9,111 matches
-
diversitate presupune, din partea personalului didactic și de specialitate, o serie de calități cum ar fi: - să aibă responsabilitatea recunoașterii nivelului de competență profesională și dorința de perfecționare a capacităților de lucru în condițiile educației integrate; - să manifeste atitudine critică și constructivă prin propuneri concrete și realiste în sprijinul integrării copiilor cu cerințe educative speciale în clasele unde își desfășoară activitatea; - să dovedească implicare totală în procesul didactic, astfel încât să satisfacă într‑o măsură cât mai mare cerințele educaționale ale elevilor din
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pentru serverele de e-mail etc. Prezentarea unor exemple de aplicații utilizate pentru astfel de atacuri poate fi considerată o armă cu două tăișuri: pe de o parte tentația de a căuta și testa astfel de aplicații sau, un aspect mai constructiv, informarea persoanelor cu responsabilități pe linie de securitate din diverse organizații. Din categoria aplicațiilor/utilitarelor de tip scanning folosite în atacurile/scanarea rețelelor amintim: • NMAP este un utilitar a cărui proveniență se află în sistemul de operare Unix, folosit pentru
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
cu o mare pondere acordată ideopoliticului, întrucât - așa cum avertizează P. - „operele acestei literaturi sunt celulele unui corp unic, absorbind și emanând semnale diferite ale mediului”. Fără a fixa opinii de ultimă instanță, Istoria... angajează doar aspecte ale devenirii unor convingeri. Constructivă în principiu, relativitatea declarată a demersului istorico-literar alunecă însă prea lesne în exagerări câteodată ilare, originalitatea cu orice preț fiind nu o dată păgubitoare unui proiect provocator. Impresionantă prin efortul investit în săvârșirea ei, o întreprindere altminteri acut necesară este împinsă
POPA-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
deschis”, TR, 1972, 48; Vlad, Convergențe, 65-70; Bucur, Istoriografia, 463-476; Zaciu, Ordinea, 257-264; Nicolae Manolescu, Literatura română în epoca Luminilor, RL, 1973, 7;V. Fanache, Studiile literare ale lui D. Popovici, ST, 1975, 2; Munteanu, Aristarc, 98-112; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1976, 377-385; Mihai Zamfir, D.Popovici - unul din mentorii noștri, LCF, 1978, 1; Iorgulescu, Firescul, 122-127; Conceptul de istorie literară în cultura românescă, îngr. și introd. Paul Cornea, București, 1978, 68-71; Păcurariu, Scriitori, II, 125-130; Al. Hanță, Idei și
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
Schițe, 51-55, 183-197; Drăgan, Aproximații, 211-213; Dimisianu, Prozatori, 95-99; Balotă, Labirint, 401-406; Ardeleanu, „A urî”, 132-137; Negoițescu, Lampa, 160-173; Stănescu, Cronici, 185-189; Sorianu, Contrapunct, 173-176; Bugariu, Incursiuni, 117-121; Vlad, Convergențe, 298-305; Ciobanu, Panoramic, 245-249; Constantin, Prozatori-critici, 80-83; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 255-263; Iorgulescu, Rondul, 107-114; Streinu, Pagini, III, 138-140; Felea, Secțiuni, 368-371; D. Micu, Periplu, București, 1974, 265-270; Ardeleanu, Opinii, 32-36; Cristea, Domeniul, 218-224; Oprea, Incidențe, 83-90; Ungheanu, Arhipelag, 102-106; Ciobanu, Incursiuni, 139-144; Negoițescu, Engrame, 140-153; Iorgulescu, Al doilea
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
să fie postmodern”. Demersul critic al lui Ciprian Șiulea vizează în esență un anumit mod de a transforma p. românesc într-un mit compensator triumfalist, prin nesocotirea spiritului critic, rămas într-o marginalizare categorică „față de mainstream-ul mesianic, delirant propagandistic și «constructiv» cu orice preț și în orice condiții”. Existența unor asemenea controverse vădește faptul că un consens cu privire la identitatea, natura, particularitățile, amploarea și importanța fenomenului pe tărâm românesc e departe de a se fi produs. Nu numai pe plan teoretic, ideologic
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
dinamicii proceselor de permanentă transformare socială, în virtutea legilor istorice. Produs și expresie a noii societăți, arta trebuia să înfățișeze opera de edificare a acesteia într-un fel care să dinamizeze conștiințele, să insufle elan revoluționar, să mobilizeze masele în acțiunea constructivă a noului. „Zugrăvirea veridică și istoricește concretă a realității - specifică documentele Congresului din 1934 - se îmbină cu sarcina influențării ideologice și a educării oamenilor muncii în spiritul socialismului.” Literatura, arta r.s. implică prin definiție angajarea comunistă, partinitatea. Existența, începând
REALISM SOCIALIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289155_a_290484]
-
operei, cel prin care se face auzită în lume. Panorama... a devenit astfel o carte de referință, indispensabilă pentru orice cercetare literară serioasă care își propune să investigheze fenomenul literar românesc. M. este, poate, cel mai ales exemplar al criticii constructive pe care literatura noastră l-a oferit comparatismului european. SCRIERI: Le Problème du retour à la nature dans les premiers ouvrages de Senancour, Paris, 1924; Panorama de la littérature roumaine contemporaine, Paris, 1938; De la metodă la cunoașterea literară, București, 1941; Literatura
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
Scriitorilor (1968, 1973, 1978, 1989) și de Asociația Scriitorilor din București (1977). Transferarea faptului de istorie literară într-un spațiu referențial interdisciplinar, cu posibilități sporite de teoretizare într-un ansamblu de cultură comparată, preferința vădită pentru perspectiva estetică și cutezanța constructivă în formularea aserțiunilor sunt dimensiuni intelectuale de domeniul evidenței încă de la prima carte a lui P., Răspântii. Forme de viață și cultură (1936). Urmărind definirea formelor de cultură în miezul devenirii lor, comentatorul utilizează consecvent metoda morfologică, rareori îngemănată cu
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
12; Tudor Cătineanu, „Realitate și romanesc”, ST, 1971, 5; Ciobanu, Panoramic, 317-319; Stănescu, Poeți și critici, 207-209; Piru, Varia, I, 508-510; Tomuș, Răsfrângeri, 168-174; Dimisianu, Valori, 179-182; Nicolae Manolescu, Pretexte critice, RL, 1974, 9; Cristea, Domeniul, 406-410; Ion Vlad, Lecturi constructive, București, 1975, 138-143; Gheorghe Perian, Virgil Podoabă, De vorbă cu Liviu Petrescu, ECH, 1975, 9-10; Iorgulescu, Al doilea rond, 177-182; Iorgulescu, Scriitori, 327-330; Zaciu, Alte lecturi, 258-263; Nicolae Manolescu, Social, psihologic și „condiția umană”, RL, 1979, 30; Ilie Guțan, Sub
PETRESCU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288788_a_290117]
-
două modele, poetica lui Ion Barbu dobândește o poziție privilegiată: pe de o parte, reprezintă cea mai radicală asumare a transindividualului modernist din literatura română, iar pe de altă parte, tratează transindividualul nu ca expresie a crizei, ci drept element constructiv, început al unui nou ciclu. Depășirea modernismului se face printr-o infuzie de arhaicitate, adică prin reîntoarcerea spre un univers originar. Limpezind apele poeticului de cele ale poieticului, P. aduce amendamente serioase unor prejudecăți consacrate ale criticii. Unul dintre ele
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
Rolul conștiinței în explicația sociologică 131 Revoluția copernicană în sociologie 131 Patru poziții asupra rolului conștiinței 132 Conținutul conștiinței ca factor explicativ 141 Forma conștiinței ca factor determinant 149 Scurtă concluzie: structurile explicației sociologice 152 Partea a II-a. SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV| 153 Capitolul 9. Sociologul și societatea 155 Două modele ale relației sociolog-societate 155 Sociologul și structura de interese 159 Opțiunea sectorială/ Opțiunea transsectorială, globalistă și umanistă 171 Opțiunea statu-quo/Alternative 174 Capitolul 10. Integrarea sociologiei ca proces social 180 Testarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
decenii în țara noastră reprezintă o piedică majoră în înțelegerea teoriei sociologice a lui Marx, acceptat în mod unanim ca unul dintre clasicii sociologiei. b. Câteva aliniamente, mult mai limitate de această dată, ale sociologiei în ipostaza sa de știință constructivă, aplicativă sau, cum preferă mulți, de inginerie socială. Un loc aparte îl ocupă identificarea diferențierii structurale între discursul sociologic și celideologic. De altfel, distingerea sociologiei ca știință, de ideologie, nu numai de cea comunistă, ci de orice ideologie, a reprezentat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai sistematic investigate, selectarea uneia sau alteia tinzând să devină obiectul unei decizii colective. Pentru aceasta, determinarea diferențelor cantitative între soluțiile alternative devine o problemă crucială. Sociologia însăși tinde să devină tot mai mult, dintr-o disciplină explicativă, o disciplină constructivă, o „inginerie socială”. În această calitate, ea nu se mai poate mulțumi cu constatarea că o soluție oarecare „funcționează”, contribuie la satisfacerea unei cerințe funcționale, realizează o anumită funcție. Ea trebuie să formuleze cât mai multe soluții alternative, să le
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
deriva normele care reglementează rolul doctorului și al pacientului. Toate aceste norme reprezintă elemente funcționale ale unui sistem de activități astfel organizat încât să ducă la succesul tratamentului. Analiza funcțională a sistemelor deschide atât o perspectivă explicativă, cât și una constructivă: ea explică nu numai de ce un sistem social este organizatîntr-un mod sau altul, dar deschide, totodată, și posibilitatea de a determina cât deadecvat și de eficient este el organizat în raport cu finalitățile sale, cum ar putea fiperfecționat. În fapt, toate analizele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
profesionale. Dacă o întreprindere are nevoie de muncă suplimentară, poate să încurajeze familia să fie permisivă din acest punct de vedere, utilizând un sistem de beneficii suplimentare. • Asimilarea ca finalități proprii. Un sistem poate să-și însușească, pe lângă finalitățile sale constructive, și finalități laterale. Este vorba de funcțiile sociale pe care întreprinderile actuale tind să și le asume tot mai mult sau de orientareaacestora spre „umanizarea muncii”, spre creșterea calității umane a muncii. Familia poate să-și însușească drept finalitate stimularea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În mod special, modelul finalist de sistem, descris de schema funcțională, ne oferă posibilitatea de a înțelege mai diferențiat modul în care determinismul „subiectiv” se include organic în cadrul determinismului obiectiv. Partea a II-a tc "Partea a II‑a " SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV|tc "SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV|" Kurt Lewin a exprimat, într-o formă elegantă un adevăr simplu: „Nimic nu este mai practic decât o bună teorie”. Afirmația este însă incompletă. Nu este suficient ca o teorie să fie bună pentru a deveni automat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modelul finalist de sistem, descris de schema funcțională, ne oferă posibilitatea de a înțelege mai diferențiat modul în care determinismul „subiectiv” se include organic în cadrul determinismului obiectiv. Partea a II-a tc "Partea a II‑a " SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV|tc "SOCIOLOGIA CONSTRUCTIV|" Kurt Lewin a exprimat, într-o formă elegantă un adevăr simplu: „Nimic nu este mai practic decât o bună teorie”. Afirmația este însă incompletă. Nu este suficient ca o teorie să fie bună pentru a deveni automat și practică. Acest
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
suficientă. Mai este nevoie de încă ceva, nu mai puțin important:dezvoltarea unui corp special de cunoștințe orientate spre înțelegerea și maximizarea eficienței unei asemenea aplicații sociale, de o inginerie socială. Sociologiei explicative trebuie să i se adauge o sociologie constructivă. Acestei sociologii îi este dedicată această parte a cărții. Prin „sociologie constructivă” înțeleg sociologia angajată în activitatea de schimbare și/sau perfecționare a realității sociale. Este ceea ce adesea găsim desemnat prin termenul de sociologie aplicată. Am optat pentru termenul de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unui corp special de cunoștințe orientate spre înțelegerea și maximizarea eficienței unei asemenea aplicații sociale, de o inginerie socială. Sociologiei explicative trebuie să i se adauge o sociologie constructivă. Acestei sociologii îi este dedicată această parte a cărții. Prin „sociologie constructivă” înțeleg sociologia angajată în activitatea de schimbare și/sau perfecționare a realității sociale. Este ceea ce adesea găsim desemnat prin termenul de sociologie aplicată. Am optat pentru termenul de „constructivă”, în loc de „aplicată”, pentru un motiv anume. Termenul de „sociologie aplicată” pare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Acestei sociologii îi este dedicată această parte a cărții. Prin „sociologie constructivă” înțeleg sociologia angajată în activitatea de schimbare și/sau perfecționare a realității sociale. Este ceea ce adesea găsim desemnat prin termenul de sociologie aplicată. Am optat pentru termenul de „constructivă”, în loc de „aplicată”, pentru un motiv anume. Termenul de „sociologie aplicată” pare să îngusteze preocupările sociologiei în această ipostază la utilizarea, aplicarea teoriilor deja elaborate. În fapt, cel mai adesea, sociologia angajată în procesul social practic nu utilizează pur și simplu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
angajată în procesul social practic nu utilizează pur și simplu doar ceea ce a creat deja „teoreticianul”, ci este ea însăși o mare producătoare de teorii. „Aplicarea” sociologiei reprezintă mai degrabă un ciclu de cercetare-acțiune-cercetare. Diferența dintre sociologia explicativă și sociologia constructivă este mai puțin de substanță și mai mult de orientare. Sociologia explicativă caută să explice fenomenele sociale așa cum există ele sau să le prevadă așa cum vor exista ele cu necesitate. Sociologia constructivă se implică în realitatea socială, căutând s-o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de cercetare-acțiune-cercetare. Diferența dintre sociologia explicativă și sociologia constructivă este mai puțin de substanță și mai mult de orientare. Sociologia explicativă caută să explice fenomenele sociale așa cum există ele sau să le prevadă așa cum vor exista ele cu necesitate. Sociologia constructivă se implică în realitatea socială, căutând s-o modifice, s-o reconstruiască. Sociologia marxistă reprezintă un model de îmbinare a atitudinii explicative cu cea constructivă, predominând orientarea constructivă. Dacă sociologia explicativă are o tradiție mai bogată, oferind un material amplu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale așa cum există ele sau să le prevadă așa cum vor exista ele cu necesitate. Sociologia constructivă se implică în realitatea socială, căutând s-o modifice, s-o reconstruiască. Sociologia marxistă reprezintă un model de îmbinare a atitudinii explicative cu cea constructivă, predominând orientarea constructivă. Dacă sociologia explicativă are o tradiție mai bogată, oferind un material amplu de analiză, sociologia constructivă are o tradiție mai recentă, oferind un materialde reflecție mai limitat. În această lucrare m-am oprit doar la câteva aspecte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ele sau să le prevadă așa cum vor exista ele cu necesitate. Sociologia constructivă se implică în realitatea socială, căutând s-o modifice, s-o reconstruiască. Sociologia marxistă reprezintă un model de îmbinare a atitudinii explicative cu cea constructivă, predominând orientarea constructivă. Dacă sociologia explicativă are o tradiție mai bogată, oferind un material amplu de analiză, sociologia constructivă are o tradiție mai recentă, oferind un materialde reflecție mai limitat. În această lucrare m-am oprit doar la câteva aspecte care mi se
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]