stagnante la un nivel inferior spre un nivel al reîncarnării pe care Iona încearcă să îl înțeleagă. Piesa este interpretată de un singur personaj ce susține un monolog ce integrează spectatorul în starea aceea de confuzie și nelămurire generată de complexitatea actului de a trăi. Deși rămasă în umbra capodoperelor lirice și dramatice, proza soresciană este una dintre cele mai viguroase din literatura română.[ Viziunea vizuinii și, mai ales, Trei dinți din față sunt două din
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
te evită, îți pierzi interesul... - Și cine ar fi acea persoană domnișoara Lepădatu? - Poate chiar dumneavoastră... - Eu? Nu știam! - Cum noi nu avem statutul de căsătoriți, nu ar deranja pe nimeni și nici nu s-ar crea o stare de confuzie dacă ne-ar vedea cineva discutând sau mergând împreună undeva. - Da, dar mai avem și colege care ar putea să vă fie prietene sau, de ce nu, confidente, la o adică. - Știu, dar de multe ori este mai greu să întreții
ROMAN CAP. III, DESTĂINUIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363127_a_364456]
-
într-o relație de afirmare reciprocă. De aceea este folosită și expresia „Fiul se naște din Tatăl”. Tatăl se cunoaște prin Fiul și Fiul prin Tatăl. Intersubiectivitatea divină presupune afirmarea reciprocă a Persoanelor Sfintei Treimi, fără să se ajungă la confuzia modurilor de împărtășire a ființei dumnezeiești. Astfel, „Intersubiectivitatea și afirmarea reciprocă face ca Tatăl, trăindu-se ca Tată, trăiește ca Tată toată subiectivitatea filială a Fiului; subiectivitatea Fiului Îi este interioară, dar ca unui Tată. Îi este nesfârșit mai interioară
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
imposibil de cuprins în tiparele logicii formele. Unitatea intratreimică nu este de ordin principal sau juridic, ci se manifestă ca unitate în iubirea desăvârșită existentă între Persoanele Sfintei Treimi, de ordin duhovnicesc, întemeiată prin Tatăl. Unitatea intratreimică nu presupune nici confuzie depersonalizantă, nici o structură a monadelor. În unitatea intratreimică asumată ca unitate de iubire desăvârșită este trăită o reciprocă dăruire a Persoanelor. Plenitudinea existenței intratrinitare este trăită ca o bucurie a dăruirii. În acest act de viață al dăruirii desăvârșite este
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363188_a_364517]
-
de comuniune deplină și desăvârșită, căci "unitatea divină - zice teologul rus Boris Bobrinskoy - nu este simplu unul din atributele lui Dumnezeu; ea este mai curând viața lui profundă și fructul iubirii ce există între persoanele divine. Unitatea nu este o confuzie depersonalizată, nici o structură a monadelor, nici suma parților unui întreg. Numai în Dumnezeu unitatea asigură o uniune deplină, care apară calitățile distinctive și absolute ale persoane¬lor". Unitatea Sfintei Treimi nu este o unitate în care persoanele divine se contopesc
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
primăverii/ Însoțite de un fior!// Pe o geană se trezește/ Bucuria în ochi iubit,/ Duhul minții rătăcește/ Printr-un colț de infinit.” (La fereastra unui suflet) Poezia sa tonică, aduce liniște, calm, frumuseți în oceanul singurătății, al neliniștilor, și al confuziilor care ne tulbură existența, dar cu toate astea, nu lipsește și câte o tristețe reținută: „Prin gara tristă-a unui suflet,/ Mai trece câte un marfar,/ Șuierul lui produce zâmbet,/ E trenul cursei în zadar.// Acceleratul de speranță/ Este mereu
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
străjui oftatul/ Adunate-n anateme/ Ne hrănesc apostolatul” (De-ai să-mi furi) - spune poetul silit să trăiască în această lume plină de contradicții, invadată de „străine hoarde”, în care „din adâncuri ne pândesc rechinii” și care produce în om, confuzie, teamă, anxietate, „Când Terra-i controlată de smintiți” (De vă jucați). În această situație, „Popoarele de bogății furate” - „Acuză prin blestem apoteotic/ Guvernele de crime vinovate” (Daciei nepieritoare). Poetul îi incriminează pe acei a căror credință e „doar praf și
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
inimă mi-ar fi ideea de demonstrare a unității și unicității românești, nu mai știu ce să zic. Mă tem că acea mare similitudine prin care se manifestă curvăsăria politică la noi, la Gurile Dunării, ar putea manipula lucrurile până la confuzie, în așa fel ca: la București Președintele să fie amenințat cu demisia, iar la Chișinău să i se ceară Premierului să și-o dea! Ce ziceți, frați români?... Așa, o părere gretuită, ca-ntr-o discuție de cafenea... Că, de
SIMILITUDINI, SINCRONISME SAU SINARHIA ACELORAŞI NĂRAVURI? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367808_a_369137]
-
unghiul de vedere asupra acestui mod de negociere, deschizând direcția din care se remarcă a nu fi vorba nicidecum despre arta negocierii, bine definită și lăudată în diplomație, ci numai despre aparențele că ar fi vorba de aceasta, despre o confuzie deliberat creată în legătură cu persoana respectivă, sau chiar de ea ca atare. Pentru că, iată-l pe negociator implicat, sau intimat deocamdată, ca să respectăm prezumpția de nevinovăție, într-o crasă acțiune penală. Despre care, chiar dacă nu o putem încă situa și categorisi
FALSIFICATA NOŢIUNE A SUBSTANTIVELOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1428 din 28 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367798_a_369127]
-
de a fi tari privind la El. „Nu-mi rămâne acum decât lauda” În fond, orice încercare nu este decât un test al credinței, iar în acest sens, autorul spune: „Testul credinței mele este acum. Nu suferința. Nu dificultatea. Nu confuzia. Ci așteptarea. Pot să aștept? Pot sta liniștit? Pot oferi o șansă Domnului? Pot îngădui pe Domnul?” Astfel de întrebări se nasc în mintea fiecăruia dintre noi, atunci când nu ne este clar încotro să privim, de ce să ne agățăm, când
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
nimeni. Ce facem când nu avem spectatori. Când suntem numai noi și Dumnezeu. Atunci se vede caracterul nostru. Omul păcătos se teme să vină la lumină, să nu i se vădească faptele. Se teme de transparență. De aceea iubește întunericul, confuzia, masca, aparențele. Lucrul acesta se cheamă fariseism. Să prezinți o fațadă falsă, menită să ascundă adevărul despre tine.” „Numai Hristos poate face oameni noi” Poate nimic nu este mai periculos pentru relația noastră cu Dumnezeu decât această formă de autoînșelare
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
mie personal îmi provoacă greață. Am un respect enorm pentru țiganii care pot face muzică Dumnezeiască, pentru că sunt talentați, chiar geniali. Dar apucăturile „de afaceri” ale unora dintre ei dăunează enorm poporului nostru. Sunt decis să combat cu toate puterile confuzia care se face mai nou în străinătate între poporul români și conlocuitorii noștri incorect asimilați. Mi-e silă. Sinti și rroma sunt popoare migratoare, care au trecut și pe la noi. Rădăcinile noastre nu sunt la sinti și rroma! GCS: Dar
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
însoțită de muzica, datinile, colindele și ritmurile specifice etapei respective. Punctul culminant, firesc, va fi nunta, cu tot ce ține de sărbătoarea apogeului. Vom face o sinteză, vom vorbi pe limba tinerilor de azi, pentru a pătrunde prin ceața și confuzia generată de bombardamentul actual din mass media. Și vom convinge. GCS:Pomenind de ciclicitate, recunosc aici asemănari cu minunatul vostru album „Cei ce ne-au dat nume”. E posibil ca acest proiect să reprezinte și pentru tine o întoarcere ciclică
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
Farmec > FILOZOFUL ESENȚELOR ȚĂRI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin ȚENE Filosoful esențelor țări Filosoful esențelor țări A sorbit din apa lui Hristos, Când pe drumul confuziilor mari Înțelepciunea îl făcea mai frumos. Un ochi îl urmărea-n sine, În cale crescând confuzii de lumini, Ce-l ducea-n tăcerea care vine Sub atâția ochi divini. Filosoful esențelor țări Își bea măduva cuvintelor din mers, Dacă prin
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
2011 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin ȚENE Filosoful esențelor țări Filosoful esențelor țări A sorbit din apa lui Hristos, Când pe drumul confuziilor mari Înțelepciunea îl făcea mai frumos. Un ochi îl urmărea-n sine, În cale crescând confuzii de lumini, Ce-l ducea-n tăcerea care vine Sub atâția ochi divini. Filosoful esențelor țări Își bea măduva cuvintelor din mers, Dacă prin vreme anii sunt mai rări Cineva muntele de păcate l-a șters. Mai trăiește vremea inimii
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
și mărturisește că „Oamenii prin care Duhul Sfânt lucra cu putere, precum Valeriu Gafencu și alți mărturisitori ai temnițelor, vrednici de toată prețuirea, își așteaptă locul în calendar, fiind cele mai sigure modele pentru noi în vremurile acestea dominate de confuzii. Viața lor merită cunoscută, nu pentru slava lor pământească, ci ca oamenii din zilelele noastre înnegurate de atâtea rătăciri, urmări ale îndepărtării de Dumnezeu, să știe că au existat în veacul al XX - lea asemenea aleși care s-au ridicat
VALERIU GAFENCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367322_a_368651]
-
duplicități specific românești, așa ca la gurile Dunării. Numai că intelectualii sunt și au fost întotdeauna dătători de direcție și constructori de opinii și atitudini. De la intelectualii reper, românii așteaptă, tonul, startul. Dilemele lor devin dilemele noastre sau mai grav, confuzile discipolilor. Intelectualii sunt responsabili cu proiectul speranței națiunii lor. Maeștrii indică ucenicilor calea de urmat și direcția. Stânga, din păcate, și-a compromis singură validitatea în tot secolul XX. Priviți ce a lăsat în urmă: Rusia sovietică. Priviți marasmul românesc
INTELECTUALII CA REPER de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367376_a_368705]
-
Și la un moment dat totul a fost ... așa! Și după pauză o venit o altă trupă, cu ritm. Nu ne potriveam. Și am jurat că niciodată nu am să mai cânt așa, fiindcă realizez de fapt, o stare de confuzie și un compromis, pentru că eu îi aduc pe spectatori într-o stare, specială, deosebită, înălțătoare, iar cei de după mine le strică starea. - Unde horiți cel mai bine? - Știi unde? Eu am câteva locuri la mine acasă, lângă Stoiceni. Când mă
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
școala românească nu ați fost capabili să citiți nici măcar istoria Armeniei, dar îi obligați pe romi să învețe că romii au stat în Armenia doar pe baza a 28 de cuvinte presupus-armene în limba romilor. Iată că glotocronologia a produs confuzie, că citiți puțin. Ați îmbrățișat teoria propusă în 1923 de John Sampson, adică despărțirea strămoșilor romilor în trei grupuri Lom/ Dom/Rom. -------------------------------------- 1-The Asiatic journal and monthly register for British and foreign India, China and Australasia, Volume 22, London 1837
ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
-
mi-e gândul uscat Secat de putere e-n mine izvorul Sub pale lumini de amurg blestemat Îmi caut fărâme de suflet...și dorul. Pe malul scăldat de albastre iluzii Nisipul arzând sub pășirea-mi aridă Clepsidrele umple cu-atâtea confuzii Iar trecerea clipei e-acum insipidă. Cioburi de vise sub lacrimi de raze Răsfrânte pe ape și-n sfere de foc Ascund menestrelul vrăjit de Zaraze Și creste de valuri spre lume-și fac loc Lovind fără milă-ntr-un
CENUŞĂ DE GÂNDURI de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366834_a_368163]