2,185 matches
-
intrați În bătăi? Câteva zile... Doar câteva zile... Povestiți, vă rog, cum s-a declanșat prima bătaie. Păi, după ce am discutat câteva zile, amical așa, Într-o dimineață, ceilalți au tăbărât asupra noastră, a celor noi... Au Început bătăi... bătăi crunte și ele au continuat tot timpul. Trebuia fiecare din noi să se spovedească În fața unui comitet ad-hoc, format din cei mai vechi, și, dup-aceea, să trecem la Țurcanu, să punem pe hârtie ce am declarat... Care au fost reacțiile
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
greu să-și reclame, să-și toarne, ca să zic așa, foștii colegi... Știau care le va fi soarta, că vor fi arestați, și o să ajungă Împreună cu ei... Și a fost torturi extraordinare... Dom’le, am văzut..., am asistat la bătăi crunte. Un singur exemplu am să vă dau: un student din anul III de la Facultatea de Construcții de la Iași, Corneliu Niță, a fost bătut În așa hal... până l-a omorât 1. Vă mai amintiți cine l-a bătut? Țurcanu și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că e În stare Securitatea... acum stăteam În așteptare, ca un soldat care așteptam inamicul... Să văd cum o să reacționez când vine inamicul peste mine. N-a trecut mult, au trecut vreo două zile, cred, și am luat prima bătaie, cruntă, e adevărat. Am fost lovit, trântit pe jos, pe urmă lovit cu cizmele... Toți făceam același lucru... instinctul de apărare ne spunea să ne punem mâinile la cap, să ne apăram capul și fața. Au venit doi găligani, m-au
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Și, pe urmă, orice mișcare, dacă li s-o părut că te-ai uitat un pic mai urât, imediat te-o pocnit În cap cu bâtele alea. Din cauza asta, unii mai sensibili, mai delicați, au clacat. Pentru mulți a fost cruntă această trecere..., să intre acolo, la Jilava, În pământ, și mizeria aia cruntă, și foamea, și frigu’... Era toamna târziu și era frig, dar eram unul lângă altul și ne mai Încălzeam... Dar era beton pe jos și erai direct
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
uitat un pic mai urât, imediat te-o pocnit În cap cu bâtele alea. Din cauza asta, unii mai sensibili, mai delicați, au clacat. Pentru mulți a fost cruntă această trecere..., să intre acolo, la Jilava, În pământ, și mizeria aia cruntă, și foamea, și frigu’... Era toamna târziu și era frig, dar eram unul lângă altul și ne mai Încălzeam... Dar era beton pe jos și erai direct pe el. Și era apă, eram uzi... Nici nu vreau să-mi amintesc
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pus niște paturi din fier, cu tablă, și fără rogojină, fără nimica, dormeam direct pe ele. Și până pe la 2-3 noaptea când adormeam, tremuram și ne Încălzeam din tremurat, pur și simplu. Și să dormi pe un frig din ăla crunt, cum o fost pe Dunăre... nu o fost ușor. Norocul meu că nu m-am Îmbolnăvit de plămâni, de una, alta, că alții o murit, o dat În tuberculoză și imediat i-o terminat... Iarna aceea pe bac și frigul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la pușcărie, să ne ducă undeva... În lagărul ăla, unde nu era apă să te speli, nu era apă de băut sau de spălat haine, era o mizerie... Era mâncare slabă, iarnă, frig... Dacă nu era frig, era un noroi crunt, că se-ntâmpla de mai venea câte un vânt mai cald și mai topea zăpada... Și beam apă din copită de cal sau, cum mergeau camioanele pe șantier, din șanțurile făcute de roți... Și te duceai acolo, căutai un loc
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de har și de clamatoare în stilul lăcrimos al epocii: Cât toamna e departe de a vieții cale Și fruntea mea jună în sus va căuta Curgi nectar al vieții în sacre pocale Până n-o fi jale Până moartea cruntă nu ne-o secera!38 Singur, sau împreună cu frații săi literați, a abordat și genul dramatic facil al revistei sau comediei de situații. La începutul anului 1889 i s-a reprezentat chiar, pe scena Teatrului Național din București, „comedia originală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ceva, și de aceea această egalitate este rea. Așadar, nu ne trebuie faimoasa trilogie revoluționară: libertatea, egalitatea și fraternitatea, cu atât mai vârtos că atunci când s-a proclamat fraternitatea, s-au făcut despuierile cele mai nerușinate și măcelurile cele mai crunte; ci ne trebuie mai presus de toate libertatea și dreptatea. Acolo unde dreptatea nu există, libertatea degenerează în licență. Acesta este cazul la noi. Dreptatea înfrânătoare lipsește și impunitatea este garantată tuturor delictelor și tuturor crimelor. Astfel a ajuns la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Să trecem acuma la delicte și crime de o altă natură. Din 96 de delapidatori de bani publici, 92 s-au achitat de juriu. Prin urmare propunem ca funcționarii prevaricatori să fie judecați de Curtea de Casațiune. Uciderile cele mai crunte, asasinatele cele mai sumețe s-au înmulțit la noi într-un grad amenințător pentru societate de când s-a ridicat pedeapsa morții și de când juriul, prin indulgența sa, le asigură impunitatea. Astfel 76 bucureștii de altădată am văzut într-un sat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să mă-nchin la tine? Dar n-auzi cum te râde și Dunărea, și Marea? Deviza ți-e sclavia ș-a mea neatârnarea!“ Cum zic, doi vulturi ageri zburând din vârf de munte Se-nalță până-n ceruri și scot țipete crunte. E unul din Balcanuri și din Carpați e altul. Mult repede li-e zborul, mult falnic li e asaltul. Căci se izbesc ca fulgeri la luptă ucigătoare!... Întinsele lor aripi se bat lucind de soare, Ș-a lor cumplite gheare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
unei rude a celui dispărut, care nu-și dă pace până ce, la rându-i, nu-l ucide pe ucigaș și lanțul acesta de ucideri și răzbunări se Întinde mereu. În Nibelungenlied Kriemhild se răzbună pe ucigașul lui Siegfried - adică pe cruntul Hagen. Cu Liviu Rebreanu nu mă pot lăuda că am avut chiar prietenie; dar Îmi arăta destulă simpatie. El era președintele „Soc. scriitorilor români”, când m-au ales membru (Posed cartea semnată de el și secretarul șirianu). Apoi mi-a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
acestei emisiuni aleg anonimatul. Unii simt nevoia să se justifice: îmi pare rău că nu pot semna cu numele meu aceste rânduri, dar familia noastră se compune din peste 20 de membri, care, cum bine știți, ar avea de suferit crunte represalii în cazul în care nu aș păstra anonimatul. (Un român, București, [iarna] 1979-1980, difuzată la 13 ianuarie 1980) Vă rugăm respectuos a-i da citire [scrisorii noastre] și, totodată, ne cerem scuze că nu ne dăm numele, căci ar
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Frontului Renașterii Naționale. Vă mulțumesc pentru publicarea acestor rânduri. P.S. Îmi pare rău că nu pot semna cu numele meu aceste rânduri, dar familia noastră se compune din peste 20 de membri, care, cum bine știți, ar avea de suferit crunte represalii în cazul în care nu aș păstra anonimatul. Sorin Grădinar din părinți tată român, mamă nemțoaică, Brașov, 28 noiembrie 1979, difuzată la 19 ianuarie 1980 Stimate domnule Noël Bernard, Cred că scrisori în genul celei pe care eu v-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
tiranii interne i-au făcut pe români să-și ia ca principiu de viață proverbul Capul ce se pleacă sabia nu-l taie, cortină care acoperă apatia generală manifestată de români la toate actele comise de autorități și la mizeria cruntă materială și spirituală în care i-a aruncat PCR. în numele principiilor noastre de viață și al respectului ce-l purtăm umilitului popor român, considerăm că sunt necesare unele explicații, iar aprecierile ce se fac asupra noastră le considerăm ca expresie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a relațiilor de producție necorespunzătoare și o repartiție neechitabilă a bunurilor. Și aici începe obsesia lui Ceaușescu, acea idee de a se opune istoriei, a cărei punere în practică în mod deliberat a aruncat țara noastră într-o mizerie la fel de cruntă ca pe vremea fanarioților. Știind cu precizie că factorul evolutiv al forțelor de producție este reprezentat de elementele materiale ale științei, care prin tehnologii noi duc la situarea forțelor de producție pe o treaptă superioară modelului precedent și fac logic
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu 2.800 de lei în țară, iar aici să se câștige dinari neconvertibili numai de dragul de a fi în străinătate. în aceste condiții, nu numai că pierdem contractul, dar deja discuțiile se poartă tacit de către partea algeriană, privind forma cruntă de exploatare. în speranța că veți înțelege situația noastră și veți interveni pe lângă partea română să anuleze aplicarea decretului nou, vă mulțumesc în numele tuturor și sper să auzim intervenția dvs. la Actualitatea românească abia la ora 9:30 seara respectiv
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și legalizarea Oastei Domnului în cadrul Bisericii Ortodoxe române. în noiembrie 1981, după difuzarea documentului Mărturisire de credință, cât și alte evenimente petrecute înaintea lui 1981, preoții Viorel Dumitrescu și Liviu Negoiță suferă la Securitatea statului din Județul Timiș Banat bătăi crunte. Același regim de terorizare, la câteva săptămâni după, preotul Viorel îl suferă la Lugoj, împreună cu preotul Ambrus Cernat, când sunt arestați de pe stradă de ofițerul de Securitate Teoader Vid și bătuți cu bastoane de cauciuc și pumni la plex. Cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
la cartele pentru hrana copiilor. Credem că protopopul Ioan Tigriș se poate mândri pentru tot ce a realizat cu privire la alungarea preotului Vinchici (așa cum a făcut-o și altă dată cu preotul Dumitrescu, alungat din preoție) să trăiască într-o mizerie cruntă cu familia. Părintele și-a depus actele de plecare definitivă din țară în SUA încă la sfârșitul anului 1982. Cerem pentru preotul Vinchici și familia lui, Statului român, aprobarea actelor necesare, în vederea emigrării în SUA. Cerem de asemenea tuturor organizațiilor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
multe ori am reușit; am făcut rugăciuni și slujbe sfinte cu hoții și cu ucigașii și am nădăjduit că voi putea sluji și cu arhiereii mei. Va veni oare și ziua aceea? Perioadele petrecute în diferite închisori au fost și crunte, și mai laxe, mai blânde chiar. Nu știu ce anume determina aceste oscilații, de la cruzimea cea mai inimaginabilă la politețe și larghețe, după cum nu știu ce a determinat eliberarea mea nesperată până în preziua scoaterii mele din închisoare. Dacă nu ar fi iubirea cu care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
crimei care se săvârșea sub ochii mei împotriva mea și altor deținuți din secția specială în care mă aflam: torturi, înfometare, insulte. Rezultatul a fost că, în noaptea și ziua următoare, bătăile și urletele din secție au fost și mai crunte. Același lucru s-a întâmplat și când am protestat pe lângă procurorul local. Când la Jilava spital (și subliniez cuvântul spital) am fost bătut cu bastonul de cauciuc de către plutonierul Petre pentru că mă rugam, când m-am plâns soției mele (mult
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prin pământul cleios și încă plin de apă prin multe locuri... La teama de jandarmii, care puteau să apară în spatele nostru, se adăuga și teama de oamenii de pe câmp. Ajungând la dig și urcându-ne pe el ne așteptă o cruntă decepție. Toată valea Dunării era inundată, cât vedeai cu ochii, până în malul celălalt. N-aveam ce face. Trebuia să ne continuăm drumul. Am mers de-a lungul digului pe partea apei, ca să scăpăm de vederea oamenilor de pe câmp. Panciova se
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
am vorbit lor și lumii care se adunase să se bucure de bucuria noastră. Au fost câteva idei venite în minte în entuziasmul și căldura unei scurte cuvântări ocazionale, care a avut cam următorul conținut: După doi ani de prigoană cruntă, Mișcarea Legionară se ridică azi biruitoare. Ea a intervenit atunci când toate speranțele neamului erau spulberate și când, după prăbușirea din ultimele zile. credeau dușmanii că s-au isprăvit zilele statului și ale țării românești. După ce din vina conducătorilor ei, România
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în grup, dar uciderile de oameni în timpul aplicării „metodelor” de reducare etc. etc. Toate acestea trebuiau puse pe seama torționarilor legionari. în Pitești erau studenți din toate grupările politice, legionarii reprezentau un procent de peste 80%, desigur că printre cei care după cruntele torturi deveniseră torționari, erau și legionari. Trebuia găsită și o justificare: de ce făceau aceste fapte, de ce se supuneau singuri la o autoflagelare apocaliptică. Justificarea la îndemnă era în fanatismul legionar, care prin varii mijloace, cu orice sacrificii trebuia să compromită
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ci aceea de a le distruge. În mizeria fiziologică în care se trăia, șansa de a supraviețui era minimă, căci resursele organismului erau epuizate, sistemul imunologic redus aproape la zero, iar flora microbiană extrem de bogată, și în condițiile de subalimentație cruntă, lipsă totală de căldură și umezeala permanentă, orice boală prolifera în mod galopant. Masa consta din: Dimineața un polonic mic de surogat de cafea sau terci. La prânz o ciorbă lungă și o feliuță de pâine cam de 100 grame
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]