2,383 matches
-
Avram Iancu, la fel de mare ca și prima. Propunerea de a demonstra egalitatea ăntre etnii cu centimetrul nu e nouă, si dispune de o legitimare istorică. După unirea din 1918, când s-a purces la ănăltarea Catedralei Ortodoxe din Cluj, sugestia ctitorilor a fost aceea de a egală an ănăltime Catedrală Sf. Mihail, a catolicilor, din piață vecină, ăn ciuda tezei sofianice a ortodoxiei, pe care o formulase tot un clujean, Lucian Blaga. Mai aproape de noi an timp, la ridicarea stâlpului patriotic
Să ne dumirim by Stefan Borbely () [Corola-journal/Journalistic/17461_a_18786]
-
Pavlovic, cu Michel Deguy. Pagini de corespondență cu scriitori celebri, dar și mărturii ale soției sale, distinsa doamnă Ana Cârdu, completează acest portret în absolut al poetului. Ana Blandiana îl vede exact atunci când îl descrie așa: „...Petru Cârdu a fost ctitorul unui alt mod, mai vital și mai eficient, de a înțelege poezia, constructorul unei rare solidarități poetice. Fixat geografic și artistic pe frontiera dintre sensibilitatea sârbă și cea românească, el a fost avant la lettre un autentic reprezentat al Europei
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2867_a_4192]
-
homo religiosus, asistăm la un triumf al viziunii statice, al "eternității" noastre naționale: Minte luminată și caldă, tip de principe conștient de tot ce e putere lumească, pornit spre magnificență uneori, așa cum o dovedește Mînăstirea Curții de Argeș, al cărei ctitor este, Neagoe a trăit totuși prea mult în atmosfera religioasă a timpului și a țării sale, spre a nu ști că "și domnia lui se va risipi ca fumul", cum o va spune singur mai tîrziu. Înainte de a fi domnitor
Oscilațiile lui Constantin Noica (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15981_a_17306]
-
atât de intime investigații. Apropiindu-ne, însă, de punctul terminus al acestei fascinante călătorii am fost surprinși să constatăm că anul în care se finaliza restaurarea ultimului fragment de frescă marchează împlinirea a 500 de ani de când Sfântul Neagoe Basarab - ctitorul Mănăstirii Argeșului - a devenit voievodul Țării Românești și a început să construiască această biserică. Firesc, expoziția pe care o gândeam ca pe o punere în valoare a restaurării frescelor își revendica misiunea de a deveni, totodată, un prilej de a
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
a devenit voievodul Țării Românești și a început să construiască această biserică. Firesc, expoziția pe care o gândeam ca pe o punere în valoare a restaurării frescelor își revendica misiunea de a deveni, totodată, un prilej de a omagia personalitatea ctitorului, o proiecție peste veacuri a vizionarului voievod. Modul de lucru în echipe interdisciplinare este evident în cazul acestei expoziții. Cum a funcționat el de această dată? Noi am avut șansa de a deveni parte a acestei echipe în ultimii 12
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
ne propunem să extragem din el o singură idee. Fără îndoială că el ne va vorbi despre modelele și influențele artistice care s-au exercitat asupra picturii medievale din Țara Românească, oferindu-ne totodată acces la mesajele explicite pe care ctitorul sau meșterii ni le transmit prin fragmentele de frescă. Toți cei care intră pentru prima oară în contact cu ansamblul fragmentelor de frescă păstrate de la Curtea de Argeș sunt surprinși, de exemplu, de prezența numeroaselor imagini de sfinți militari, firească, pentru spiritul
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
Gândirea aforistică a Maestrului Petre Crăciun Ioan Golcea Maestrul Petre Crăciun (1924-2012) este personalitatea care copleșește memoria multora dintre noi, despre care - în mod sigur - generațiile viitoare vor afla că a fost unul dintre ctitorii învățământului muzical superior printr-o viață dăruită și pilduitoare în plan profesional și uman. Un prim document referitor la contribuția Maestrului în viața muzicală românească și în cea academică va apărea în curând, dar până atunci vom sublinia numai câteva
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
încă din prima povestire, când îl vede desenat pe un fel de steag purtat de unul dintre participanții la "revoluția română" din New York: " șDascălulț purta un fel de steag, dintre acelea care se află în biserică, cu numele și însemnele ctitorilor. Mi-am mijit ochii ca să pot vedea mai bine și, nu fără mare surprindere, mi-am dat seama că pe steag era înfățișat un pește mare, gras, un fel de crap cu capul negru și solzii pictați în culori țipătoare
Un imperialist: Dumitru Radu Popa by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16329_a_17654]
-
României. Numele ei este însă Kusić, la fel ca satul care, în urma războiului mondial, a rămas dincolo de graniță. De altfel, și în Kusić există o mănăstire denumită - ați ghicit, desigur - Zlatița. Să amintim în treacăt că legenda îl desemnează drept ctitor al mănăstirii din Zlatița pe însuși Sfântul Sava, patronul sârbilor. Așezământul datează oricum din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Și, în completarea acestei note aparte pe care o prezintă zona, să mai spunem că localnicii din Belobreșca
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]
-
îmbogăți patrimoniul cultural al României și care nu pleacă în afara ei. În consecință, Patriarhia Română solicită celor care "nu pot sau nu vor să participe la construirea" Catedralei Neamului să nu devină "demolatori mediatici", întrucât "dacă nu vrei să fii ctitor, cel puțin nu fi cârtitor!". Redăm integral comunicatul Patriarhiei Române "Catedrala Mântuirii Neamului se înalță. Credincioșii se bucură, iar cârtitorii se tulbură În legătură cu unele știri și articole apărute în mass-media, devenite „obsesii demolatoare" cu privire la construirea Catedralei Mântuirii Neamului, Patriarhia Română
Patriarhia Română sare la gâtul presei, acuzând-o de "obsesii demolatoare" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/39526_a_40851]
-
sens, cei care nu pot sau nu vor să participe la construirea ei ar fi mai înțelepți dacă nu devin „demolatori mediatici" ai ei, învrăjbind periodic opinia publică, printr-o atitudine ostilă nejustificată. În concluzie, dacă nu vrei să fii ctitor, cel puțin nu fi cârtitor!"
Patriarhia Română sare la gâtul presei, acuzând-o de "obsesii demolatoare" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/39526_a_40851]
-
valoare neegalată pe toată durata creației noastre literare. Și, se poate spune fără a greși deloc, pentru întreaga cultură și știință umanistă română, căreia i-a indicat direcția dezvoltării pe criteriul sacrosanct al adevărului. În 1869, în Observări polemice, marele ctitor al adevăratelor valori românești moderne, scria despre junimism și junimiști: Pentru noi, patriotismul nu putea fi identic cu imperfecțiunea și o lucrare slabă nu merita laudă prin aceea că e românească". Și adăuga: "Din contră, tocmai încercarea de a învăli
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
catolici, îi consideră pe români slavi, deoarece "alegând ortodoxia înseamnă că instinctele noastre profunde își au rădăcinile în slavism, ortodoxia fiind mai ales religia rasei slave" ( Politică și ortodoxie). Adepții Gărzii de fier îi proclamau pe Burebista, Decebal drept adevărații ctitori ai nației. În fond, prin această teorie se manifestau tendințele antieuropene: prin renegarea originii latine tracomanii căutau să izoleze țara de universul latin, acesta este în bună măsură sinonim cu ideea europeană, căruia românii îi aparțin prin tradiție istorică. În
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
devine bun prin aceea că-i național". Cu o asemenea axiomă poetul național nu putea fi sensibil la protocronism. Tracomanii invocă predilecția poetului pentru temele dacice. Și, într-adevăr între poeziile sale găsim titluri Rugăciunea unui dac, Sarmis, presupus rege ctitor al Sarmisegetuzei; acțiunea poemului postum Gemenii, construit pe tema romantică a dublului, se petrece în capitala lui Decebal. În Memento mori episodul Dacia este cel mai dezvoltat. Din manuscrise se vede că Eminescu proiecta scrierea unei epopei dacice - există și
Origine romană sau origine tracă? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13679_a_15004]
-
la Veneția, câte doi ani. Se relua, în felul acesta, glorioasa tradiție a burselor inițiate de Pârvan și Iorga, însă abandonată după război din motivele binecunoscute. Profit de acest prilej pentru a reaminti că Marian Papahagi rămâne cel mai inspirat ctitor de instituții culturale pe care l-a avut România în ultima jumătate de veac. Dotat - caz rarisim, dacă nu unic - în egală măsură pentru studiu și pentru practică, această strălucită minte a ars ca o torță pentru idealuri la care
Bursa (non)valorilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16676_a_18001]
-
și încă se mai pierde prin nepăsare și judecată fără simțul perspectivei ne-a retardat cu ani-lumină. Totuși n-ar fi mai de folos să ne străduim, pe toate canalele liedership-ului de opinie, a stimula tuturor aspiranților la gloria de ctitor generozitatea și conștiința că adevăratul și cel mai consistent capital de imagine se construiește nu pentru clipă, ci pentru durată?
Dispar editorii? by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Journalistic/14131_a_15456]
-
editorul Dimitrie Tirol, de Teodor Ianković Mirievski și George Natošević, reformatorii învățământului sârbesc, dar și românesc din Banat. Aceste personalități au avut, fiecare în felul său, drept călăuză spirituală pe primul arhiepiscop sârb, organizator al vieții spirituale, culturale și politice, ctitor de mănăstiri și întemeietor de școli, părintele ortodoxiei sârbe - Rastko Nemania, intrat în memoria afectivă ca Sfântul Sava. Banatul, ca multe alte locuri cuprinse în peregrinările sale, îi datorează o parte din spiritualitatea sa, fie chiar și numai pentru faptul
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
spus Nicolae Iorga după ce a vizitat acest lăcaș de cult. Complexul monahal se află în superba Vale a Cașinului, lângă Onești, în județul Bacău, fiind amplasat într-un decor natural care îți taie răsuflarea. Locul așezării a fost ales de ctitorul mănăstirii, domnitorul Gheorghe Ștefan, care nu a mai apucat însă să se bucure de finalitatea lucrărilor de construcții. Înfățișarea monumentală a clădirii este dată de dimensiunile de proporții, fiind sprijinită pe un soclu masiv, construit din piatră albă. În localitate
Agenda2005-38-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284222_a_285551]
-
sunt în carte destule, nu de ordinul a unul sau două. Pe de altă parte, atunci când, pe unul din pereții bisericii, Andreea Răsuceanu descoperă chipurile a două femei, ea evită să acrediteze ferm ipoteza unei insinuări portretistice. „O imagine a ctitorilor acestei biserici, fie a celor două cumnate, Stanca și Maria, fie a Stancăi și a soțului ei, Mantu Cupețul, nu există [...] Există, în schimb, pe peretele interior din dreapta, o imagine a două femei aflate în fața unei sfinte (iarăși din păcate
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
pe peretele interior din dreapta, o imagine a două femei aflate în fața unei sfinte (iarăși din păcate, o bună bucată din pictură lipsește, neputându-se identifica despre ce sfântă este vorba), care, deși nu se află în ipostaza gestuală obișnuită a ctitorului ce aduce o danie, ar putea fi o imortalizare discretă a celor două femei ctitore ale bisericii." (p. 100) Artificiul acesta nu e numaidecât condamnabil. Chiar dacă de aici decurge reproșul meu major.) Andreea Răsuceanu fantazează, dar nu speculează pe conturul
Una și una by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6449_a_7774]
-
plus de luciditate și competență. Este ceea ce face volumul Două figuri de seamă ale învățământului românesc, semnat de Maria Bancea- Ilioaia și Christina Zarifopol-Illias. El restaurează, deopotrivă documentar și narativ, memoria ilustră a doi institutori de marcă ai „curentului haretist”, ctitori ai școlii din Humulești și, totodată, figuri marcante ale vieții publice din Neamț și nu numai: soții Elisa și Neculai Bancea. Dar, înainte de toate, se cuvin făcute câteva precizări cu privire la autoare. Christina Zarifopol- Illias este, cum știm, profesoară de studii
Recuperarea modelelor by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5451_a_6776]
-
este fiul vacii, ci este însăși latina trecută printr-o serie de transformări. l Cartea lui Neagoe Basarab este sincronă cu ideile europene ale timpului, iar pe unele le anticipează avant la lettre. l Ion Heliade Rădulescu este, ca orice ctitor de cultură, un om al începuturilor. l Carol Davila, părintele cunoscutelor picături ce-i poartă astăzi numele, a mai lăsat posterității un fiu, pe Alexandru Davila. l Iubita de la Ipotești, ipotetica tînără, moartă la vîrsta de 19 ani... l Thomas
PERLE... P@RLE... PERLE... by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8952_a_10277]
-
pe scurt l Luni, 19 iunie, ora 13, la Registratura Prefecturii se vor face înscrieri în audiențe la prefectul județului Timiș, dl Ovidiu Drăgănescu, pentru perioada următoare. ( L. S.) l În Duminica Tuturor Sfinților se face parastas de pomenire pentru ctitorii Catedralei Mitropolitane din Timișoara. ( L. S.) l Joi, 22 iunie, ora 17, primarul Timișoarei, dl Gheorghe Ciuhandu, și reprezentanți ai Primăriei vor avea o întâlnire cu cetățenii din cartierul Calea Girocului, la Școala cu clasele I-VIII nr. 25 de pe
Agenda2006-24-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285063_a_286392]
-
triplă recuperare. Căci, alături de repunerea în circulație a numelui lui Augustin Bunea, prin reeditarea scrierii sale de debut (Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa. Schiță biografică*), ne este readusă în atenție și figura marelui ierarh Ioan Vancea, considerat al doilea ctitor al Blajului, după Ioan Inocențiu Micu-Klein, iar retipărirea monografiei Augustin Bunea ne reamintește că avem datoria de a-l recupera și pe istoricul Ștefan Manciulea, victimă, și el, a interzicerii Bisericii Greco-Catolice. Mitropolitul Dr. Ioan Vancea de Buteasa. Schiță biografică
O triplă recuperare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5783_a_7108]
-
însemnata lui epocă, trecută, totuși, în fugă, între valul vechi și valul nou. Despre Anton Pann vorbesc, cel a cărui tresărire de cărturărească vanitate le-o prezintă părintele Oltean oaspeților lui: a cerut să se treacă numele său în coada ctitorilor școlii celei vechi, de la biserică. I s-au făcut, ce-i drept, și cadouri nemeritate, dintre care cel mai răsunător (sic!) e muzica la Un răsunet, pe care el, pare-se, doar a pus-o în circulație și a îmbrăcat
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]