KorAP: Find »[drukola/base=cuc & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...80 81 82 ...128 >

3,199 matches

Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794

uita (2); uitat (2); veni (2); viață (2); -; a accepta; aleargă; alegere; alungare; alungat; animal; animale; aripă; ban; baștină; băiat; brusc; cancer; casa părintească; ceartă; cer; chidani; cineva; ciori; cîntec; cîntece; clasa; clădire; a continua; contralovitură; copaci; copii; copilăria; cor; cuc; cuibul; a-i da papuci; da; dă-i papucii; a se debarasa; decide; deodată; departe; a desparte; a se despărți; despărțit; desprinde; dezamăgi; dezamăgit; dezolare; dispărea; dispoziția; dispreț; dragoste; dramă; drum; drumul; duce; dur; durere în suflet; dureros; dus; duse

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
2); strict (2); tshhh! (2); ține (2); ținut (2); ureche (2); vorbe (2); Alex Velea; amintire; anulat; a ascunde; atracție; aventură; bine ținut; cadou; ceva ascuns; ceva de nespus; chiloți; civilizație pierdută; clandestin; clarificat; comoară; concret; confident; confidență; confidențialitate; crimă; cuc; cufăr vechi; curios; declarat; depozitare; destăinui; detest; deznodămînt; dezvălui; dezvăluire; dezvăluit; disperat; distrugător; doar al tău; document; dosar; dragoste; durere; o durere; dureros; dușman; enigmatic; eu; existență; fals; făgăduință; femei; fericire; fete; firesc; frate; frică; fricos; frumoasă; frumos; gînduri; glumă

[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782

ai citit piesa asta? Irina: Care? Val: Steaua fără nume. Irina: Iubitule, nu-mi strica și rămășița de dispoziție pe care o mai am. Val: Bine, da' poți să-mi spui și mie unde scrie în piesa asta căi domnișoara Cucu e urîtă? Irina: (ușor descumpănită) Păi... nu știu unde scrie, dar toată lumea știe că așa e... urîtă și rea... Val: Iubito, mai citește piesa... D-ra Cucu e o infirmă pe dinăuntru. Dar asta nu înseamnă deloc că e urîtă pe dinafară. Irina

[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828

mama copilului se împrietenește cu luna, pentru a-l feri de strălucirea ei nefastă): "Lună, lună, / Gărgăună / Ce-nserezi / În toate serile / Nu vezi / Cum șade Domnul pe pat / Și mănâncă pâne de furat? / Și se roagă rugului / Și se-nchină cucului? Cere cal de călărie, / Să purceadă la domnie / C-a auzit / C-a făcut / Sora sa / Trei fețe / Logofețe: / Una o pierit, / Una o murit, / Una pe munți o fugit. / Munții s-o cutremurat, / Pietrile s-o despicat, / În rai

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
verde sălcioară, / Rău e când ești bolnăvioară, / Că pe mine tot mă doare / Din cap până în picioare. / Rău îi, doamne, nu pot spune, / De-mi vine să merg în lume / Și să-mi fac casă-n pădure, / Ca s-aud cucul cântând / Și păsările șuierând. Plâng și florile-n grădină, / Și păsările-n crâng, de milă, / Și eu stau și mă bocesc / Ce să fac, cum să trăiesc, / Că pe mine tot mă doare, / Din cap și până-n picioare." 129Repetiția paralelistică

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
negativ; hiperbola definește cadrul cosmic, al participării directe la suferința umană, pe de o parte, iar, pe de altă parte, singularizarea înfățișează împăcarea cu propriul destin: "Foaie verde de-alunele, / De "binele" vieții mele, / Plâng pietrele-n vădurele, / Pui de cuc prin cuiburele; Plânge locul unde șed, / Cărarea pe unde merg; Plânge patul, când mă culc, / Drumul pe unde mă duc. Plâng și ele, plâng și eu, / Că mi-a fost norocul rău. / Mi-a fost casa sus pe deal / Ș-

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
a fost casa sus pe deal / Ș-am trăit viața cu-amar. / Mi-a fost casa sus sub munți, / Unde glas de om n-auzi, / Numai cuci și păsărele, / Ca să mă mângâi cu ele; Numai păsări ciripind, / Când și când cucul cântând, / Mai pe urmă cânt și eu, / Să mai uit amarul meu. / Trăiesc în singurătate / De tânără pân` la moarte."131 Fiecare trecere într-o altă etapă existențială, fie că este vorba de inițierea în social, sau de pactul ontologic

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
ziua cea mai lungă a anului; Împuiatul urșilor sau Macavei (1 august) arată ziua când se împerechează urșii, în timp ce Nunta Oilor sau Năpustitul Berbecilor (14 octombrie) este ziua când se amestecă berbecii cu oile, pentru a se împerechea; de Ziua Cucului (25 martie), în apropierea echinocțiului de primăvară, începe cucul a cânta, iar la Amuțitul Cucului /24 iunie, solstițiul de vară) încetează cântecul; de Ziua Șarpelui (14 septembrie, în apropierea echinocțiului de toamnă), șerpii, salamandrele și șopârlele se retrag în pământ

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Macavei (1 august) arată ziua când se împerechează urșii, în timp ce Nunta Oilor sau Năpustitul Berbecilor (14 octombrie) este ziua când se amestecă berbecii cu oile, pentru a se împerechea; de Ziua Cucului (25 martie), în apropierea echinocțiului de primăvară, începe cucul a cânta, iar la Amuțitul Cucului /24 iunie, solstițiul de vară) încetează cântecul; de Ziua Șarpelui (14 septembrie, în apropierea echinocțiului de toamnă), șerpii, salamandrele și șopârlele se retrag în pământ, iar la Filipii de Toamnă (mijlocul lui noiembrie) începe

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
se împerechează urșii, în timp ce Nunta Oilor sau Năpustitul Berbecilor (14 octombrie) este ziua când se amestecă berbecii cu oile, pentru a se împerechea; de Ziua Cucului (25 martie), în apropierea echinocțiului de primăvară, începe cucul a cânta, iar la Amuțitul Cucului /24 iunie, solstițiul de vară) încetează cântecul; de Ziua Șarpelui (14 septembrie, în apropierea echinocțiului de toamnă), șerpii, salamandrele și șopârlele se retrag în pământ, iar la Filipii de Toamnă (mijlocul lui noiembrie) începe împerecherea lupilor. Calendarul popular cuprinde sărbători

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
de sub punte!"156 În ziua de Anul Nou, când răsare soarele, fetele din Bucovina se închină cu mâna la piept și cu fața la răsărit, zicând: "Soare, Soare, / Frățioare! / Ochii mei de mierloșiță, / Limba mea de brândușiță, / Limba mea de glas de cuc. / Soare, Soare, / Frățioare! / Nu răsări / Pe munți, pe codri, / Pe curți zugrăvite, / Pe movili clădite, / Răsai pe statul meu / Și fă frumos trupul meu, / Să vadă, să știe lumea și norodu; / Să stai în gura mea / Cum stă lumea și

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
Soare, / Frățioare! / Nu răsări / Pe munți, pe codri, / Pe curți zugrăvite, / Pe movili clădite, / Răsai pe statul meu / Și fă frumos trupul meu, / Să vadă, să știe lumea și norodu; / Să stai în gura mea / Cum stă lumea și ascultă cucu / Când cântă în mijlocul codrului / Și telegarii din fundul grajdului."157 În ziua de Bobotează, se descântă "apa", adusă de seara, în care s-a pus busuioc, și care a fost "bătută" de razele soarelui, descântecul fiind rostit de fetele care

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
erou civilizator la celți, acolit și tovarăș al lui Wotan la germani, mesager al lui Apollo la greci.235 În timp ce corbul simbolizează iarna, prin ouăle pe care le face în decembrie, când "crapă ouăle de frig", la pol opus este cucul, ca simbol al verii și al căldurii, dar fără a avea statornicia corbului, fiind o pasăre călătoare. În tradiția populară, cucul este cel mai bine reprezentat, ocupând un loc privilegiat, în ciuda faptului cu nu este o pasăre cântătoare și nu

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
simbolizează iarna, prin ouăle pe care le face în decembrie, când "crapă ouăle de frig", la pol opus este cucul, ca simbol al verii și al căldurii, dar fără a avea statornicia corbului, fiind o pasăre călătoare. În tradiția populară, cucul este cel mai bine reprezentat, ocupând un loc privilegiat, în ciuda faptului cu nu este o pasăre cântătoare și nu încântă prin penajul său, fiind considerat un uliu în miniatură, își depune ouăle în cuiburile altor păsări, iar puii săi, mai

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
și nu încântă prin penajul său, fiind considerat un uliu în miniatură, își depune ouăle în cuiburile altor păsări, iar puii săi, mai mari, îi răstoarnă pe ceilalți pui din cuib, tocmai pentru a avea parte de mai multă hrană; cucul nu-și face cuib, nu-și clocește ouăle și nu-și hrănește puii. În ciuda valențelor negative, cucul este considerat, în mentalitatea tradițională, un simbol al primăverii și al dragostei pătimașe, căruia i se dezleagă limba de la Blagoviștenie până la Sâmpetru. Pasăre-oracol

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
altor păsări, iar puii săi, mai mari, îi răstoarnă pe ceilalți pui din cuib, tocmai pentru a avea parte de mai multă hrană; cucul nu-și face cuib, nu-și clocește ouăle și nu-și hrănește puii. În ciuda valențelor negative, cucul este considerat, în mentalitatea tradițională, un simbol al primăverii și al dragostei pătimașe, căruia i se dezleagă limba de la Blagoviștenie până la Sâmpetru. Pasăre-oracol, despre care se spune că duce și aduce cucul în spate, este barza, prevestitoare și ea a

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
și nu-și hrănește puii. În ciuda valențelor negative, cucul este considerat, în mentalitatea tradițională, un simbol al primăverii și al dragostei pătimașe, căruia i se dezleagă limba de la Blagoviștenie până la Sâmpetru. Pasăre-oracol, despre care se spune că duce și aduce cucul în spate, este barza, prevestitoare și ea a primăverii, dar și simbol al timpului, al norocului și al ursitei. Alături de păsările care simbolizează timpul cosmic, există, în mentalitatea arhaică, o simbolistică a timpului terestru, reprezentată de prezența păsărilor domestice, statornice

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
sufletul-pasăre este imaginea ornitomorfică a sufletului care rătăcește tot în Lumea aceasta, în moartea aparentă sau după moartea reală până la trecerea în Lumea cealaltă".238 Aceste "păsări mitice" au fost grupate în două categorii: păsările mesagere care anunță moartea (corbul, cucul, bufnița) și păsări care reprezintă diverse aspecte ale sufletului mortului (păsări reale columbeii, porumbeii, sau fantastice Pasărea Măiastră, Pajura). În mitologia morții, pasărea-suflet are multiple semnificații: alter ego al sufletului, apotropeu al mormântului, trofeu asupra morții, emblemă funerară, ornament somptuar

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este o pasăre-mesager, turturica este o emblemă a "fidelității conjugale", privighetoarea este percepută ca un simbol al "artistului și al

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
infernală, este un mesager funerar, iar "împăratul păsărilor" este vulturul.241 În tradiția populară, păsările au semnificații diferite și în funcție de anotimp. Astfel, se spune că, de Buna-Vestire sau Blagoviștenie la început de primăvară se dezleagă limba păsărilor, în special a cucului care, peste iarnă, a fost uliu, iar acum începe să cânte necontenit până la Sânziene sau până la Sân-Petru. Cântatul cucului este întâmpinat cu o anumită pregătire ritualică: când se dezleagă limba cucului e bine ca fiecare să aibă bani la el

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
în funcție de anotimp. Astfel, se spune că, de Buna-Vestire sau Blagoviștenie la început de primăvară se dezleagă limba păsărilor, în special a cucului care, peste iarnă, a fost uliu, iar acum începe să cânte necontenit până la Sânziene sau până la Sân-Petru. Cântatul cucului este întâmpinat cu o anumită pregătire ritualică: când se dezleagă limba cucului e bine ca fiecare să aibă bani la el, să nu fie flămânzi și supărați, pentru a fi feriți, peste an, de boala sărăciei, de foame și de

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
de primăvară se dezleagă limba păsărilor, în special a cucului care, peste iarnă, a fost uliu, iar acum începe să cânte necontenit până la Sânziene sau până la Sân-Petru. Cântatul cucului este întâmpinat cu o anumită pregătire ritualică: când se dezleagă limba cucului e bine ca fiecare să aibă bani la el, să nu fie flămânzi și supărați, pentru a fi feriți, peste an, de boala sărăciei, de foame și de supărare. Sărbătorită în preajma echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
bine ca fiecare să aibă bani la el, să nu fie flămânzi și supărați, pentru a fi feriți, peste an, de boala sărăciei, de foame și de supărare. Sărbătorită în preajma echinocțiului de primăvară, Blagoviștenia este numită în calendarul popular Ziua Cucului. Tot de Buna Vestire se spune că vin și rândunelele și cocostârcii care au o semnificație aparte în descifrarea semnelor primăverii. Astfel, se crede că dacă vin mai mulți cocostârci deodată, primăvara va fi furtunoasă și ploioasă. În Transilvania, se

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
toată vara omul e singur, iar dacă sunt mai multe, va avea parte de tovărășie.242 O altă pasăre oracol care indică schimbarea anotimpurilor, iarna cu primăvara și vara cu toamna, este barza despre care se spune că aduce și cucul în spate; barza anunță dacă iarna va fi lungă și grea sau scurtă și ușoară, comunică oamenilor ursita, norocul și belșugul sau anunță incendierea caselor, prin tocănitul ciocului.243 O dată cu sosirea primăverii, se practică, în sudul țării, ceremonialul de fertilizare

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
tocănitul ciocului.243 O dată cu sosirea primăverii, se practică, în sudul țării, ceremonialul de fertilizare, denumit Cucii; Îmbrăcați în fuste, cu glugi pe cap, ornate cu pene de cocoș, cu un băț în mână și cu un clopot mare în spate, Cucii alergau, în prima dimineață după Lăsatul Secului sau în ziua de Lăsatul Secului, după oameni, pentru a-i atinge cu bota, iar, la amiază, luau o nuia de care legau o opincă și alergau, din nou, după cei pe care

[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]