4,747 matches
-
unison o inimă imensă, sincronizată perfect cu a conducătorului său suprem. Voi cei de azi, nu știu dacă veți apuca vreodată asemenea vremuri și probabil asmuțiți de cozile de topor, care au fost veșnic antiromânești și au mânjit la modul criminal asemenea momente, cred că veți lua de bună imaginea strâmbă proiectată peste timp de aceste lepre scârnave. Iată ce citesc într-un articol semnat de Cristina Deac: „Mărturiile de epocă spun însă că în acel august fierbinte a fost așa
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cere ca virtutea să fie instituită prin teroare. La 10 iunie (22 Prairial), se instituie marea teroare printr-o lege ce scotea Tribunalele revoluționare de sub incidența Convenției, limita posibilitatea acuzaților de a se apăra, iar orice critică la adresa guvernului devenea criminală. În următoarea lună, marea teroare produce peste 1.000 de victime. Acum nu vreau nici într-un caz să țin aici o lecție despre Revoluția franceză de la 1789 ci să arăt că schimbările profunde în societatea unei țări trec întotdeauna
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
-și poată împlini visurile pe care ei nu au reușit să și le împlinească. Dar după anul 1989 țara noastră trecută printr-o pseudorevoluție putea să propășească și să ajungă una dintre țările dezvoltate Europei dar a intervenit cea mai criminală teroare revoluționară a tuturor impurilor care se pare că este o rețetă garantată de a pune jos de data aceasta un întreg popor și apoi acționând în așa fel încât să nu se mai ridice niciodată. Dacă țara noastră ar
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și în general tot ce se vedea cu ochii ca fiind făcut în acea epocă ceaușistă. Au luat ciolovecii colectiviști câte un toc de geam, câte o ușă sau câteva cărămizi fiindcă așa-i îndemnaseră copoșii. Dar partea cea mai criminală de abia de aici urma: au distrus digurile, au luat dalele beton de pe diguri și au pavat curțile lor, au distrus livezile, au defrișat perdelele de protecție împotriva alunecărilor de teren, au distrus plantațiile de vie de soiuri pure cum
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
au început să apară și inundațiile strecurate prin digurile sparte sau chiar distruse, apa neavând cum să se evacueze în siguranță, să fugă la vale sate întregi, fiindcă perdelele de salcâmi plantate pentru stabilizarea solului au fost defrișate la îndemnul criminal al acelorași copoși. Să nu credeți că numai în partidul lui Coposu s-au prăsit copoșii, aceasta s-a dovedit ca un fel de boală contagioasă care se ia de către reprezentanți ai tuturor partidelor politice și când au văzut proaspeții
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
și se bucură de mai mult prestigiu decât cel românesc. Mai este și problema categoriilor de români sau de oameni originari din România care, odată ajunși în Occident, se grăbesc să intre în activități dubioase, ca să nu spunem nefaste și criminale. Numi dau seama, statistic și numeric, câți sunt cei care încalcă legea într-un fel sau altul, dar fapt este că în presa occidentală apar destul de frecvent menționări negative ale celor originari din România și atunci celebra și mult discutata
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
timp de reeducatorii însărcinați cu supravegherea lor permanentă"18. O carte greu de citit, Fenomenul Pitești arată fața cea mai întunecată a opresorilor din perioada comunistă. "Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România" precizează în Raportul final principalele acțiuni criminale pentru care comunismul trebuie condamnat: renunțarea la interesele naționale în detrimentul URSS-ului; desființarea statului de drept și a pluralismului prin acțiuni rău intenționate și fraude; desființarea partidelor politice și condamnarea președinților; implementarea totalitarismului de tip sovietic; "sovietizarea totală, prin forță
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
folosirea fricii drept instrument de control al populației; "masacrarea cetățenilor, din ordinul lui N. Ceaușescu, cu aprobarea conducerii PCR, și cu participarea efectivă a unor unități ale Armatei și Securității, în timpul Revoluției anticomuniste din Decembrie 1989"20. Toate aceste acțiuni criminale, trecute în Raportul final încheiat în 2006 sunt surprinse de Monica Lovinescu, în imediata apropiere a momentului desfășurării lor, în emisiuni și în jurnal. Imaginea detenției din România poate fi reîntregită numai dacă declarațiilor oficiale se alătură scrierile memorialistice. Trăirile
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
partidului aduc numeroase avantaje lui Beniuc care își descoperă vocația de denunțător. "Nu toți scriitorii, ce slujesc regimul se înjosesc până la a denunța, și nu toate denunțurile sunt de tip polițist. Când cutare sau cutare scriitor de la București înfierează "acțiunile criminale", [...] ridici din umeri: a fost forțat, și inculpatului nu-i poate face nici rău nici bine. Când, însă, tratezi drept "fascist" pe un confrate, trăind ca și tine sub același regim de tip comunist, consecințele pot fi imediate, poliția se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de intelectuali din țară. Cea mai bună mărturie a impactului pe care-l avea emisiunea perechii Lovinescu-Ierunca, cea mai bună dovadă că oamenii regimului o considerau ca pe o adevărată primejdie pentru regim ne sunt date de cele două tentative criminale făcute de serviciile speciale române împotriva celor doi"106. După un deceniu de "îngheț" cultural, tot mai mulți intelectuali părăsesc țara, de cele mai multe ori ilegal, lăsând în urmă cultul personalității, mașinile de scris înregistrate, cotele obligatorii, mass-media ideologizată, cultura cenzurată
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
scopuri"604. Bucureștiul cataloga acest proiect de lege ca fiind "un act agresiv împotriva Republicii Populare Române"605. Mai tîrziu, Ministerul de Externe a trimis Legației un protest oficial, în care descria legea ca pe o "autorizare oficială a activităților criminale" îndreptate împotriva României. "Guvernul Statelor Unite are ca obiectiv formarea unor bande de mercenari care și-au trădat patria și au fugit din România, de fasciști și criminali de război oploșiți de SUA sau de alte state - bande care urmează a
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și de necunoscut. Au circulat legende moldovene care stabileau relații de quasi egalitate între vrăjitoare și divinitate. Ecouri ale acestei mentalități se mai mențin încă, deși sub forme atenuate, acomodate timpului. Astfel, sunt încă obișnuite și numeroase reclamații de otrăvire criminală contra unor femei, care, prin tradiție, știu arta fierturilor secrete. Am amintit de obișnuita convingere a unor psihastenici, obsedați de impotență sexuală, că au fost "legați". Multe stări pasionale sunt încă atribuite unor farmece. Circulația acestor idei se face însă
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Neamț), Pângărați (Neamț), Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui). Aceste instituții aveau un scop corecțional și adăposteau vagabonzi și alți declasați, deci o categorie de oameni inclusă în sfera psihiatriei mari sau de limită. C. Eraclide, în "Studii practice asupra dreptului criminal" (1865), menționează că, începând din 1874, casele de corecție de la Orgoești (Tutova) și Lipova (Vaslui) au căpătat de numirea de ospicii de "corecție". Peste 4 ani, ele au fost desființate. Nu avem suficiente informații, până acum, despre aceste case. Aflăm
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
istorică a României", t. I, partea I, nr. 22, București, 17 ianuarie 1865. 5. Dinu Gr., Istoria închisorilor din România, ed. a III-a, București, 1901. 6. Dongoroz V., vezi Tanoviceanu I. 7. Eraclide C-tin, Studii practice asupra dreptului criminal, vol. II, București. 8. Filitti (Ioan. C. -), Despre vechea organizare administrativă a Principatelor Române, București, 1929. 9. Filitti (Ioan C. -), Contribuții la istoria justiției penale în Principatele Române, București, Închisoarea Văcărești. 10. Finchelstein (Dr. W.), Reforma penitenciarelor, în "Arhiva Societății
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
clinica psihiatrică. În linii mari, punctele de vedere exprimate atunci sunt încă valabile. Este interesantă evoluția acestor idei la P. Zosin. Această evoluție este bine reflectată în articolul său "Nocivitatea ca sindrom în alienația mintală și ca substrat în pornirea criminală"106. Lucrarea, prezentată anterior ca o comunicare la Congresul medical din București (18 septembrie 1906), constituie, prin originalitatea ei, un moment unic în istoria psihiatriei românești. Multe idei incluse aici sunt frapante, iar concluziile sunt revoluționare și se înscriu astăzi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
altă noțiune după care să ne conducem în analiza și prevenirea crimei... nocivitatea". Pentru Zosin, nocivitatea socială, care exprimă "o încheiere logică a determinismului organo-psihic și a îndestulării vieții umane", poate constitui unicul criteriu al acțiunii de prevenire și represiune criminală. Numai nocivitatea, identificată cu periculozitatea socială, cu potențialul acesteia, are semnificație și numai acest criteriu trebuie să determine atitudinea societății față de criminali. Individul sănătos mintal nu este criminal. Orice crimă implică o stare patologică de moment sau cronică. Individul sănătos
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
sunt izolarea sub supravegherea medicului și la indicațiile acestuia. Nocivitatea criminalului înnăscut* trebuie considerată numai ca un simptom patologic. Recluziunea nu-și are rost, fiind, în fapt, o stare constituțională, o boală. Singura atitudine admisibilă este izolarea indivizilor cu porniri criminale, izolare ce ar trebui să se facă în instituții speciale (sau chiar în închisorile în care se închid indivizi criminali sănătoși, deci lipsiți de potențialul criminal, care nu-și vor mai repeta crima, care, după Zosin, nu ar trebui deținuți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
fapt, o stare constituțională, o boală. Singura atitudine admisibilă este izolarea indivizilor cu porniri criminale, izolare ce ar trebui să se facă în instituții speciale (sau chiar în închisorile în care se închid indivizi criminali sănătoși, deci lipsiți de potențialul criminal, care nu-și vor mai repeta crima, care, după Zosin, nu ar trebui deținuți). Aceste idei, care idealizează psihologia umană, sunt, fără îndoială, expresia unui umanitarism social romantic. Ele duc la înlăturarea penalităților**: "O crimă făptuită trebuie numai să dea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
37. Zosin P., Asistența alienaților, în "Anuarul medical și farmaceutic român", 1906. 38. Zosin P., Intimidarea în tratamentul boalelor mintale, în "România medicală", nr. 1, 1906. 39. Zosin P., Nocivitatea ca simptom în alienația mintală și ca substrat în pornirea criminală, în "Archives de neurologie", Paris, vol. I, 1908, pp. 245-257, în "Buletinul Societății de Medici și Naturaliști Iași", 1906, nr. 12, p. 274. 40. Zosin P., Progresele psihiatriei și raporturile ei cu celelalte ramuri ale medicinii și ale științei. Lecție
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
p. 3. 46. Zosin P., Studiul clinic și critic asupra unui caz de coreie cronică cu tulburări mintale: psihonevroza coreică, punând în evidență raportul dintre nevroză și psihozele respective, Iași, 1910, p. 32. 47. Zosin P., Criteriul nocivității în materie criminală, în "Publicațiunea festivă pentru cinzecenarul Universității din Iași, 1910". 48. Un cas de syndrome radiculaire cervico-dorsal, în "Revue neurologique", nr. 6, 1911. 49. Zosin P., Ce-i real și posibil în terapia sterilisans magna și în general în terapeutică, în
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lucrării. 109 Ibidem, p. 6. 110 Ibidem, p. 7. 111 Determinismul organo-psihic constitui capitolul în care se vede cel mai clar influența lui V. Conta. 112 Ibidem, p. 12. 113 Ibidem, p. 10. 114 Ibidem, p. 32. * Nocivitatea în pornirea criminală, p. 12. ** Înlăturarea penalităților, p. 13. 115 Ibidem, pp. 15-16. 116 Ibidem, p. 18. 117 Ibidem, p. 34. 118 Revista științifică V. Adamachi, vol. I, nr. 4, 1910. 119 Bucureșri, Minerva, 1907. 120 Constituirea psihiatriei ca știință pozitivă, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
corpurile de armată rusești de la Roman, Bacău, Botoșani, Suceava, Dorohoi și Galați au fost dezarmate, chit că rușii au cerut ajutor de la austro-ungari și germani. Vestea a produs furie, presa bolșevică vorbea de "abuzurile" românilor, Troțki proferând amenințări împotriva "elementelor criminale din rândul corpului ofițerilor români și al aparatului birocratic care îndrăzniseră să ridice mâna împotriva Revoluției Ruse"204. Pe 13 ianuarie, Lenin dă poruncă pentru întreruperea relațiilor diplomatice și reținerea misiunii românești de la Petrograd, veritabilă declarație de război. În context
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Înalți magistrați și bravi ofițeri care și-au riscat viața ca să apere cu puterile lor retragerea și exodul românilor au văzut cu ochii lor nenumărate acte de sălbăticie, uciderea nevinovaților, lovituri cu pietre și huiduieli. / Toate aceste gesturi infame și criminale au fost comise de evreimea furioasă, ale căror valuri de ură s-au dezlănțuit ca sub o comandă nevăzută. De ce atâta ură? (s.n.) / Așa ni se răsplătește bunăvoința și toleranța noastră. Am acceptat acapararea și stăpânirea judaică multe decenii și
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
legionară, Pogromul de la Iași, Trenurile Morții, Basarabia și Bucovina cât mai ales în Transnistria" (aceasta fiind teza evreilor), crimă care ar fi "devansat în timp, egalat în cruzime Auschwitzul"?, cum scrie inflamat inflamatul Matatias Carp. Care să fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastră, dacă nu legendar tolerantă, atunci sigur, îndelung răbdătoare, a făcut să devină în interval de doar un an: 28 iunie 1940 22 iunie 1941 și dacă numai într-o săptămână: 28 iunie 3
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
publicațiile lor, în mod conștient (...) suprimă faptele și evenimentele care au caracterizat aspirațiile străvechi ale poporului moldovean pentru unirea cu Rusia și pentru reunirea cu statul rus." "Aspirații" vechi, desigur, de la 1812! Radio Moscova, secția română, cataloga administrația românească drept "criminală", invocând, cu indignare, evenimentele de la Tatar Bunar, din 1924, când "zeci de alte sate" au fost "rase din temelii" de către "jandarmii 265 români și trupele de ocupație", mii de revoluționari fiind uciși și azvârliți în Nistru. Bineînțeles, nu putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]