73,689 matches
-
posibil s-o facem deocamdată." Pledoaria pentru varietate și concurență (în toate domeniile) ca surse de progres, și refuzul tiraniei majorității ca incompatibile cu libertatea constituie principii fundamentale ale liberalismului modern. Individualismul și toleranța se împacă foarte bine în acest context, Mill afirmând ceea ce ulterior s-a numit principiul "maximei libertăți compatibile cu libertatea celorlalți" sau al "maximei libertăți egale": "Singura libertate demnă de acest nume este aceea de a-ți urmări binele propriu, în felul tău propriu, atâta timp cât nu încerci
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
fericiți, deci virtuoși. Cuvintele-cheie (arete, virtute sau desăvârșire, și eudaimonia, fericire) sunt de natură etică. Omul e fericit numai când e virtuos, iar virtutea e viața în conformitate cu rațiunea. Virtutea nu poate fi realizată în afara unui cadru organizat, statul. În acest context, statul e văzut ca având fundament teleologic (provenind din teoria aristotelică a cauzelor): ' Scopul cetății este viața bună'. Statul există în vederea unei vieți bune și independente. Aceasta înseamnă... o viață bună și fericită. Trebuie așadar admis faptul că o comunitate
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
îi consider pe Perpessicius, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, M. Sebastian "niște pigmei", "ca și pe T. Vianu, taxat drept un savant doar anost" (În parc, Rom. lit., 28, 2001). Or, eu am scris această frază, dar într-un context în care sensul e exact opus, deloc depreciativ. Anume evocînd situația "regalității" lui G. Călinescu de pe la mijlocul anilor '60". Ne vine inima la loc. Preferăm a fi beoțieni, inși lipsiți de simțul umorului (mai mult ori mai puțin descifrabil), decît
"Supărarea" d-lui Alexandru George by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15624_a_16949]
-
este o categorie metafizică cu care trebuie să trăim." etc. Astfel de elucubrații au generat o altă replică, venită în apărarea lui Liiceanu, semnată de Andrei Cornea, apărută în "22". O apărare inutilă a lui Liiceanu, cam așa apare în contextul "dosarului". În loc să denunțe imposibilitatea clară de a avea o discuție normală, unde regulile comunicării să fie acceptate, Andrei Cornea încearcă să răspundă "serios" - textul e frumos, dar firul polemicii se pierde. Cam asta-i polemica groenlandeză - atacuri paralele, mult zgomot
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
doar cîțiva ani mai devreme, l-aș fi situat, poate, în șirul studiilor de imagologie care, incluzînd cu destulă consecvență în titlu termenul de "inventare", își propun să demonteze mecanismele și stereotipurile ce se ascund în spatele diverselor constructe culturale. Dar contextul în care apare cartea lui Larry Wolf, profesor de istorie la Boston College, și de la care acesta pornește în mod explicit, mă obligă să o atribui unui alt domeniu - postcolonialismul. Jocul acesta, al plasării într-un domeniu sau altul nu
Elemente de geografie imaginară by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15640_a_16965]
-
în conceptul de identitate regională? în primul rînd șansa acordată oricărei persoane de a deveni coparticipantă la activitățile din sfera publică în absența criteriilor limitative de proveniență rasială, etnică, religioasă, lingvistică sau în temeiul numărului colectivității din care provine". în contextul studiilor despre postcomunism ("ca o variantă răsăriteană a studiilor de "Postcolonialism" din Apus", Corin Braga în Cuvînt înainte), importantă este înțelegerea (și depășirea) distorsionării pe care comunismul a produs-o în imaginea identitară a fiecăreia dintre țările estice. Și, mai
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
nu un nume (glotonim) și deci o identitate imaginară extratextuală, după cum acoperă un întreg text sau doar fragmente din el, după cum se prezintă ca limbi umane, animale (mai ales păsărești), magice etc.; în fine în funcție de îndepărtarea sau apropierea de limba contextului cultural în care apar - în cazul nostru, de română. Leoparda lui V. Teodorescu își permitea o înstrăinare totală și pentru că apărea cu "text bilingv", în traducere imaginară. Altminteri, era un text mai ales pentru văz, cu secvențe grafice atipice nu
Limbi imaginare, limbi amestecate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15660_a_16985]
-
tot misterios) CDS (Curriculum la Decizia Școlii), standarde de performanță, evaluare sumativă... și multe altele. Toate acestea par achiziții ale ultimilor ani, anii de reformă a învățământului românesc și multe dintre discuțiile aprinse din presă se învârt în jurul lor. în contextul polemicilor din ultimii ani, în care s-au implicat specialiști în pedagogie mai mult sau mai puțin adevărați, pare că s-a uitat un lucru: terminologia oricărui domeniu are nivelurile ei specifice de accesare. Un ziarist, fie el și unul
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
și mai mult decât importantă pentru conturarea viitoarelor politici educaționale, nu sunt suficiente părerile unor ziariști mai mult sau mai puțin independenți. Nici poziția actuală a MEC și nici cea a instituțiilor implicate cu hotărâre în reformă. Un referendum în contextul discuțiilor publice mai degrabă neadecvate, care se opresc de obicei la contestarea cutărui manual alternativ, n-ar fi poate nici el grăitor. Tot ce se poate face și s-a făcut pentru prima dată în România a fost un studiu
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
înseamnă responsabilizarea tuturor celor implicați în propunerea și elaborarea CDS. Dar e un lucru mai mult decât evident că școlile nu seamănă între ele și că trebuie exorcizată tendința de a asimila seriozitatea cu uniformizarea. Fiecare școală funcționează într-un context comunitar specific și activitatea ei trebuie să fie în concordanță cu acest specific. Oricum, cel puțin la nivel de declarații, MEC pare să fie favorabil continuării reformei. Discuțiile vor continua și vor trebui dezbătute și analizate cu maximă seriozitate deciziile
Școala românească și reforma by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15655_a_16980]
-
și etapa uitării "afective" a comunismului. Cu ei începînd, nu mai sînt suficiente exemplele autobiografice. Nu mai vorbim despre lucruri de toți știute. Tinerii sub 25 de ani nu mai știu aproape nimic. Este nevoie de o reconstituire serioasă a contextului și, mai ales, este nevoie de foarte multe mostre. în cazul literaturii, o nevoie de mostre textuale, în care volumul de față abundă. Un efect retoric periculos apare în urma parafrazărilor mult prea lungi. Toți cei patru folosesc procedeul cu generozitate
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
mai dificilă cu cît intervine și parafraza. Atenția deosebită acordată unor texte de propagandă, iată un pariu riscant pe care și-l asumă autorii. Materia este analizată fără a i se preciza statutul. Penibilitatea unor texte trebuie precis demarcată de contextul istoric. Benzile desenate, filmele de aventuri erau ideologizate, dar jucau un rol foarte important, acela de "cultură populară". Această nuanță nu-i absolvă de vină (de a fi ideologizat materiale pentru copii, spre exemplu) pe autorii materialelor respective. Dar ne
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
transa cuvenită pentru o asemenea măreață ocazie. Știrile externe - unele foarte importante - au fost ignorate. Pușcăriașii din Hunedoara s-au asociat bucuriei noastre a tuturor cu un spectacol de cîntece și poezii patriotice. Mai rămînea să fie televizat. în acest context, focurile de artificii de la Cluj din seara Zilei Naționale au fost cele mai în spiritul aniversării dintre toate manifestările, mediatizate ori nu. Au trecut ca și neobservate alte două evenimente, împinse spre miezul-nopții și după, încheierea Tîrgului de Carte "Gaudeamus
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
2269, 1997, 1); "tot încearcă de atunci, de câteva săptămâni bune, să-și repare greșeala" (Evenimentul zilei = EZ 2798, 2001, 15); "după cinci ore bune de navigat pe Internet" (EZ 2426, 2000, 3). E limpede că bun are în aceste contexte o valoare pragmatică sau argumentativă (corespunzînd cu ceea ce, în stilistica mai veche, era considerat "semnificație afectivă"). Contextele în care poate apărea bun cu această valoare sînt de mai multe feluri: nedeterminat - ani buni; cu adjectiv nehotărît (cuantificator nedefinit) cîțiva ani
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
EZ 2798, 2001, 15); "după cinci ore bune de navigat pe Internet" (EZ 2426, 2000, 3). E limpede că bun are în aceste contexte o valoare pragmatică sau argumentativă (corespunzînd cu ceea ce, în stilistica mai veche, era considerat "semnificație afectivă"). Contextele în care poate apărea bun cu această valoare sînt de mai multe feluri: nedeterminat - ani buni; cu adjectiv nehotărît (cuantificator nedefinit) cîțiva ani buni; cu cuantificator numeric: doi ani buni. Ultima combinație dovedește că semnificația adjectivului bun exclude echivalarea cu
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
dovedește că semnificația adjectivului bun exclude echivalarea cu "mult" ("două ore bune" rămîn două ore), după cum raportarea la sensul fundamental al unităților de măsură exclude interpretarea "lung". Sînt excluse cel puțin sensurile obiective ale termenilor. Rolul lui bun în asemenea contexte este de a adăuga o evaluare dintr-un punct de vedere subiectiv: "care înseamnă un interval mare pentru...". în linia școlii franceze care se ocupă de funcționarea argumentativă a limbajului, am spune că este vorba aici de marcarea unei orientări
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
de interes estetic și redistribuirea accentelor filosofico-doctrinare, ar putea scoate în evidență aspecte extrem de interesante. Pe lîngă datele sale ereditare, pe lîngă acea ,,presiune originară" a dublei tentații Orient-Occident, pictura de șevalet din România a suportat și succesive ,,presiuni de context", acele intervenții brutale născute din convulsiile istoriei mici și din bovarismele pseudoteologale de natură ideologică și politică. Generații la rînd, începînd cu acelea interbelice și sfîrșind cu cele născute în deceniile 6-7, și-au tot modificat percepțiile și retorica în funcție de
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
repliază în genurile discrete și complet dezimplicate ideologic: peisagistica și natura statică. Chiar dacă aceste gesturi par excesiv de prudente, avînd în vedere faptul că ne situăm în plin deceniu șapte, cînd în Europa și în lume se consumă experiențe radicale, în contextul restrîns al artei românești ele au un rol fundamental. Pe aceste urme timide sub raportul curajului estetic, dar de o mare importanță sub raportul atitudinii morale, sosesc valuri succesive de artiști tineri care părăsesc, uneori destul de spectaculos, și aceste canoane
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
a muzicianului au fost citate câteva dintre ele, fără a-i menționa pe toți autorii. Lectorul acribic le va găsi semnăturile în numărul omagial, 48/ 1991, al revistei Contemporanul Ideea Europeană. Pe vremea aceea reușisem să public, în paginile Jazz Context din Steaua, scânteietoarele inedite improvizate metaforic de Nichita Stănescu despre cel ce improviza în fraze melodice. Chiar dacă personalitatea lui Johnny Răducanu e la fel de inefabilă precum muzica sa, cei care au încercat să i-o capteze în cuvânt par a se
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
de adulatului Apel către lichele. Sau nietzscheeanismul lui Breban ale cărui romane de "sedimente retorice" au aerul unui "relicvariu". Absolut remarcabile sînt analizele la Racul lui Ivasiuc și la romanul lui Matei Călinescu, Viața și opiniile lui Zacharias Lichter. în contextul discuției asupra acestuia din urmă am întîlnit o idee de mare aplicabilitate viitoare: Stranietatea asocierii dintre marxismul cel mai primitiv al Estului și gustul hipersofisticat, rafinat al contraculturii care ia naștere în interstițiile acestui marxism de grotă va asigura României
Inamicii lui Caius Dobrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15673_a_16998]
-
mai mult cu cît toți artiștii momentului, fără excepție, aveau încă plămînii îmbîcsiți de respirația exclusivă în atmosfera unui propagandism cultural osificat pînă aproape de abstracțiune. Chiar și artiștii liberi în interior și neconcesivi în manifetarea lor publică erau absorbiți de context într-o asemenea măsură încît păreau ei înșiși exponenți ai regimului, chiar dacă pe un alt palier. Simpla participare la o expoziție-mamut, la un Salon național sau municipal, așezat invariabil sub același generic al înaltului devotament patriotic, inducea sentimentul unei inevitabile
Salonul național de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15699_a_17024]
-
limbii române vorbite. în limba actuală, în schimb, cel puțin în limbajul tinerilor, fenomenul se manifestă prin preluarea unor exclamații și imprecații anglo-americane, desprinse în mare măsură din filmele sau din piesele muzicale în care e clară adaptarea lor la contextul situației de comunicare. Exemplul cel mai clar de fixare a unei imprecații străine cu sens atenuat e însă un mai vechi împrumut din turcă - sictir - care, netransparent, și-a atenuat treptat sensul etimologic (obscen), căpătînd o răspîndire destul de mare, o
De la înjurătură la plictiseală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15695_a_17020]
-
înlocui. A fost singurul istoric literar, dintre contemporani, pasionat de istoria ideilor (literare, politice), a curentelor și a mentalităților. Dacă nu sînt biografii (și, cînd sînt, tot ale unor ,,ideologi" sînt: Maiorescu, Gherea, Stere), cărțile lui vorbesc despre idei și contextul lor: Junimismul, (cu care a debutat în 1966, așa-zicînd pe cont propriu, reluat în 1975), Țărănismul, 1969, Sămănătorismul, 1970, Poporanismul, 1972, Curentul literar de la ,,Contemporanul", 1977, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, 1980, Anii '30 - extrema dreaptă românească, 1995
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
Or, sensul retoricii, impuse de filosof, este unul general. în fond, același "păcat" apare și în Jurnalul de la Păltiniș. Cartea este extraordinară, foarte bine scrisă, este o "literatură" foarte bună. Cititorul naiv adolescent, cel de după '89, care nu avea clarificate contextele istorice, s-a apropiat de acest jurnal cu mare drag. Pentru că era o poveste frumoasă, cu profesori și discipoli, o experiență unică, în care nu autenticitatea juca primul rol. Un cititor naiv savurează această "poveste", în particularitatea ei - este relatat
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
sau de scopurile) pentru care va fi scris, Sorin Pavel s-a plasat de timpuriu la nivelul unei hibernări auctoriale. Cu rare excepții, el a fost radiat din orice fel de referiri. Mă întreb dacă nu și refulat. Pe fondul contextului istoric nefavorabil și al cotației sale modeste la bursa valorilor naționale, mai contează drept cauză și narcisismul moștenitorilor spirituali ai epocii atât de violent înfierate de către autor. S-ar putea spune că uitarea în care s-a cufundat este și
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]