3,019 matches
-
Cosma Cornel și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3300 Amstetten, Schmidlstr. 2A/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Câmpia Turzii, Str. Laminoriștilor nr. 2, ap. 8, județul Cluj. 293. Bobariu Ilie, născut la 22 septembrie 1954 în localitatea Crai Nou, județul Timiș, România, fiul lui Ioan și Zamfira, cu domiciliul actual în Austria, 8680 Murzzuschlag, Grune Înșel 29a/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Sirius nr. 23, sc. C, ap. 6, județul Timiș. 294. Bobariu
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
în zonele Rucăr, Moeciu , Bran , extinzăndu-se mai apoi și în alte regiuni. Astfel prima casă din România care a obținut atestarea de pensiune turistică a fost vila „Santa Maria ” așezată pe o culme de deal , între crestele Bucegilor si Pietrei Craiului. Din anul 1995 ANTREC (Asociația Națională de Turism Rural , Ecologic si Cultural) , înființată în anul 1994 , în România ca organizație neguvernamentală , apolitică și nonprofit , cu o rețea de 30 de filiale (din tot atâtea județe), 13 departamente de specialitate. ANTREC
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
civilizației române. În domeniul literaturii beletristice B.P. Hașdeu a scris nuvelă "Duduca Mămuca", republicata ulterior sub titlul "Micuța", dar și un fragment dintr-un proiectat român istoric: "Ursita". A scris versuri romantice, meditative. În creația dramatică a lansat comedia "Trei crai de la Răsărit" și dramă "Răzvan și Vidra" (1867). Prima dramă romantică de inspirație istorică, "Răzvan și Vidra" prezintă o viziune pașoptista asupra trecutului, în spiritul ideilor "Introducției" la "Dacia literară". Punctul de plecare l-a constituit un articol al lui
Tipologia personajelor din opera lui Bogdan Petriceicu Hasdeu by Diana Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83577_a_84902]
-
toate măsurile.” (Mateiu I. Caragiale) Adverbele de modalitate 9 exprimă - fie modalitatea logică: „Meștere Ruben, oare când voi ajunge să pricep adâncimea ta?” (M. Eminescu, Proză literară, p. 42), - fie diferite nuanțe ale modalității subiective: „Poate că-i convin tuspatru craii cărților de joc.” (Idem, I, p. 163) - sau emfatice: „Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt,/Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt.” (Ibidem, p. 137) I. SUBSTANTIVULtc "I. SUBSTANTIVUL" Termenul care denumește această
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zi), masculine (colibri, substantiv însoțit, în mod obișnuit, de apelativul pasăre) și neutre (taxi). Substantivele terminate în consoană, în vocala u sau în alți diftongi (ai, oi, ei, ui) sunt, sau masculine (student, păr, măr, codru, ponei, cotoi, pui, Mihai, crai etc.), sau neutre (personaj, măr (fruct), nai, pai, cui, bordei, roi, templu etc.). La nivel morfologic, deosebirile dintre cele trei clase de genuri sunt impuse de modul diferențiat în care exprimă substantivele opozițiile din interiorul categoriilor de număr și determinare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
338), „Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni!” (M. Eminescu, I, p. 151) Sensul de ‘apartenență’ maschează uneori sensuri circumstanțiale: • spațialitatea (genitivul locativ): „Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii,/Confundam pe bietul dascăl cu un crai mâncat de molii.” (M. Eminescu, I, p. 140), „ În cenușa vetrei veghea un motan cu șapte capete...” (M. Eminescu, P.L., p. 12); • temporalitatea: „...La lucru-i osândiră/ Și le subjugă munca vieții lor întregi (M.Eminescu, I, p. 56). Când
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin izolarea frecventă a vocativului în dezvoltarea enunțului: „Tu, iartă-mă, fecioară, - tu, căprioara mea!” (N. Labiș, p.40), „Tu!!... nu vezi... nu-ți aflu nume.” (M. Eminescu, I, p. 82) sau prin însoțirea pronumelui de interjecții specifice: „O, tu crai cu barba-n noduri ca și câlții când nu-i perii,/ Tu în cap nu ai grăunțe, numai pleavă și puzderii.” (Ibidem, p. 83) La persoana a III-a, prin forme supletive se disting, ca și la substantivele feminine, nominativ-acuzativul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
noastre...” (L. Fulga, p. 399) și termen secund: „Casa lor, a ei și a lui Stere, i se păru mai caldă-n seara aceea.” (E. Barbu, p. 106) În relație de incidență se situează pronumele în cazul vocativ: „O, tu, crai cu barba-n noduri ca și câlții când nu-i perii, / Tu în cap nu ai grăunțe, numai pleavă și puzderii.” (M. Eminescu, I, 83) DATIVUL ETICTC "DATIVUL ETIC" În limbajul popular, forma neaccentuată de dativ a pronumelui de persoana
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Este o specie de subiect-obiect: Se întâmplă multe etc. Subiectul nu poate fi realizat prin pronume personal ci numai prin pronume demonstrativ sau nehotărât: Mi se cuvine aceasta, Mi se cuvin toate. Subiectul urmează verbului: „Poate că-i convin tuspatru craii cărților de joc.” (M. Eminescu) Schimbarea poziției atrage după sine manifestarea unor valori stilistice: „Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie.” (M. Eminescu) Verbele admit opoziția de număr, în funcție de situația morfologică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
implicarea subiectivă sau cu atitudinea de detașare; • acțiunea este dorită; subiectul vorbitor se implică afectiv sau implică afectiv pe interlocutor în desfășurarea acțiunii (stării) exprimată prin verb; este conținutul semantic al modului Optativ: „Aș pleca/aș fi plecat pe Piatra Craiului.” • acțiunea este poruncită, recomandată etc.; este expresia voinței subiectului vorbitor impusă interlocutorului său; este conținutul semantic propriu modului Imperativ: „Așează-te la pian și studiază această piesă!” Prin dominanta planului lor semantic, termenii corelativi ai categoriei gramaticale a modului dezvoltă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
simultaneitate’: „Pe scări de marmură, prin vechi portaluri, Pătrunde luna, înălbind păreții.” (M. Eminescu) șPătrunde luna și înălbește păreții.ț Aceste structuri caracterizează în mod special stilul narativ, în introducerea dialogului personajelor. Enunțuri organizate prin relații de coordonare copulativă: „Fiul Craiului, fărmăcat de vorbele babei, scoate atunci un ban și zice...” (I. Creangă) alternează cu enunțuri organizate pe baza gerunziului fără funcție sintactică: „Fiul Craiului îi și trage atunci cu frâul în cap, zicând:” (I. Creangă) În textele comentative, gerunziul maschează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mod special stilul narativ, în introducerea dialogului personajelor. Enunțuri organizate prin relații de coordonare copulativă: „Fiul Craiului, fărmăcat de vorbele babei, scoate atunci un ban și zice...” (I. Creangă) alternează cu enunțuri organizate pe baza gerunziului fără funcție sintactică: „Fiul Craiului îi și trage atunci cu frâul în cap, zicând:” (I. Creangă) În textele comentative, gerunziul maschează relații de coordonare și în afara trăsăturii semantice ‘simultaneitate’: „A plecat imediat în munți, revenind $și a revenit$$ după trei ani.” Această poziție sintactică a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
amețiți din picioare, de frică și de rușinea arhipăstorului.” (I. Creangă) • participiul provenit din verbe tranzitive, având sens pasiv, este determinat de complement de agent: „Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii, Confundam pe bietul dascăl cu un crai mâncat de molii.” (M. Eminescu) „Să sărim în luntrea mică / Îngânați de glas de ape.” (M. Eminescu) Indiferent de tranzitivitatea verbului în care își are originea, participiul poate fi al doilea regent (poziția regentului verbal) pentru funcția de complement predicativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
singure predicatul regentei unei propoziții subiective.” (vol.I, p. 318; cf. și vol.II, p. 97 ș.u.). Funcția de predicat ar caracteriza aceste adverbe atunci când între adverbe și „subordonat” intervine conjuncția că sau să: „Poate că-i convin tuspatru craii cărților de joc.” (M.Eminescu, I, p. 163) Poziția autorilor ultimei ediții a Gramaticii Academiei a rămas în esență aceeași. Deși aceste adverbe sunt considerate, funcțional, modalizatori (vol.I, Adverbe modalizatoare, p.599 ș.u., vol.II, în interpretarea Predicatului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de când ai plecat, / Toți s-au culcat.” (T. Arghezi) Când predicatul se realizează prin verbe impersonale relative (apersonale), subiectul primește în mod obișnuit expresie lexical-sintactică: „Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie.” (M. Eminescu) „Poate că-i convin tuspatru craii cărților de joc.” (M. Eminescu) Subiectul acestor verbe rămâne subînțeles numai în enunțuri-dialog: - S-a întâmplat ceva?/- Da, s-a întâmplat... Când în structura predicatului analitic, verbul copulativ este a însemna, întrebuințat ca verb apersonal, sfera semantică a subiectului subînțeles
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fost deci natural ca această prelungire a Italiei către Orient să fi fost oficial recunoscută de către cel dintâi împărat încă înainte de bătălia de la Actium.” (V.Pârvan, p. 140) • conjuncții (rar): că, să: „A fost încântat, însă, că mi-au plăcut «Craii» lui Mateiu Caragiale.” (M. Preda, Viața..., 301) • pronume relative precedate de una din cele două prepoziții: „A fost remarcat imediat de cei ce se plimbau pe malul lacului.” Marca specifică absolută a identității funcționale a complementului de agent o reprezintă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
între granița cu Ucraina (N) și Valea Prahovei (SV), reprezentând cel mai lung sector al Carpaților. regiunile vecine sunt mai joase, munții dominându-le prin culmi aflate la 800 - 1 000 m. Doar în sud-vest crestele munților Bucegi și Pietrei Craiului depășesc 2 000 m. b. Caracteristici sunt alcătuiți din mai multe masive care sunt separate de depresiuni mari și de văi; masivele se desfășoară în șiruri aproape paralele, cu orientare NV-SE și care se succed de la vest la est
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Munții Bucegi „După cum în Alpi, munții cei mai plini de prăpăstii sunt în «Alpii calcaroși», tot așa avem în marginea dinspre țara Bârsei niște «Carpați Calcaroși», semeți ca și Alpii Bavariei sau ai Tirolului. Ciucaș, Tătarul, Baiu, Bucegii și Piatra Craiului ridică crestele lor întocmai ca niște palate cu multe turnuri.“ Simion Mehedinți, România „În lumea întreagă sunt rare priveliști, care să minuneze atâta pe drumeț, ca valea adâncă de la Cheile Dâmbovicioarei. După ce pârâul coboară cale de ceasuri prin păduri pustii
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
formați în mare parte din roci cristaline și doar în nord din culmi calcaroase în care râurile au tăiat chei. Din Leaota (2 133 m) se desprind radial mai multe culmi cu pajiști alpine și versanți bine împăduriți. Munții Piatra Craiului se desfășoară în nord-vestul grupei, fiind alcătuiți dintr-o uriașă creastă calcaroasă cu versanți abrupți și mase de grohotiș; în est, râul Dâmbovicioara a săpat chei în versanții cu relief carstic, unde se află peștera Dâmbovicioara. Între aceste masive se
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
în sud și Turnu Roșu în nord), cu lacuri de baraj hidroenergetic, mai multe sate și mânăstiri, precum Cozia, care datează din secolul al XIV-lea. DE REȚINUT grupa Munților Bucegi este alcătuită din trei masive: Bucegi, Leaota și Piatra Craiului; pe platoul Munților Bucegi există două vârfuri (Babele și Sfinxul) care sunt rezultatul acțiunii agenților externi; Munții Făgăraș au cea mai lungă creastă montană carpatică (cca 60 km) și șase vârfuri peste 2 500 m; Valea Oltului a format între
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Menționați masivele muntoase ale grupei Bucegi și structura geologică a acestora. • Caracterizați pe scurt relieful grupei Bucegi. • Numiți elementele de specificitate ale Munților Făgăraș. • Indicați apele curgătoare care izvorăsc din grupele muntoase Bucegi - Făgăraș și care îi delimitează. Munții Piatra Craiului Vârful Babele de pe platoul Munților Bucegi Munții Făgăraș Grupa Munților Parâng se întinde între văile râurilor Olt (est), Jiu și Strei (vest), fiind cea mai extinsă subunitate din Carpații Meridionali. Sunt formați predominant din roci cristaline și numai în nord-vest
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
cu înălțimi de până la 1 112 m (vf. Pleșu); aici se află stațiunea balneară Moneasa și exploatările de marmură de la Moneasa și Vașcău. Între cele două masive se află Depresiunea Zarand, o prelungire a câmpiei pe Crișul Alb. - Munții Pădurea Craiului, aflată de-a lungul Crișului Repede și Crișului Alb, alcătuiți din calcare, cu altitudini sub 1 000 m, platouri și depresiuni carstice, peșteri (Meziad, Vântului — cea mai mare din țară) și chei. - Depresiunea Beiuș, încadrată de munții Bihor, Codru Moma
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
a lungul Crișului Repede și Crișului Alb, alcătuiți din calcare, cu altitudini sub 1 000 m, platouri și depresiuni carstice, peșteri (Meziad, Vântului — cea mai mare din țară) și chei. - Depresiunea Beiuș, încadrată de munții Bihor, Codru Moma și Pădurea Craiului, cu un relief de terase create de Crișul Negru, adăpostind așezări mari cu o bogată tradiție istorică și etnografică. - Depresiunea Vad-Borod, aflată de-a lungul Crișului Repede. Pe terasele formate de râu s-a amplasat șoseaua și calea ferată Cluj-Napoca
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
DE REȚINUT Munții Bihorului au altitu dinea maximă din Munții Apuseni (1 849 m); din Munții Bihorului izvorăsc: Crișul Alb, Crișul Negru, Someșul Cald și Someșul Rece, Arieșul ș.a.; bazinul superior al Arieșului este numit „țara Moților“; în munții Pădurea Craiului se găsește singurul zăcământ de bauxită din țară; marmura se exploatează de la Moneasa și Vașcău. RELIEFUL 21 • Menționați analizând harta Carpaților Occidentali și textul lecției: limitele și vecinii; principale caractere generale; diviziunile și limitele acestora. • Precizați munții joși și înalți
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni. • Precizați patru atracții turistice ale Munților Apuseni. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resursele de subsol și masivele muntoase de unde se exploatează acestea. minereuri complexe minereuri de fier Munții Anina Munții Pădurea Craiului huilă Munții Locvei bauxită Munții PoianaRuscăi marmură Munții CodruMoma Depresiunea Zlatna DEALURILE ȘI PODIȘURILE Dealurile sunt formate din culmi rotunjite, pe când podișurile au interfluvii netede, plate. Ele au înălțimi medii de la 300 la 800 m, dar în unele locuri există
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]