7,400 matches
-
revendicativ, țelurile urmărite fiind imediate. Se cere înființarea sau mutarea la Iași a unor importante instituții juridice și culturale, în scopul reactivării orașului ca metropolă politică și culturală. Gazeta poate fi socotită și un oficios al aripii tinere a Partidului Conservator, deoarece acceptă prevederile Constituției de la 1866 și militează pentru recunoașterea drepturilor și libertăților publice. Multe din articolele politice sunt scrise de Titu Maiorescu și iscălite cu inițială. Altele, mai ales cele care privesc politica locală, este posibil să-i aparțină
GAZETA DE IASI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287189_a_288518]
-
și pe chestiuni cultural-artistice. Un frate al lui G. a fost Ion Gesticone, pictor și grafician. G. și-a făcut instrucția în capitală, succesiv la liceele „Mihai Viteazul” și „Gheorghe Lazăr” (terminat în 1921). Bun violonist, a urmat o vreme Conservatorul. În 1922 a absolvit și Școala de Ofițeri de Rezervă din Timișoara. Respectând tradiția familiei, face studii la Facultatea de Drept din București (1922-1926) și este apoi funcționar la Banca Românească până în anii ‘50, în serviciul de relații cu străinătatea
GESTICONE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287227_a_288556]
-
le abordăm În așa fel Încât să spargem puțin tiparele. Oamenii sunt obișnuiți, atunci când ne văd la catedră, să avem un anumit stil, o anumită morgă (nu trebuie să ne ascundem după deget, trăim Într-o facultate În care spiritul conservator este extrem de puternic, chiar și la nivelul studenților). Degeaba Încercăm noi să venim cu o nouă imagine, fiindcă imediat câțiva oameni - chiar și studenți - vor spune că lucrăm dublu, că subminăm aulicul intangibil, sacrosanct al catedrei. După mine, dacă ar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care, din câte precizează Corin, subhermeneutica pe care o propune nu intră În nici un soi de explicație ontologică, indiferent la ce formulă sau definire a ontologiei am recurge, oricât de „slabă” ar fi aceasta. Știu că eu sunt o structură conservatoare și, prin urmare, „blocată” prin opțiune proprie În anumite tipare, dar dincolo de datele mele personale cred că, fără să fie un nou scenariu explicativ, concepția despre anarhetip tot dinspre ontologie pornește și tot În ontologie va reuși să mute ceva
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reconversie aici, care elimină teza unui optzecism monolitic, „Încremenit În proiect”, care a acționat, după revoluție, la fel cum a făcut-o și Înainte. Dimpotrivă, orientarea tematică, temporală a optzecismului s-a modificat după 1989, generația devenind, structural, mult mai conservatoare de cum fusese pe vremea dictaturii. De această reconversie se leagă, În cele din urmă, și Întrebările pe care doresc să vi le adresez În finalul acestui text. Să mai așteptăm Însă puțin până atunci, pentru a radiografia și alte aspecte
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poetului, definirea temperamentului artistic și a temelor caracteristice (critica socială, erotica, poezia naturii, idealizarea trecutului). În dezacord cu Maiorescu, D.-G. vede în poet o natură idealistă, optimistă, pesimismul liricii sale nefiind decât o rezultantă a mediului social, a ideologiei conservatoare și a influențelor filosofiei lui Schopenhauer. Contradicția dintre cele cele două „suflete” ale poetului - cel optimist și cel pesimist - ar explica contradicțiile descoperite în operă. Recunoscând valoarea artistică excepțională a liricii eminesciene, criticul încearcă să dovedească, totuși, că idealul social
DOBROGEANU-GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286804_a_288133]
-
câțiva ani se vor reîntâlni în paginile revistei „Criterion”. În articolul Despre orfani, C. Noica susține că în epocile de criză se constată întoarcerea la modelele tradiționale autentice, dar „conservatorismul” acesta nu trebuie confundat cu „reacționarismul”. Autorul crede că imobilismul conservator este doar aparent, deoarece moderației și chibzuinței i se alătură curajul, entuziasmul, energia și cutezanța generației tinere: „E atâta vitalitate și forță într-un suflet tânăr, încât oricum l-ai oprima, el revine la una și aceeași expresie.” Într-un
FAPTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286953_a_288282]
-
și publicații politice precum Encounter din Anglia și Der Monat din Germania de Vest37. Această strategie se pare că a fost dictată de opinia că principalul câmp de luptă ideologic al Europei viza forțele de stânga și că organizațiile mai conservatoare ar avea, în orice caz, mai puține dificultăți de a obține fonduri de pe plan intern. Totuși, ea scoate în evidență o ambiguitate tipică acțiunilor secrete: este adesea posibil să lucrezi cu oameni cu care ai divergențe de opinie majore. Problemele
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
publica întâi în gazeta „Prutul”, apoi în broșura, de vederi democrate, Cestiunea evreilor e o cestiune morală (1897). Într-o altă broșură, Monăstirea liberală și criza morală (1901), îi atacă pătimaș, cu virulente accente sarcastice, pe liberali. Înscris în Partidul Conservator, își argumentează cu aplomb ideile în „Epoca”, unde e redactor, în „Protestarea”, cotidian înființat de el în 1906, și în Camera Deputaților, unde, în pofida lucidității luărilor de poziție, excesele de umoare îi mai jucau câte o festă. O vână polemică
MICLESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288104_a_289433]
-
al modernității și al urbanului, G. s-a impus ca un comentator avizat al fenomenelor observate, ca un teoretician al mișcării liberale, ca un susținător inflexibil al modernizării, iritat de persistența unor realități premoderne și de demersurile ideologice paseiste ori conservatoare. Participând, prin intervenții marcate nu de pedanterie academică, ci, pe fondul erudiției sale, de rigoarea pasionată a ideilor și a opiniilor limpede exprimate (chiar dacă, uneori, cu ciudate „derapaje”, contraziceri interne ori rătăciri), la dezbateri duse în paginile publicațiilor, pe teme
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
GLOBUL, cotidian politic apărut la București între 1 noiembrie 1891 și 5 aprilie 1892, sub conducerea lui M.E. Papamihalopol. Oficios al Partidului Conservator, ziarul a publicat sporadic literatură, în fiecare număr există însă rubrici dedicate actualității culturale sau artistice, un foileton cu o traducere din literatura franceză și cronici dramatice. I.S. Spartali traduce din Th. de Banville, Villiers de l’Isle-Adam, Jean Moréas
GLOBUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287297_a_288626]
-
-o în schimb pe aceea de realism obiectiv. De aceeași parte a baricadei se așază Ion Pascadi, în Realismul și idealul social, în vreme ce Horia Bratu (Realismul și varietatea experiențelor artistice contemporane) apără cu disperare vechiul concept, pe linia aripii critice conservatoare. Aceasta va încerca să îl impună chiar și în cadrul lucrărilor celei de-a treia conferințe pe țară a Uniunii Scriitorilor, din 22-23 februarie 1965, la care a fost eliberat din funcție Mihail Beniuc. Eugen Simion scrie despre E. Lovinescu și
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
și persuasiune cauza revoluției valahe. Corespondența purtată în răstimpul petrecut la Constantinopol cu exilații români va fi înmănuncheată, în 1889, în cartea Amintiri din pribegia după 1848. De prin 1849 fostul căuzaș adoptă o poziție mai degrabă moderată, cu fixații conservatoare și chiar manifestări retrograde. El vorbește acum ca un aristocrat, cu o anume morgă, despre cei ce pun la cale rebeliuni. Colaborează, iscălind Ion, cu articole despre căile de comunicație, la „Journal de Constantinople”. Cu prestigiul de care se bucură
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
o poziție semnificativă în politica românească tinde să se încadreze în prima categorie. Pentru oricare dintre aceste grupări, soluția cea mai bună este continuarea tranziției într-un soi de „tranziție fără sfârșit”. În primul caz, rostul ei este mai degrabă conservator, constând în efortul de a prezerva câștigurile obținute în lunga perioadă de tranziție postcomunistă în folosul unor elite sociale ale căror interese le reprezintă. Cea mai importantă dintre acestea este noua clasă socială a capitaliștilor autohtoni, strâns legați de puterea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nivel socio-economic, cultural, ideologic și, în cele din urmă, politic - între promotorii reformelor coordonate politic și promotorii tranziției spontane, și ea a permis, în prima parte a tranziției postcomuniste, geneza ideologiei dublei Românii - una „reformistă”, orientată către Occident, și una „conservatoare” sau „neo-, criptocomunistă”, care se opune principial, adică valoric și ideologic, obiectivelor politice ale îndepărtării de comunism. Cu mult înaintea sfârșitului tranziției postcomuniste, promotorii transformărilor care pot fi identificate ca „tranziție spontană” au înțeles excepționala valoare de legitimare a acordului
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
literare”, „Epoca”, „Literatură și artă română”. După obținerea licenței în 1903, H. activează ca profesor secundar la Calafat, de unde se transferă curând la Liceul „Mihai Viteazul” din București. Colaborează în continuare la câteva dintre periodicele amintite, la care se adaugă „Conservatorul”, „Revista idealistă”, „Vieața nouă”, „Săptămâna”, „Buletinul Seminarului Pedagogic” ș.a. Scoate volumul Studii de literatură română (1910), precum și numeroase ediții din operele scriitorilor pașoptiști și o suită de manuale școlare. În 1911 este numit inspector pentru învățământul secundar și decorat cu
HANES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287409_a_288738]
-
cel mai pregnant e bătrânul Vasile Cavaleru, țăran, om harnic și aprig, inteligent și cinstit, uneori nedrept și extrem de violent cu propriii copii (care, deruralizați, deveniți intelectuali sau muncitori, au adoptat moduri de comportare uneori de neînțeles pentru viziunea tradițională, conservatoare a părintelui lor), obsedat de stabilitatea și armonia familiei, apăsat de condiția umilitoare a țăranului „cooperator”, crunt lovit de soartă. Narațiunea prezintă în același timp un fel de frescă, menită să cuprindă ample secvențe ale societății românești din anii ’80
HOROMNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287451_a_288780]
-
Centrale și Orientale după 1989 5. Schimbarea codurilor ideologice după 1989 Ieșirea din « literatura socialistă » Construcția socială a intelectualilor: o retrospectivă istorică Monografia ideologiilor literare Anii ’90: Întoarcerea cămășii Declinul Uniunii Scriitorilor, Înmulțirea premiilor literare Noii ideologi și spectrul revoluției conservatoare O spălare ideologică Dublul discurs al extremei 6. Winners și loosers Timpul profeților Noile structuri Politizarea intelectualilor Genealogii și traiectorii Întreprinzătorii noii ordini morale Bibliografie Prefață Această carte reunește pentru prima dată În limba română rezultatele mai multor proiecte de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
apropiați de PDS au adus În discuție caracterul unilateral al unei părți din istoriografia occidentală despre RDG, reproșându-i mai ales că nu ține cont de schimbările intervenite În raporturile dintre cele două state germane, precum și funcția de legitimare politică conservatoare pe care o Îndeplinesc aceste studii. Ele resping mai ales punerea semnului egalității Între „cele două dictaturi pe pamant german”, nazistă și comunistă. Istoriografia românească după 1989 și-a propus la rândul sau reevaluarea „perioadei comuniste”. Linia de demarcație care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
poziția lui Flaubert Într-o «viața de artist» pe care este În curs de-a o inventa când scrie românul «dublului sau», Își găsește echivalentul În poziția lui Bourdieu Însuși, structural opus atât sociologiei lui Raymond Aron (arhetip de intelectual conservator), căruia i-a fost asistent, cât și sociologiei sau teoriei critice a Școlii de la Frankfurt, reprezentată prin Jürgen Habermas. Pot fi citate numeroase lucrări care acoperă diferite momente istorice ale intersectării dintre câmpurile literar și politic: asupra regionalismului și naționalismului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
responsabilizarea și mobilizarea mai multor categorii sociale. Situațiile de criză politică, În care vechiul cadru ideologic este fisurat, sunt și ele favorabile transformării formelor de dominare. Noul cadru discursiv - sfârșitul războiului rece, globalizarea sau mondializarea, noile elite și neoliberalismul, revoluția conservatoare și altermondialismul - oferă șanse de adaptare intelectualilor celor mai convertibili, și oportunități noilor veniți În câmp. Pentru motive care țin În același timp de istoria Europei Centrale, cât și a societăților de tip sovietic, scriitorii au fost supra-reprezentați În noile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
constituirea de instanțe de consacrare concurente, efect al procesului de diferențiere a spațiului intelectual. Se poate vorbi de lupte pentru autonomie Începând cu salonul literar al Junimii (fondată În 1863), unde strategiile de distincție elitista ale unui grup de intelectuali conservatori ce respingeau În același timp naționalismul burghez liberal și arta socialistă angajată s-au obiectivat În «teoriile» fondatoare. Mișcări asociative ale intelectualilor, cea a societăților «culturale» fondate În țările române și societățile studenților români din străinătate dinainte de 1848, constribuiseră anterior
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
membri ai Academiei, rector universitar. Grup afirmat În opoziție cu cultura universitară oficială, ridiculizând naționalismul liberal, pretențiile «latiniste» și hegemoniile noilor instituții, a Academiei În special, cenaclu Închis devenit la sfârșitul secolului o asociație de notabilități, fracțiune luminată a partidului conservator. Junimea reprezenta o ruptură În raport cu exercițiul diletant și «cultural» al literaturii, grație În special practicii constante a criticii literare. Prin intermediul acesteia au apărut două modele de carieră intelectuală: prima academică și politică, fondată pe studii universitare reușite, cel mai adesea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
această dezvăluire sistematică de conspirații al căror demon este exorcizat, schimbarea ordinii politice a lumii reale este de fapt cea vizată. Sunt oare astfel reunite condițiile, așa cum o arată George Voicu În concluziile uneia din lucrările sale, pentru o revoluție conservatoare În România? Capacitatea de Încadrare și de orientare a mișcărilor sociale de teoreticieni ai complotului pe de o parte, pe de altă estetizarea discursului politic ca semn de «ânaltă cultură», la opusul rigorii și preciziei raționamentului, mai degrabă disprețuita de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
acest moment de apogeu al mișcării intelectuale a fost urmat de un declin, sub dublul efect al politizării și instituționalizării carierelor profesionale. Grupul se aseamănă mai mult cu un think tank al opoziției liberale când susține guvernul «Convenției Democratice» (1996-2000), conservatoare și liberală, chiar dacă nu este reprezentat În această coaliție de partide de centru-dreapta decât prin anumiți membri cu titlu individual, În vreme ce figurau alte asociații ale «societății civile» (Alianță Civică). GDS avea să aibă un nou puseu mobilizator patru ani mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]