2,064 matches
-
lui Eminescu exprimă încetarea rezistenței individuale, pasul lunatec către lac și codru: Prin a ramurilor mreajă Sună jalnic în urechi Cântec dulce ca de vrajă De sub teiul nalt și vechi. Iată sunetele sfinte Mișcă jalnic al tău piept, Nu mai cugeți înainte Nu mai cauți îndărăpt. Ci-asculți mii de păsărele Ciripind în verde crâng Cum de-amoru-ne-ntre ele Sfătuindu-se se plâng. Natura este edenul, locul sexualității, ea ațâță dorința de împreunare, după care urmează nelipsita adormire în codru: Adormi-vom, troieni
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
circulație prin mișcarea sămănătoristă, continuată apoi prin oameni și acțiuni felurite, ea își supraviețuiește și astăzi în unele manifestări xenofobe sau fasciste ce se reclamă încă de la "actualitatea lui Eminescu""180. În 1930, afirmând că Eminescu a simțit și a cugetat ca un reacționar, că a fost "cel mai reacționar om din țara românească", susținând "domnia absolută, reînființarea breslelor, boeria etc."181, Garabet Ibrăileanu aplică publicisticii eminesciene eticheta de reacționarism, preluată de critici de prestigiu și rămasă activă până în zilele noastre
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
anului. Așa a apărut The Daily Drucker: 366 Days of Insight and Motivation for Getting the Right Things Done. Această lucrare oferă o viziune de ansamblu asupra unei părți importante a teoriei managementului. Atunci când am scris cartea de față, am cugetat Îndelung la Capcanele care meritau „locul cel mai de seamă”. Simțeam că cea mai importantă Capcană ar trebui să fie cea care să le dea cel mai mult de gândit managerilor. Eram convins că Drucker procedase la fel, așa că abia
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Început?”. În tot timpul care a trecut de când pun oamenilor această Întrebare, am primit niște răspunsuri destul de interesante. După o viață petrecută În lumea dinamică a finanțelor, mă așteptam ca răspunsul tovarășului meu să fie caracteristic acestui domeniu. El a cugetat o clipă Înainte să-mi răspundă. „Presupun că ceea ce mi-aș fi dorit să știu acum 50 de ani”, mi-a spus el, „ar fi fost câtă putere aveam de a influența performanța unui om doar Încurajându-l”. Deși replica
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
dumneavoastră a scos la iveală o oarecare naivitate”. Dintre toate lucrurile care credeam că vor sta În calea succesului meu la interviu, problema cu politica de birou era ultima la care m-aș fi gândit. După ce am Închis telefonul, am cugetat: „Dacă ei vor o gașcă de manageri care te Înjunghie pe la spate, n-au decât să angajeze pe altcineva”. Nu-mi trecuse deloc prin minte, cel puțin nu atunci, că Întrebarea nu a fost „Sunteți de acord cu Înjunghierea pe la
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Cotta Maximus, ale cărui mores sunt de o înaltă noblețe: Volesus, de la care provine numele patern, și Numa, strămoș matern. Demn descendent din această linie de strămoși (cărora li se adaugă prin alianță numele celor din familia Cotta), trebuie să cugete că priește tradiției lor să ajute un prieten căzut (v. 103-110). Aici reapare un element care a fost evidențiat în repetate rânduri: exaltarea nobleței străvechi a destinatarilor scrisorilor ovidiene, în contrast subînțeles și uneori explicit, dar întotdeauna clar și semnificativ
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mult de a suferi din cauza răutății celorlalți, băiatul "coanei Lina" se arată preocupat de "ideea morții", astfel că, ori de câte ori încerca să-și aducă aminte de primele impresii și licăriri ale conștiinței, se vedea "mic de o șchioapă, în poarta casei, cugetând tulbure asupra vieții". Așadar, "thanatofilia" eroului lovinescian se vădește a fi o predispoziție temperamentală (i.e. înnăscută), față de care împrejurările concrete ale existenței nu joacă decât un rol secundar, fără a modifica esențial determinantele psihice ale personalității. De aceea, nici nu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pp. 100-181. 8. C.Em. Krupenski, patru scrisori ale lui Costache Negruzzi către Ioan Ionescu (de la Brad) din 1859, in: Convorbiri literare, XXXI, 1902, pp. 608-617. 9. ștefan Scarlat Dăscălescu, Călătoria mea în Europa occidentală făcută în anul 1858, in: Cuget clar, V, 1-4, ianuarie-februarie 1932, p. 48. 10. A.D. Xenopol, Istoria partidelor politice (București, 1910), pp. 535-536. 11. Cezar Bolliac, Opere alese (București, 1950), p. 256. 12. Francesco de Sanctis, Saggi critici (Milano, 1933), III, p. 269. I. Studii în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
specii de balene. Cașalotul e deopotrivă ponderat și profund. Și sînt convins că din capetele tuturor oamenilor ponderați și profunzi, ca de pildă Platou, Pyrrhus, Diavolul, Jupiter, Dante etc, se înalță întotdeauna un abur pe jumătate vizibil, în clipele cînd cugetă adînc. într-o zi, pe cînd lucram la un mic tratat despre Veșnicie, am avut curiozitatea de a-mi pune în față o oglindă și nu peste multă vreme am văzut reflectîndu-se în ea o spirală ciudată, ce se desfășura
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
operă. Am suprimat însă câteva pasaje în care se repetau, prea de prisos, lucruri spuse în altă parte a volumului și am făcut câteva schimbări de cuvinte și de fraze, pentru a ușura stilul, vreau să zic înțelegerea acestui studiu, cugetat multă vreme, dar, din pricini cu totul personale, scris foarte repede. Trebuie să adaug că, cu privire la politica lui Caragiale, ar fi trebuit de remaniat și completat capitolul respectiv, pentru că, de la război încoace, mă conving din ce în ce mai mult că acest om a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Ei îi datorim pe cronicarii cugetători ai veacului al XVII-lea și începutul celui de al XVIII-lea (afară de Cantemir, care, cum am spus, e un produs al spiritului multilateral european). Acum vom avea scriitori care scriu în românește, care cugetă, discută, care dezgroapă trecutul descălecatului întîi și al celui de al doilea, care aduc idei noi, care provoacă o mișcare în spirite, care încearcă și alte genuri, noi, fie măcar spre a arăta că limba română e capabilă de ele
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
scoase de sub stăpânirea turcească spre a trece sub cea rusească. Țările române devin miza în jocul dintre turci și ruși ă...î 1 Din această situație rezultă mai întîi o stare de umilire națională care devine sângerătoare pentru cei care cugetă și simt. Consulul rus e mai presus de domn. El îi poruncește și-i indică măsuri în contra protestatarilor, 1 Convenția de la Akkerman (7 oct. 1826) între Rusia și Turcia prevedea între altele alegerea pe șapte ani de către divan a domnilor
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
bazează, înprincipal, pe ideile unor filosofi și teologi. Potrivit acestora, oamenii devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce se maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bazează, înprincipal, pe ideile unor filosofi și teologi. Potrivit acestora, oamenii devin (mai) înțelepți odată cu înaintarea în vârstă, pe măsură ce se maturizează și „se coc la minte”. Pe de altă parte, se consideră că înțelepciunea implică un echilibru dinamic între a cugeta și a acționa eficient, pragmatic. Psihologii și educatorii au definit înțelepciunea în moduri diferite: de la considerarea ei ca fiind apanajul metacogniției (Sternberg, 1990), la calificarea acesteia ca o capacitate crescută de expertiză pentru a face față problemelor vieții cotidiene (Baltes
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
văzută se împletește cu cea nevăzută. Dacă v-au placut bufonii..." și liniștea. "Suntem atât de singuri" și ultimul gest al Actorului mâna dreaptă ridicată cu arătatorul ușor în sus spre frunte și-apoi cele la care se cuvine a cugeta, rostite fățiș, la rampă, ca un epilog la un clinchet distanță de tot restul. Exact ca lumina care cuprinde scena și sala și care îngăduie să ne privim în ochi cu actorii și regizorul deopotrivă. Publicul tace. N-are curaj
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
suntem?...Cine?...De unde? fără să pretindă un răspuns. Și pe acorduri de Marcello și de liniște deplină și-a trimis ecoul în lume, fin și plin ca pașii celor care, mergând spre casă, știu acum la ce se cuvine a cugeta. Vasilica BLOHAT Dom' Profesor Pentru că legătura noastră (ca orice legătură adevărată) a fost mereu personală, prefer să scriu pentru noi, în loc să vorbesc despre dumneavoastră. "Despre" mi se pare mai rece decât "pentru". Înlocuiesc distant obiectivă cu subiectivism și nostalgie. Așa că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
zi. Sursele eticii creștine includ, de asemenea, reflecțiile de ordin moral enunțate de Biseric] de-a lungul secolelor sau detalii legate de diverse probleme cu care aceasta s-a confruntat. La baza acestor surse st] conștiința (sau puterea de a cugeta asupra problemelor de ordin etic). Întreb]rile care trebuiau s] fie puse vizau atât aspecte personale, cât și economice, politice sau militare. În ceea ce privește aspectele culturale, tipologia clasic] întocmit] de Richard Niebuhr (Christ and Culture, 1951) cuprinde cinci tipuri de atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
liberale. El ne recomand] s] submin]m liberalismul prin dezvoltarea de relat]ri și moduri de a tr]i obișnuite. Williams, pe de alt] parte, consider] liberalismul și pluralismul ca fiind date în societ]ți că a noastr], si conținu] cugetând asupra perspectivelor de a tr]i o viat] moral] în societ]ți de acest tip. În ciuda diferențelor lor, atât MacIntyre, cât și Williams consider] filosofia moral] modern] ca parte a problemei noastre culturale, măi degrab] decât o soluție. În lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt pentru mine zorii dimineții răsărinde. Zână bună ce-ai vegheat leagănul copilăriei mele, mamă frumoasă, mamă drăgăstoasă, tu ești îngerul meu păzitor, rațiunea existenței mele, ființa sublimă fără de care existența mea n-ar avea sens și nici n-ar cugeta să existe.Tu și eu o inimă, un gând, o singură existență și astăzi, și mâine, mereu.... CAP. VI. LUMEA POVEȘTILOR PE TĂRÂMUL CELĂLALT Este încă întuneric. La răsărit se ivește srălucirea de vis a lunii, regina nopții. Natura întreagă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a deveni cei mai profund „moderni” oameni de pe suprafața Pământului. Colosul eficienței a capturat imaginația publicului american În așa măsură Încât unii critici ai domeniului social nu s-au putut stăpâni să nu facă câteva aluzii răutăcioase. H.L. Mencken a cugetat că Întreaga țară era dintr-odată populată cu ingineri. Fabricanții de saltele deveniseră „ingineri de dormit”, frizerii deveniseră „ingineri În domeniul Înfățișării”, iar gunoierii erau numiți acum „ingineri sanitari”52. Nu e surprinzător că inginerul devenise noul salvator care Îi
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
bucurie, să aibă o revelație sau să fie fericit Într-un mod eficient? Americanii tind să folosească spațiul și timpul Într-un mod mai hotărât. Suntem mai puțin relaxați, În general, decât prietenii noștri europeni. Cuvinte precum „a hoinări”, „a cugeta”, „a cumpăni” sunt foarte apreciate În Europa și mai puțin În America. Americanii sunt cei mai fericiți atunci când sunt constant productivi. Pentru noi, lenevia este relaționată cu o moralitate dubioasă. Europenii, pe de altă parte, tânjesc după inactivitate. Își fac
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
acestei minuni (cei patru prietenii ai slăbănogului, cărturarii, fariseii și mulțimea de oameni care veniseră să-l asculte pe Iisus Hristos); profesorul conduce dialogul pentru a evidenția credința și curajul celor patru prieteni; atitudinea ostilă a cărturarilor și fariseilor care cugetau în inimile lor: „Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?” 3.2. Metode de cunoaștere a realității religioase Exemplul (modelul) acționează în mod deosebit asupra comportamentului moral al elevilor, la care tendința spre imitare, proprie tuturor oamenilor, este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
-și Întindă mai departe valurile-i cotropitoare. Pentru fericirea poporului nostru, pe vremea aceea, Domn În Țara Românească era Mihai Viteazul, una din cele mai eroice figuri din istoria omenirii. Văzând el ce potop de oaste vine asupră-i și cugetând că o luptă În câmp deschis nu e cu putință, se retrase la câteva ceasuri departe de Giurgiu, pe valea Neajlovului, la locul numit Vadul Călugărenilor. Aici, drumul spre București trecea printre două dealuri acoperite de păduri. Valea era Îngustă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ar bucura dacă le-ar primi, a făcut făpturi vrednice de El, adică în stare să-L înțeleagă cum se cuvine”. (Origen, Despre principii, Cartea a IV-a, VIII, 4, în PSB, vol. 8, p. 307) „Deci nu trebuie să cugetăm că sunt mulți cârmuitorii și făcătorii creațiunii, ci, pentru a păstra dreapta credință strictă și adevărul, trebuie să credem că Făcătorul ei este Unul. Și semnul sigur că Făcătorul universului este Unul e că nu sunt multe lumi, ci una
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere, omilia XIV, III, în PSB, vol. 21, p. 159) „Căci cel ce zice că Domnul este Iisus, zice numaidecât în Sfântul Duh, după cuvântul lui Pavel (I Cor. 12, 3) 19 . Dar cugetând cineva cele opuse nu o face în Duhul Sfânt, ci va grăi mai degrabă în Belzebut”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, Cartea a Șasea, capitol unic, în PSB, vol. 41, p. 678) „... Observă cum, prin cuvântul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]