2,322 matches
-
Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 (1) Academia Oamenilor de Știință din România este for național, de consacrare științifică, care reunește personalități reprezentative ale științei. ... (2) Academia Oamenilor de Știință din România, denumită în continuare AOSR, este instituție de interes public, cu personalitate juridică de drept public, autonomă. ... (3) AOSR este continuatorul și unicul legatar al Academiei de
LEGE nr. 31 din 15 ianuarie 2007 (*actualizată*) privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253006_a_254335]
-
Articolul 3 Principalele atribuții ale AOSR sunt: conceperea, promovarea, dezvoltarea, sprijinirea și protejarea științei sub toate formele, acțiunile și metodele directe, indirecte sau adiacente. Articolul 4 În realizarea atribuțiilor sale, AOSR recunoaște Academia Română că cel mai înalt for național de consacrare științifică și culturală și colaborează cu academiile de profil de ramură, cu Ministerul Educației și Cercetării, cu instituții și organizații științifice academice, de cercetare și învățământ, din țară și din străinătate. Capitolul ÎI Organizare și funcționare Articolul 5 (1) AOSR
LEGE nr. 31 din 15 ianuarie 2007 (*actualizată*) privind reorganizarea şi funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253006_a_254335]
-
teoria academicianului Macovschi) 13. Studii computaționale pe complecși ai metalelor tranziționale 14. Oxizi polimetalici cu potențiale utilizări în protecția mediului 15. Materiale de tip oxidic cu utilizări în tehnologiile moderne Facultatea de Drept 16. Protecția drepturilor și libertăților fundamentale 17. Consacrarea și garantarea proprietății 18. Instituția familiei în contextul schimbărilor socioeconomice 19. Muncă și protecție socială 20. Protecția valorilor sociale prin norme juridice penale 21. Separația și echilibrul puterilor în stat Facultatea de Economie și Gestiunea Afacerilor 22. Sisteme moderne de
ORDIN nr. 3.712 din 13 mai 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
teoria academicianului Macovschi) 13. Studii computaționale pe complecși ai metalelor tranziționale 14. Oxizi polimetalici cu potențiale utilizări în protecția mediului 15. Materiale de tip oxidic cu utilizări în tehnologiile moderne Facultatea de Drept 16. Protecția drepturilor și libertăților fundamentale 17. Consacrarea și garantarea proprietății 18. Instituția familiei în contextul schimbărilor socioeconomice 19. Muncă și protecție socială 20. Protecția valorilor sociale prin norme juridice penale 21. Separația și echilibrul puterilor în stat Facultatea de Economie și Gestiunea Afacerilor 22. Sisteme moderne de
ORDIN nr. 2.074 din 19 aprilie 2013 privind acordarea burselor "Eugen Ionescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
domeniul agricol. Capitolul II Organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" Secțiunea 1 Organizarea, funcționarea și finanțarea Articolul 3 (1) Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare ASAS, este forul național de consacrare academică și de coordonare a activității de cercetare științifică în domeniile agriculturii, silviculturii, acvaculturii, medicinei veterinare, industriei alimentare, dezvoltării rurale și protecției mediului. (2) ASAS este continuatoarea și unicul succesor în drepturi al Institutului de Cercetări Agronomice al României, al
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251098_a_252427]
-
al Institutului Național Zootehnic, al Academiei de Agricultură a României și al Institutului Central de Cercetări Agricole, reorganizate în structura actuală a ASAS. ... (3) ASAS este instituție autonomă, apolitică, de drept public și de utilitate publică, cu personalitate juridică, de consacrare științifică și de cercetare în domeniile fundamentale și aplicative ale agriculturii și ale ramurilor componente ale acesteia. ASAS colaborează cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu Ministerul Mediului și Pădurilor, cu Academia Română, cu
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251098_a_252427]
-
domeniul agricol. Capitolul II Organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" Secțiunea 1 Organizarea, funcționarea și finanțarea Articolul 3 (1) Academia de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești", denumită în continuare ASAS, este forul național de consacrare academică și de coordonare a activității de cercetare științifică în domeniile agriculturii, silviculturii, acvaculturii, medicinei veterinare, industriei alimentare, dezvoltării rurale și protecției mediului. (2) ASAS este continuatoarea și unicul succesor în drepturi al Institutului de Cercetări Agronomice al României, al
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251099_a_252428]
-
al Institutului Național Zootehnic, al Academiei de Agricultură a României și al Institutului Central de Cercetări Agricole, reorganizate în structura actuală a ASAS. ... (3) ASAS este instituție autonomă, apolitică, de drept public și de utilitate publică, cu personalitate juridică, de consacrare științifică și de cercetare în domeniile fundamentale și aplicative ale agriculturii și ale ramurilor componente ale acesteia. ASAS colaborează cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu Ministerul Mediului și Pădurilor, cu Academia Română, cu
LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/251099_a_252428]
-
statului acelea reglementate expres de Constituție, în mod detaliat ori măcar sub aspectul existenței lor, în mod explicit sau doar generic, respectiv instituțiile cuprinse în titlul III din Constituție, precum și autoritățile publice prevăzute în alte titluri ale Legii fundamentale. Având consacrare în titlul III din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii reprezintă o instituție fundamentală a statului, cu rol de garant al independenței justiției. Avocatul Poporului susține că eliminarea atribuției Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce privește propunerea candidaților în numele României pentru funcția
DECIZIE nr. 230 din 9 mai 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2013 pentru modificarea şi completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/252352_a_253681]
-
prilejul aplicării sale. Curtea reține că modificarea cvorumului de participare la referendum este apanajul legiuitorului, însă instanța constituțională trebuie să vegheze la neutilizarea acestui instrument în alte scopuri decât cel pe care legiuitorul constituant l-a avut în vedere la consacrarea referendumului, ca instituție juridică esențială într-un stat de drept - formă de participare directă a cetățenilor la luarea deciziilor. Curtea trebuie să asigure respectarea principiilor privind stabilitatea juridică a legilor în materia referendumului, precum și cel al consultării loiale a cetățenilor
DECIZIE nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253035_a_254364]
-
în urma evoluțiilor legislative din ultimii ani, deoarece se datorează pe toate veniturile supuse impozitării și se execută silit de organele fiscale, fără ca acesta să fie doar o contraprestație pentru un serviciu public, astfel cum era instituită această contribuție la momentul consacrării sale în legislație) nu este admisă o diferențiere de o asemenea manieră care nu are la bază venitul realizat, ci un plafon minim lunar prestabilit de legiuitor, care să poată depăși chiar venitul realizat. Aceasta, deoarece nu este echitabil ca
DECIZIE nr. 325 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 257 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253298_a_254627]
-
de drept titulare de creanțe certe, lichide și exigibile. Cauțiunea reprezintă o garanție atât în vederea evitării abuzului de drept, cât și pentru prevenirea prejudiciilor cauzate creditorului. De asemenea, se mai susține că prin noțiunea de "cetățeni", folosită de legiuitor în consacrarea art. 16 alin. (1) din Constituția României, s-au avut în vedere toate subiectele de drept, adică toate persoanele care se adresează justiției, fie că este vorba de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv instituțiile și autoritățile publice. Ca atare
DECIZIE nr. 332 din 25 iunie 2013 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253516_a_254845]
-
tuturor funcționarilor publici. Legea pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului reprezintă, în concepția autorilor sesizării, "o formă indirectă de restrângere a unor drepturi și libertăți fundamentale, prin împiedicarea liberului acces la ocuparea funcțiilor publice de polițiști, prin consacrarea dreptului unui membru al executivului de a dispune în mod discreționar cu privire la modificarea și/sau suspendarea raporturilor de serviciu ale polițiștilor". Restrângerea dreptului de acces la o funcție publică, instituită prin dispozițiile legii menționate, constituie o îngrădire care nu se
DECIZIE nr. 872 din 23 iunie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233375_a_234704]
-
În acest sens, încuviințarea executării silite este numai o procedură de ordin formal, care precede executării propriu-zise, astfel încât se apreciază că problema semnalată nu comportă o reală dificultate care să necesite interpretarea unor texte de lege imperfecte, lacunare ori contradictorii. Consacrarea, prin art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare, a caracterului executoriu al contractelor de credit, încheiate de o instituție de credit
DECIZIE nr. 4 din 14 aprilie 2014 privind modul de interpretare şi aplicare a dispoziţiilor art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262447_a_263776]
-
privind legea penală mai favorabilă, în cazul faptelor definitiv judecate aplicarea legii penale mai favorabile poate fi făcută doar în situațiile expres prevăzute de lege. Și în expunerea de motive a noului Cod penal s-a arătat că "în contextul consacrării explicite în Constituție a principiului separației puterilor în stat, o altă problemă care s-a cerut soluționată a fost stabilirea relației între principiul autorității de lucru judecat și aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive. În mod cert
DECIZIE nr. 4 din 12 mai 2014 privind dezlegarea de principiu a problemei de drept vizând aplicabilitatea dispoziţiilor art. 22 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal cu referire la art. 129 alin. (2) lit. b) din noul Cod penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262427_a_263756]
-
adoptată, motivarea soluției, semnăturile tuturor membrilor. Prin urmare, o astfel de reglementare dă eficiență obligației corelative a statului de a proteja libertatea persoanelor și instituie garanții corelative ce țin de informarea persoanei în cauză, de notificarea unei comisii speciale, de consacrarea unor termene în interiorul cărora medicul psihiatru transmite către comisie evaluarea stării de sănătate mintală făcând o propunere de internare nevoluntară, de comunicarea deciziei către persoana vizată de măsură ori către reprezentantul legal [a se vedea art. 61 alin. (5) din
DECIZIE nr. 520 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (3) şi (4) cu trimitere la art. 62 din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264800_a_266129]
-
eliberarea din detenția legală de ordin social impusă de internarea medicală nevoluntară se pronunță o comisie medicală legal instituită, iar asupra legalității luării măsurii se pronunță instanța de judecată, aceasta urmărind inclusiv îndeplinirea tuturor condițiilor mai sus arătate, din perspectiva consacrării existenței unei decizii profesionale. Faptul că, spre deosebire de situația externării, care, potrivit art. 65 alin. (3) coroborat cu art. 62 din Legea nr. 487/2002 , devine operantă după validarea legalit��ții ei de către instanța de judecată, restrângerea privării de libertate este
DECIZIE nr. 520 din 7 iulie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (3) şi (4) cu trimitere la art. 62 din Legea sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice nr. 487/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264800_a_266129]
-
reținere și arestare, ca măsuri preventive. 81. Așadar, Curtea constată că măsura de conducere administrativă, pe de o parte, trebuie delimitată în mod clar de măsurile preventive ce se pot dispune în cursul procesului penal, iar, pe de altă parte, consacrarea sa normativă în chiar textul Constituției trebuie să se prezinte ca o adevărată garanție a libertății individuale. 82. Având în vedere cele de mai sus, cu unanimitate de voturi, Curtea recomandă reformularea modificării propuse în privința art. 23 alin. (8) din
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
a beneficia, în raporturile sale cu administrația publică, de un tratament imparțial, echitabil și de a obține, într-un termen rezonabil, un răspuns la solicitările sale". 164. Curtea constată că, prin introducerea art. 51^1 în textul Constituției, se urmărește consacrarea unui nou drept fundamental, cel la o bună administrare, preluare cu adaptări a dreptului omonim cuprins în art. 41 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. 165. Curtea recomandă, însă, realizarea unei corelări între noua reglementare cu celelalte
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
inițiativa invocării unei excepții de neconstituționalitate și, din acest motiv, să se mențină în fondul activ al legislației reglementări neconstituționale, ceea ce ar fi în contradicție cu principiul statului de drept, ca trăsătură fundamentală a statului român și ca premisă a consacrării, garantării, menținerii și apărării drepturilor și libertăților fundamentale. 190. Ca atare, Curtea reține că circumstanțierea sferei de acțiune a Avocatului Poporului exclusiv la raporturile cetățenilor cu autoritățile publice afectează rolul acestuia în apărarea drepturilor omului împotriva oricăror încălcări, care pot
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
obligații, care se limitează la transmiterea acestor proiecte către instituțiile Uniunii Europene, comportă anumite critici. Astfel, în măsura în care România este stat membru al Uniunii Europene și în această calitate exercită în comun cu celelalte state membre competențele stabilite de tratatele Uniunii, consacrarea acestei obligații la nivel constituțional apare ca fiind redundantă și excesivă. 413. Astfel, Curtea, cu unanimitate de voturi, recomandă reformularea dispozițiilor art. 138 alin. (2). Articolul 140 - Curtea de Conturi 414. Prin articolul unic pct. 117 din propunerea privind revizuirea
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
și de peste 8 ani este, practic, în nelucrare la Camera Deputaților. ----------- *1) În urma revizuirii Constituției în anul 2003, s-a stabilit că statutul minorităților naționale urmează a fi reglementat prin lege organică [art. 73 alin. (3) lit. r)]. Este prima consacrare la nivel constituțional a ideii de statut al minorităților naționale. 4. Considerăm că este fără tăgadă faptul că toate constituțiile române adoptate ulterior datei de 1918 au avut în vedere, în mod evident, acest act de unire al Transilvaniei cu
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 27 aprilie 2007). Suntem în prezența unei reguli imperative de la care nu se poate deroga în materie civilă, indiferent dacă este vorba de legi materiale sau legi procesuale. Consecințele consacrării principiului neretroactivității în Constituție sunt foarte severe și, probabil, tocmai de aceea soluția aceasta nu se întâlnește în foarte multe state, însă ridicarea la rang de principiu constituțional garantează securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul de drept, constituind o
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
din Constituție. 53. În continuare, Curtea reține că principiul liberului acces la justiție oferă oricărei persoane dreptul de a accede la instanța judecătorească în vederea apărării drepturilor sale. Așa cum s-a subliniat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, simpla sa consacrare legală, chiar și la nivelul suprem, prin Constituție, nu este de natură a asigura și o eficacitate reală a acestuia, atât timp cât, în practică, exercitarea sa întâmpină obstacole. Accesul la justiție trebuie să fie asigurat, în consecință, în mod efectiv și
DECIZIE nr. 88 din 27 februarie 2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 33 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260934_a_262263]
-
să cerceteze dacă dreptul la acțiune sau la executare silită este prescris, constituind cele mai pregnante caracteristici în acest sens. Reglementarea prin norme imperative a prescripției extinctive, dar și conținutul normativ al art. 18 din decret au determinat recunoașterea și consacrarea caracterului absolut al excepției procesuale de fond, peremptorii, a prescripției extinctive, ce putea fi ridicată din oficiu de instanță/organul arbitral, în orice fază procesuală, dar, în aceleași condiții, și de partea interesată. Într-o viziune diametral opusă, legiuitorul actual
DECIZIE nr. 1 din 17 februarie 2014 privind recursul în interesul legii, referitor la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 5, art. 201 şi art. 223 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil şi ale art. 6 alin. (4), art. 2.512 şi art. 2.513 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260960_a_262289]