3,503 matches
-
destul de clar în imaginile microscopice reproduse în lucrările lui E. Strasburger (1875) și W. Flemming (1882). Ultimul descrie cromozomii ca entități com ponente permanente ale nucleului. Wilhelm Waldeyer (1836-1921) este însă histopatologul german care a introdus în știință numele de cromozom (1882), derivându-l din croma = culoare și soma = corp. El a vrut să sugereze că e vorba de „corpi hipercromi“ care se evidențiază pe fondul pal, omogen, al nucleului celular. W. Waldeyer a fost și un neuromorfolog de mare valoare
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de neuron îi aparține. A fost în același timp și un histopatolog avizat în diagnosticul cancerului, impunând ideea după care un diagnostic corect nu poate fi decât unul histopatologic. În anul 1884 (la doi ani după ce Waldeyer a statuat existența cromozomilor), Karl Rabl a descoperit că fiecare specie de viețuitoare (plantă sau animal) posedă în celulele sale un anumit număr de cromozomi. Lucrările sale începute la salamandră, au fost extinse ulterior de alți cercetători. Astfel s-a demonstrat că omul posedă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
diagnostic corect nu poate fi decât unul histopatologic. În anul 1884 (la doi ani după ce Waldeyer a statuat existența cromozomilor), Karl Rabl a descoperit că fiecare specie de viețuitoare (plantă sau animal) posedă în celulele sale un anumit număr de cromozomi. Lucrările sale începute la salamandră, au fost extinse ulterior de alți cercetători. Astfel s-a demonstrat că omul posedă în celulele diploide 46 de cromozomi, iar în cele haploide (sexuale) jumătate. Cabalinele au în diploide 46, bovinele 60, galinaceele 78
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fiecare specie de viețuitoare (plantă sau animal) posedă în celulele sale un anumit număr de cromozomi. Lucrările sale începute la salamandră, au fost extinse ulterior de alți cercetători. Astfel s-a demonstrat că omul posedă în celulele diploide 46 de cromozomi, iar în cele haploide (sexuale) jumătate. Cabalinele au în diploide 46, bovinele 60, galinaceele 78, batracienii 26, cireșul 32, fagul 24, porumbul 20 etc. Descoperirea a generat „legea lui Karl Rabl“ (o specie este caracterizată ca având același număr de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
iar în cele haploide (sexuale) jumătate. Cabalinele au în diploide 46, bovinele 60, galinaceele 78, batracienii 26, cireșul 32, fagul 24, porumbul 20 etc. Descoperirea a generat „legea lui Karl Rabl“ (o specie este caracterizată ca având același număr de cromozomi). Mai târziu s-au descoperit excepții (aneuploidia, poliploidia). Ciclul celular și sistemul său de reglare, premiză a înțelegerii procesului de carcinogeneză Este meritul unor protozoologi care au stabilit comportamentul sexual al „celulelor libere“ de a fi adus primele probe privind
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
reperele înmulțirii celulei erau pur morfologice. Așa cum am arătat, I. D. Cistiakov în 1874, Ed. Strasburger în 1875, W. Flemming în 1879 au descris mitoza la microscopul optic. Demonstrarea rolului nucleului în ereditate (E. Haeckel, 1866) și studiile ulterioare asupra cromozomilor (W. Walddeyer, 1882; K. Rabl, 1884 ș.a.) au impus imaginea didactică a multiplicării celulare vehiculată în școlile medii și facultăți, în care, evident, acest proces complex era redus la ceea ce se putea vedea la microscop, adică la mitoză pentru celulele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
succesiune coordonată de secvențe în cursul cărora celula mamă își dublează conținutul și apoi se divide, celulele fiice rezultate fiind genetic identice. Funcția de bază a ciclului celular este așadar aceea de duplicare, cu acuratețe, a cantității de ADN din cromozomi și ulterior de distribuire, cu precizie, a copiilor de ADN rezultate, în componența celulelor fiice genetic identice. Fiecare celulă fiică trebuie, în mod normal, să primească o copie a întregului genom cu ADN-ul replicat semiconservativ (fig. 2-4). Ciclul celular
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulă fiică se va divide in conti nuare trecând prin cicluri celulare adiționale. Celulele trebuie de asemenea să duplice și celelalte organite celulare ca și unele macromolecule cu rol enzimatic. Urmărim așadar mai multe tipuri de ciclu reproductiv.: a) diviziunea cromozomilor, recte repli carea semiconservativă a ADN; b) ciclul reproductiv al unor organite citoplasmatice (ciclul mitocondrial și al sistemului golgian); c) ciclul centrazomic; d) ciclul nucleolar, ș.a.m.d. Așa cum au demonstrat după 2000 în lucrările lor, M. Malumbres și colab
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
fazele G1 și G2 sunt drastic scrutate iar celulele nu cresc înainte de a se divide. În M se trece venind din G2. Primul semn, ușor de remarcat, că celula este gata să intre în faza M este condensarea progresivă a cromozomilor săi care au fost replicați anterior în cursul fazei S (ca urmare a replicării, cele două copii ale fiecărui cromozom rămân strâns legate împreună). condensarea cromozomilor marchează sfârșitul fazei G2. În acest stadiu al ciclului celular, cromozomii replicați devin pentru
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
din G2. Primul semn, ușor de remarcat, că celula este gata să intre în faza M este condensarea progresivă a cromozomilor săi care au fost replicați anterior în cursul fazei S (ca urmare a replicării, cele două copii ale fiecărui cromozom rămân strâns legate împreună). condensarea cromozomilor marchează sfârșitul fazei G2. În acest stadiu al ciclului celular, cromozomii replicați devin pentru prima dată vizibili la microscopul optic sub formă de filamente lungi care se scurtează gradual și se îngroașă prin procesul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
remarcat, că celula este gata să intre în faza M este condensarea progresivă a cromozomilor săi care au fost replicați anterior în cursul fazei S (ca urmare a replicării, cele două copii ale fiecărui cromozom rămân strâns legate împreună). condensarea cromozomilor marchează sfârșitul fazei G2. În acest stadiu al ciclului celular, cromozomii replicați devin pentru prima dată vizibili la microscopul optic sub formă de filamente lungi care se scurtează gradual și se îngroașă prin procesul de compactare. Această condensare face ca
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
condensarea progresivă a cromozomilor săi care au fost replicați anterior în cursul fazei S (ca urmare a replicării, cele două copii ale fiecărui cromozom rămân strâns legate împreună). condensarea cromozomilor marchează sfârșitul fazei G2. În acest stadiu al ciclului celular, cromozomii replicați devin pentru prima dată vizibili la microscopul optic sub formă de filamente lungi care se scurtează gradual și se îngroașă prin procesul de compactare. Această condensare face ca în cursul mitozei cromozomii să fie distinct individualizați și astfel ei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
G2. În acest stadiu al ciclului celular, cromozomii replicați devin pentru prima dată vizibili la microscopul optic sub formă de filamente lungi care se scurtează gradual și se îngroașă prin procesul de compactare. Această condensare face ca în cursul mitozei cromozomii să fie distinct individualizați și astfel ei să poată fi mai ușor segregați în cele două celule fiice. Este cât se poate de clar că dacă nu sunt îndeplinite condițiile trecerii de la faza G2 la M, această trecere este oprită
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
la om de proteina G0src. În momentul în care p34cdc2 cedează, fosforul altor proteine, ea devine activă și formează complexul MPF cu ciclina. Rolul „cheie“ al acestei proteinkinaze p34cdc2 constă în fosforilarea histonei H1 urmată de condensarea cromatinei cu formarea cromozomilor; fosforilarea proteinelor centrozomale asociate centriolilor și microtubulilor (operație de reorganizare a citoscheletului); fosforilarea laminei - proteina asociată cu membrana nucleară (această membrană se va sparge ca să permită constituirea fusului mitotic și migrarea ulterioară a cromozomilor în cele două celule fiice). Aceeași
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
urmată de condensarea cromatinei cu formarea cromozomilor; fosforilarea proteinelor centrozomale asociate centriolilor și microtubulilor (operație de reorganizare a citoscheletului); fosforilarea laminei - proteina asociată cu membrana nucleară (această membrană se va sparge ca să permită constituirea fusului mitotic și migrarea ulterioară a cromozomilor în cele două celule fiice). Aceeași operațiune de fosforilare înlesnește desfacerea acelor molecule de proteine „lipite“ de catenele de ADN (binding proyeins), permițând condensarea cromatinei (individualizarea cromozomilor). 2.2.9.3. Sistemul enzimatic de control al desfășurării ciclului celular. Legătura
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
membrană se va sparge ca să permită constituirea fusului mitotic și migrarea ulterioară a cromozomilor în cele două celule fiice). Aceeași operațiune de fosforilare înlesnește desfacerea acelor molecule de proteine „lipite“ de catenele de ADN (binding proyeins), permițând condensarea cromatinei (individualizarea cromozomilor). 2.2.9.3. Sistemul enzimatic de control al desfășurării ciclului celular. Legătura sa cu carcinogeneza virală cum este și firesc, întreaga „mașinărie“ a reproducerii celulei trebuie să fie controlată, pas cu pas, pentru ca diferitele faze să se desfășoare în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
dependovirusuri. Acestea se comportă invers virusurilor oncogene. Au și ele un tropism accentuat pentru tumori (sunt oncotrope), dar au proprietăți oncolitice (distrug tumorile). În cazul în care în faza S nu s-a realizat o replicare în totalitate a tuturor cromozomilor sau nu s-a efectuat repararea ADN lezat (din diferite cauze), trecerea în faza M este oprită prin mecanisme de feedback. De altfel, asemenea mecanisme de feedback negativ monitorizează toate trecerile, de la o fază la cea care urmează (fig. 2-48
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
lezat (din diferite cauze), trecerea în faza M este oprită prin mecanisme de feedback. De altfel, asemenea mecanisme de feedback negativ monitorizează toate trecerile, de la o fază la cea care urmează (fig. 2-48). Punctul de control din M verifică în ce măsură cromozomii sunt corect inserați pe fusul mitotic. una din anomaliile pe care punctul de control din M o sesizează „dând alarma“ este, cum s-a spus, atașarea incorectă pe fusul mitotic, când una din celulele fiice primește un surplus, în timp ce cealaltă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
din anomaliile pe care punctul de control din M o sesizează „dând alarma“ este, cum s-a spus, atașarea incorectă pe fusul mitotic, când una din celulele fiice primește un surplus, în timp ce cealaltă este privată de unul sau mai mulți cromozomi. În ambele situații, alarma dată de punctul de control din M condamnă aceste celule anormale la moartea prin apoptoză. Pentru a monitoriza atașarea cromozomilor, celula face uz de un semnal negativ: cromozomii neatașați trimit un semnal „stop“ sistemului de control
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
una din celulele fiice primește un surplus, în timp ce cealaltă este privată de unul sau mai mulți cromozomi. În ambele situații, alarma dată de punctul de control din M condamnă aceste celule anormale la moartea prin apoptoză. Pentru a monitoriza atașarea cromozomilor, celula face uz de un semnal negativ: cromozomii neatașați trimit un semnal „stop“ sistemului de control al ciclului celular. Deși natura chimică exactă a acestui semnal nu e încă precizată, el inhibă următoarea progresiune spre mitoză, prin blocarea activării APc
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cealaltă este privată de unul sau mai mulți cromozomi. În ambele situații, alarma dată de punctul de control din M condamnă aceste celule anormale la moartea prin apoptoză. Pentru a monitoriza atașarea cromozomilor, celula face uz de un semnal negativ: cromozomii neatașați trimit un semnal „stop“ sistemului de control al ciclului celular. Deși natura chimică exactă a acestui semnal nu e încă precizată, el inhibă următoarea progresiune spre mitoză, prin blocarea activării APc. Fără un APc activ, cromozomii duplicați rămân lipiți
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
un semnal negativ: cromozomii neatașați trimit un semnal „stop“ sistemului de control al ciclului celular. Deși natura chimică exactă a acestui semnal nu e încă precizată, el inhibă următoarea progresiune spre mitoză, prin blocarea activării APc. Fără un APc activ, cromozomii duplicați rămân lipiți unul de altul. Astfel, nici unul dintre cromozomii duplicați nu poate fi poziționat către unul și altul dintre poli, până când fiecare cromozom nu este așezat pe fusul mitotic. Redăm în fig. 2-48 o schemă de ansamblu a punctelor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de control al ciclului celular. Deși natura chimică exactă a acestui semnal nu e încă precizată, el inhibă următoarea progresiune spre mitoză, prin blocarea activării APc. Fără un APc activ, cromozomii duplicați rămân lipiți unul de altul. Astfel, nici unul dintre cromozomii duplicați nu poate fi poziționat către unul și altul dintre poli, până când fiecare cromozom nu este așezat pe fusul mitotic. Redăm în fig. 2-48 o schemă de ansamblu a punctelor de control a multiplicării celulare. Punctul de control indicat în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
încă precizată, el inhibă următoarea progresiune spre mitoză, prin blocarea activării APc. Fără un APc activ, cromozomii duplicați rămân lipiți unul de altul. Astfel, nici unul dintre cromozomii duplicați nu poate fi poziționat către unul și altul dintre poli, până când fiecare cromozom nu este așezat pe fusul mitotic. Redăm în fig. 2-48 o schemă de ansamblu a punctelor de control a multiplicării celulare. Punctul de control indicat în faza M asigură că toți cromozomii sunt atașați corespunzător la fusul mitotic, înainte de a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
către unul și altul dintre poli, până când fiecare cromozom nu este așezat pe fusul mitotic. Redăm în fig. 2-48 o schemă de ansamblu a punctelor de control a multiplicării celulare. Punctul de control indicat în faza M asigură că toți cromozomii sunt atașați corespunzător la fusul mitotic, înainte de a trece în ansafază, unde noii cromozomi se separă și se mișcă la polii opuși ai fusului. Sistemul de control poate lua decizia sustragerii celulei de la multiplicare. O decizie atât de radicală, care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]