8,982 matches
-
Pe unde să aleg fuga prin timp, dacă drumul îmi este plin de noduri în răscrucile destinului? cruce în Cruce păcătuiesc zilnic rănindu-te, reconstruind Răstignirea alături de alte umbre ca și mine rostind tainele superficiale ale gândirii umane. Alege-mă cui în Palma Ta blândă și învață-mă să ies alinându-te. Dale de foc am ales prin pământul în care sarea, mercurul rănesc timpul pământean cu încă un sunet. Mintea-mi nevolnică inventează culori. le modelează în materie rănind, rănindu
CRUCE ÎN CRUCE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368404_a_369733]
-
Acest oraș Este un imens furnicar, Care a răsărit În câmpia nepopulată Din întâmplătorul vis Al unui om. Apoi sute de mii de oameni Au recunoscut mirajul pe nisip. De aceea fiecare și-a adus Propria cărămidă, Și-a bătut cuiul Ca să crească biserici, case, Școli, cetăți, Spitale și... închisori. Orașul este doar un vis bolnav, O utopie a sufletelor rănite, Creată prin puzderia de mîini În spații goale. (12) Nuia cu nuia, rămurică cu rămurică, Ziua toată am dus, am
TĂLMĂCIRI: OLEG GONCEARENCO (UCRAINA) de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368477_a_369806]
-
specii de pești mici, cu capul mare lățit și cu corpul subțiat spre coadă. (DEX)] trăgea furios de nailonul voltei. Cu mișcări repezi l-am scos din apă și l-am aruncat în minciogul larg, fixat de strapazanul[ Strapazan = (reg.)- cui de lemn sau metal fixat pe marginea bărcii, care se introduce în gaura ce delimitează locul vâslei și de care se leagă vâsla cu ajutorul unei curelușe. (DEX)] bărcii. Încet, încet, creștea greutatea capturată și minciogul se afunda tot mai adânc
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367787_a_369116]
-
lunguieț !... Văzând el cum șade treaba, Că nici umbra nu-i degeaba, Pentru oase, chiar micuțe, Trebuia dat din lăbuțe Și nu îi ședea frumos Să dea la munca de jos, Iar cu meseria lui În cap nu lovea un cui, A fost pus în fața sorții De-i pică toți cârlionții ; Cățeluș cu permanent Deveni mai insistent, Că, cerând un sfat lui Zdreanță, Văr primar (prin alianță) Și el om cu facultate, (Doi ani pentru fals în acte) Care, nu demult
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
gol, dar lipsit de goliciune, Bătând clipele-n cununi, cununăm clipa cu lumea, Timpu-i mut, căzut pe urmă, facut una cu genunea, Sufletul se face luntre și își pierde moliciune; Toți vrem a călca pe ape, cu munții robiți în cuie, Și cu negura din văi ca un lut lipit de gene, Cu gândul la nemuriri, fascinați trăim alene, Cu păcatul cel dintâi prins în taină de călcâie; Cu scheleticele brațe mreje urcă din abisuri, Fac din pieritor un Narcis, iubind
AUTOR MĂDĂLINA BĂRBULESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367966_a_369295]
-
gând se nimeriră la copite, coarne potriviți... Se ospătau cu negre gheare gurile de draci necurate; zise Sotea cel mai mare: - La diblași să dați bucate! La gât le-atârnă săcuiul cu galbenii grei de aur; le fixă în frunte cuiul chezarelor Frunze de laur... Le-ntinse tavă cu friptură și luară toți câte-o ciozvârta, dar când o duseră la gură, doar aer gurii pot să-nvârtă... Apoi tavă cupelor cu vin și când le duceau la buze, paharul gol e
BALADA MUZICANȚII DIAVOLULUI de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367996_a_369325]
-
buze, Dar tu joci în vagi rocade Și mi-aduci numai acuze. De m-ai iubit odată poate Și tot nu te-ai ferit s-o spui, Acum doar rece ești tu foarte - Îmi zici s-agăț și pofta-n cui. Un semn de-mi dai să vin la tine Un dor mărunt să simți acum, Aș vrea să fii doar tu cu mine Și nimeni nu mi-ar sta în drum. O noapte de iubire-n doi Este tot ce
SIMFONIA IUBIRILOR PIERDUTE PRIN LATRINE SEPTICE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368006_a_369335]
-
îl trădează pe dramaturg. El notează acolo despre stări de “euforie”, dar nu ca urmare a ciclotimiei, ci provocate de „alte medicații” care îl „descarcă de toxine [psihice]”. Iată pasajul in extenso: „Când și când, [simt] o oarecare euforie. Datorată cui? Singurătății, regimului alimentar strict și altor medicații care fac ca organismul meu să se descarce de toxine? Faptului că mă descarc de toxine scriindu-le, adică azvârlindu-le afară din mine? Să fie pur și simplu isidonul pe care-l
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
văzut drept în partea de răsărit, într-o firidă mare, statuia lui Buddha cu picioarele adunate sub el și cu mâinile puse pe genunchi, cu podul palmelor în sus. Capul idolului este aurit, iar părul este negru, fiind făcut din cuie de lemn în formă conică. Înaintea lui Buddha este o candelă, iar pe măsuțele din fața lui sunt două-trei sipețele, stible subțiri și flori, ofrande aduse marelui duh. La ieșirea din locul de rugăciune, în dreapta ușii am mai băgat de seamă
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
reglează dezechilibrele energetice din trupul uman, dirijând "energiile universului"prin acele ace, care sunt pe post de "antene"de captare a energiilor cosmice, dirijandu-le înspre interiorul trupului uman ! 4. Principiul de bază al HOMEOPATIEI este "Similia similibus curantur"sau "Cui pe cui se scoate", cu alte cuvinte, așa cum afirma homeopatii "CAUTĂ IZBĂVIREA ÎN TINE ÎNSUȚI". Din nou anticreștin. NOI AVEM NEVOIE DE ALTCINEVA, DIN AFARĂ, DE CRISTOS ! Este absolut clar că dacă cineva caută în el însuși, se prăbușește acolo
O PERSPECTIVA CRESTINA de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367402_a_368731]
-
am cerut să vorbesc cu el. - Doctorul Cucu nu e la lucru, m-a informat centralista, pentru că s-a mutat și și-a luat câteva zile libere ca să mai aranjeze casa, să mai dea un var, să mai bată un cui, știți cum vine chestia, într-o casă nouă sunt un milion de treburi fără de sfârșit și fără de început. - Bine, am spus, atunci vă rog să-mi dați noul număr de telefon, că la cel vechi răspunde altcineva.... - Asta e foarte
TELEFON LA PSIHIATRIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367413_a_368742]
-
simțirea, Mă regăseam doar eu, în alte sensuri, Și imploram, să îmi oprești pieirea. Pe somnul meu pășeai să mă trezești, Iar eu pe visul tău urcam răpusă, Dormea iubirea tainelor cerești, Din visul meu, mă aruncam, străpunsă... Și cardinale cuie mă ținteau, Un somn de moarte îmi doream, Un stâlp al infamiei, ireal, Cu al tău vis să întețești, eu mă rugam... Și dacă-ai fi avut cum să visezi Tărâmul, care-n somn mi te-a luat, Ai fi
NU MĂ-NTREBAM DE MĂ IUBEȘTI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367437_a_368766]
-
Un stâlp al infamiei, ireal, Cu al tău vis să întețești, eu mă rugam... Și dacă-ai fi avut cum să visezi Tărâmul, care-n somn mi te-a luat, Ai fi iertat iertarea lungilor zăpezi, Ai fi văzut cum cuiele se-mpart- În cele, care inima-ntristează- În jurul ei, e-o insulă pierdută, Și alte cuie pe suflet se așează, Când nu e un alt suflet, ca să mi-l ajute. Prezentul mi se va sfârși atunci, Când nu voi mai visa la
NU MĂ-NTREBAM DE MĂ IUBEȘTI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367437_a_368766]
-
Și dacă-ai fi avut cum să visezi Tărâmul, care-n somn mi te-a luat, Ai fi iertat iertarea lungilor zăpezi, Ai fi văzut cum cuiele se-mpart- În cele, care inima-ntristează- În jurul ei, e-o insulă pierdută, Și alte cuie pe suflet se așează, Când nu e un alt suflet, ca să mi-l ajute. Prezentul mi se va sfârși atunci, Când nu voi mai visa la tine, Trecut și viitor sunt stări cu roade dulci, Vom adormi în ele, să
NU MĂ-NTREBAM DE MĂ IUBEȘTI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367437_a_368766]
-
este casa lui, nu în altă parte! - Dumnezeu Drăguțul știe, mamă, să le rânduiască pe toate. Acum l-a luat pe el, curând mă va lua și pe mine. - Ce prăpăstii vorbești acolo, femeie? Tu rămâi cu mine. Pe mine cui mă lăsați? - Tu? Mereu ai fost plecată de lângă noi. Când la liceu, când la facultate, sau prin Dobrogea. Când ne durea câte ceva erai aici să ne aduci o pastilă sau o cană cu apă? spuse ea cu năduf în suflet
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
zid romane. Ca și ruinele castrului roman, fiecare dintre cărămizile folosite la construirea turnurilor de observație, după distrugerea cetății dace. Ciutele și cerbii vin să pască în fostele sanctuare de sacrificiu ale dacilor. De-a lungul potecilor se pot descoperi cuie romane, resturi de coif și fragmente din scuturile dacice. Toate acestea ne-au dat senzația că suntem în inima trecutului milenar. De altfel cărările sunt așa fel croite, că exursioniștii nu se pot rătăcii niciodată, toate duc spre Sarmizegetusa Regia
REPORTAJ: SARMIZEGETUSA de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367468_a_368797]
-
vreau să fac? Mă las de viață? Presimt că nu e bine. Poate mă înșel. Sunt un simplu muritor. Mutilez propria-mi voința. Rămân cu ochii închiși nu pentru revenire, ci pentru uitare. Omenirea a fost invitată să-și înfigă cuiele în trupul lui Hristos; să-și topească forță distructiva în oceanul iertării și al vindecării. - Lady, up, go faster, up, up. Cine mă strigă? Unde sunt? Pentru o clipă am adormit. - Lady, up, up. - Ok, ok Omul cu vocea pițigăiata
FĂRĂ CRUCE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366813_a_368142]
-
melodiei devenită șlagăr „Bongola, bongo cea-cea-cea” - pe care într-un moment de exaltare tinerească, poate beatitudine teribilistă, îndrăznisem să-l murmurăm ceva mai tare câțiva adolescenți și tineri, părea regimului amenințător și cosmopolit, de o „decadență intratabilă”(!?), cu bătaie...popagandistică (cui pe cui se scoate, nu?”) demolatoare și inventat anume anticomunistă. Nu mai știu dacă versurile cântecului conțineau în sine ceva critic și ațâțător la adresa liniștii „de partid și de stat”, ceva bullversant și stigmatizant la adresa ordinii noastre sociale, la „soliditatea
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
Se auzeau doar niște bolboroseli de-ale popii, care din când în când ridica capul spre cer și abia atunci se înțelegea că "Dumnezeu este stăpânul și biruitorul vrăjmașilor omului." Polițistul a coborât pe transversalele scării, ce scârțiau din toate cuiele, în groapă. A dat la o parte țeasta cu piciorul drept, apoi a dat-o înapoi cu stângul și a așteptat câteva minute. Se simțea ca omul se află sub imperiul necunoscutului. Țeasta obosise, nu se mai zbătea. A luat
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
fără plăcere sau durere, când aducerea aminte a rănilor nu mai doare din pricina nepătimirii la care ai ajuns. Cel ce nu are această nepătimire, nu va crede că ar putea avea-o celălalt, întocmai ca Toma. Amintirile păcatelor sunt urmele cuielor, iar păcatele sunt cuiele care-i străpung pe cei ce cad în ele. Când, așadar, vei putea să ți le amintești fără patimă, atunci să știi că în tine a înviat un asemenea cuvânt”. Al treilea semn îl găsim în
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
când aducerea aminte a rănilor nu mai doare din pricina nepătimirii la care ai ajuns. Cel ce nu are această nepătimire, nu va crede că ar putea avea-o celălalt, întocmai ca Toma. Amintirile păcatelor sunt urmele cuielor, iar păcatele sunt cuiele care-i străpung pe cei ce cad în ele. Când, așadar, vei putea să ți le amintești fără patimă, atunci să știi că în tine a înviat un asemenea cuvânt”. Al treilea semn îl găsim în Lavsaicon, în viața lui
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
litoral. Cum adică, celelalte nu au fost frumoase? Dansul, pescuitul la mare, plimbarea nocturnă pe faleza din Saturn și.... restul activităților colaterale... Mai ales despre cele colaterale te intereseaza pe tine să afli părerea mea! Mai pune-ți pofta în cui! Totuși, ca să nu mori de curiozitate, sau să-ți vină vreo idee să mă lași pe aici și să nu aibă cine mă scoate din pustietatea aceasta, unde doar orăcăitul broaștelor se aude și cucii din spatele nostru, pot să-ți
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367557_a_368886]
-
poezie, vorbim de una sau de alta, și nemaiavând ce-i spune, într-un moment de oarecare luciditate, comentez zâmbind că or fi unii, pe margini, care se amuză văzându-ne pe noi, discordanți, dansâd. (Ana Blandiana avea atunci pantofi cui. Era deci mai înaltă, decât era ea de fapt! Dar era superbă, catifelată și vaporoasă și deșteaptă). Zâmbește și mă contrazice ușor, dând impresia că nici că-i pasă de diferența dintre noi... Și poate că, într-adevăr: ce-i
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
necontenit - spune Sfântul Antonie cel Mare - că în viață trebuie să răbdăm mici și scurte necazuri, după moarte ne vom bucura de cea mai mare plăcere și de fericirea veșnică. Împrejurările dificile din viața noastră, care se înfing ca niște cuie în ființa noastră, ne îndeamnă la rugăciune mai simțită, iar în cursul acestei rugăciuni, prezența lui Dumnezeu ni se face și mai evidentă 75. Este o prezență iubitoare, asemenea unui tată bun ce își iubește copilul și, cu durere în
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
totuși pocăința de care tot îi vorbise. Acesta îi vorbi despre necesitatea recunoașterii păcatelor și spălarea lor printr-un gest văzut, în apa curgătoare și curățitoare a Iordanului cu efecte însă interioare, nevăzute, curățitoare într-ale sufletului. ,,Recunoașterea păcatelor în fața cui? întrebase Irod. ,, În fața lui Dumnezeu, prin mijlocirea unui slujitor al acestuia” îi spusese Botezătorul. ,,Nu recunosc decât autoritatea împăratului Tiberius! Dumnezeu e sus în cer, noi suntem aici pe pământ! Și tu cu autoritatea cui botezi pe cei care se
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN-2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366942_a_368271]