2,938 matches
-
nemestecate, tot ce voiți, dar nu din vina noastră, ci fiindcă (ăsta-i adevărul!) școala de la Sf. Sava nu ne Învăța nimic, nu ne Îndemna la nimic, această școală care se fudulea cu ai săi permanenți pre mianți Întâi cu cunună În toate clasele, Lazăr Gheorghe și frații Turnescu, mân driile liceului și ale superstiției premianților Întâi cu cu nună - dar ajunși unul belfer obscur pe la pensioanele de fete, iar altul risipindu-și averea, Îndată după majorat, cu nevastă-sa de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dus al școlii reușește În viață, asta se Întâmplă nu grație școlii, cât mai degrabă În ciuda ei; și invers, că eroii, ilustritățile de pe băncile școlii, nu-s totdeauna cei mai iluștri pe frontul vieții. Prietenul meu Raul, premiant Întâi cu cunună la Matei Ba sarab În toate clasele, doctor În Litere de la București și doctor În Drept de la Paris, era un om sfârșit când și-a terminat glo rioasa lui școlaritate, cu Înfățișarea lui de moșneguț pipernicit, glasul În surdină, privirile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și bolnavi de orgoliu, care se țineau de capul copiilor cu sil nicie la Învățătură cu bastonul și cu Înjurăturile, cum l-am auzit pe cunoscutul numismat amator, părintele, galben-verde la față de veninu-i paternal, a doi băieți premianți Întâi cu cunună În toate clasele, dar rămași până astăzi niște emasculați și bâlbâiți de frica părintelui care Încă le mai urmărește amin tirea lor timorată; sau cum am văzut pe alt părinte, decan al scenei române și cerșetor de note mari la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a sosit „timpul adevărat minunat” care „printr-o lovire magică au sfărâmat toate lanțurile spiritului”. Popoarele Austriei s-au eliberat de sub „vechea sclăvie” luându-și zbor la fel ca și Bucovina care nu este „cea mai de pe urmă perlă în cununa de țeri a Austriei”. Dacă programul politic cu privire la „Bucovina” este bine cunoscut, nu același lucru se poate afirma și despre atitudinea ziarului cu privire la soarta celorlalți români. În ceea ce-i privește pe românii din Transilvania și Ungaria, ziarul devine reprezentantul acestora
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
a unui „sanctuar“ În natură, acolo unde se aflau În apropierea „spiritului“ său - aducîndu-ne imediat În minte imaginile similare din liber-cugetătorul Martí, precum aceasta, din ale sale Versuri simple: „Episcopul Spaniei adună / Adepți pentru altarul său. / Pe a munților sălbatică cunună / Plopii sînt ai mei“ Pe 7 martie 1952, În Valparaíso, cei doi se Întîlnesc cu nedreptatea: victima sa este o bătrînă astmatică, clientă a unui mic birt numit La Gioconda: „Sărmana ființă se găsea Într-o stare de tot plînsul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
și jertfiți-le lui Isus. Aduceți-le la picioarele altarului său și el le va stropi cu sângele său prețios, și astfel acele lacrimi, acele suferințe se vor schimba în tot atâtea pietre scumpe, pe care le va înșira pe cununa ce v-o pregătește. Pr. Petru Dâncă (Viața, nr. 7-8, iulie-august 1942, pp. 120-122) 14. PR. ANTON DEMETER autobiografie - anii de închisoare În anii care au urmat celui de-al doilea război mondial, după ce țara a căzut sub dominația comunistă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
iubit peste măsură Și-am venit spre-a ta scăpare, Iară tu rânjind cu urăMi-ai pus curse de pierzare... Te-am iubit lovit de bice Tremurând lângă coloană: Nu credeam, popor ferice, Să-mi răspunzi cu-așa prigoană, O cunună prea ghimpoasă Capul mi l-a strâns ca-n clește, Și mulțimea furtunoasă Încă nu se mulțumește... Cu scuipat și cu injurii Mi-ai întunecat obrazul... Huiduind - în largul guriiMi-ai împovărat grumazul!... Te-am iubit, doar din iubire Am
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
frânge-n epave, Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre, Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave, În vorba dămoală a cărui, plâng toate durerile noastre!... Pătrarul de secol ce-ți pune pe frunte cununi jubilare, Îți cântă povestea în zvon de dumbravă și-n murmur de ape. Și are s-o spună, de-acum, de-a pururi, prin vremi seculare, Precum ni se spune prin file de cronici izbânda din Tape... Căci nu-i mai
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
avântul spre culmile-eterne. Prin tine și gintea moldavă ce stat-a-n străbuna ei lege, Ajunge să treacă odată cu titlu-i de drept în istorii; Și-Apostolii ei ce-arătatu-i-au calea, prin veacuri pribege, Prin tine, în fine-au primit meritata cunună de glorii... Pe drepte, deci, astăzi, când cumpăna lumii se frânge-n epave, Doar tu mai reverși o lumină-n atâta noian de dezastre, Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave, În vorba dămoală a cărui plâng toate
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dezastre, Apostol de „Bine și Pace” pe mândre meleaguri moldave, În vorba dămoală a cărui plâng toate durerile noastre... Și-ți cântă povestea în zvon de dumbravă și-n murmur de ape, Pătrarul de secol ce-ți pune pe frunte cununi jubilare, Și are s-o spună, de-acuma, de-a pururi, prin vremi seculare, Precum ni se spune prin file de cronici izbânda din Tape... Căci nu-i mai frumoasă poveste pe lume, mai demnă de bucium, Ca sfânta-ți poveste
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Amfiteatru, ianuarie 1978) BERGER Wilhelm „De ziua republicii ne simțim îndemnați să întreprindem, deopotrivă obiectiv și afectiv, câte un bilanț, să măsurăm valoarea materiilor care s-au adăugat în noul cerc crescut pe trunchiul trainicului copac: cât de puternic strălucește cununa marilor izbânzi ale poporului în drumul său spre comunism!“ (Scînteia, 30 decembrie 1978) BERINDEI Dan „Drumul cel nou a fost deschis în august 1944, când națiunea noastră a intrat într-o nouă etapă hotărâtoare a existenței ei, în care, după
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mic cătun. Azi, Ceaușescu, spus pe românește, Înseamnă Cel Viteaz, Cel Drept, Cel Bun.“ („Poporul - simplu numele-i rostește“, Luceafărul, 30 ianuarie 1982) „Să vină Patria, solemnă să-ți spună, Cu glasul de cinstire-al tuturor, Că viața e splendidă cunună Unui destin ce s-a știut dator Mereu lângă al Patriei Erou - Pe românescul veșnic plai de dor - Să poarte-n slavă timpul țării nou, Visat, zidit de un erou popor.“ („Cu glasul de cinstire-al tuturor“, Scînteia, 8 ianuarie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de vremuri fericite, mereu un cântec să rostim în spirit cu chipul Patriei, strămoșesc, pe care-o știm mai frumoasă când i se dăruie egal Bărbatul și Femeia prin tot ce în Faptă e împlinit.“ („Un cântec“, în vol. omagial Cunună de lauri: pagini literare dedicate tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1989, p. 28) RÂPEANU Valeriu „Mândria de a fi român o avem știind că în fruntea noastră se află neîncetat cârmaciul și călăuza, cel care din vremurile de răstriște ne-
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
este epoca noastră socialistă, poezie a faptelor fără precedent în istorie. Epopeea ei încă n-a fost scrisă. Genialul Homer al lumii moderne încă nu s-a născut. Poate că nu i-a venit încă vremea. Încă n-am așezat cunună de biruință deplină pe frunțile noastre trudite de muncă, încă-n palmele noastre ciocanul și sapa mai fac bătături, încă mușchii noștri se întind, se încoardă, într-un efort colosală Încă n-am cucerit întrecerea. Homer să vină atunci - și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
al încrederii în om, în știință, frumusețe și adevăr.“ („Valori umane“, Cântarea României, iulie 1987) NISTEA Victor „[...] Eu-tu un front dezvelit de scoarța întunericului iezer curgând printre pietre albe un drum fără întoarcere și fără oprire între durerile lumii cununa spicelor de grâu pe fruntea mirilor. Eu-tu două cuvinte simple ca lumina dimineții două nopți de beznă și închisoare un ocean de brațe unite, într-un îndemn: partidul. Recoltă fără precedent.“ („Partidul“, Astra, octombrie 1971) „O, Fiu al Patriei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în primirea făcută unui război de jertfă, pentru datorie și pentru onoare, Iașul acela, în roadele, la generația ajunsă matură, a sfintei sentimentalități de acum aproape patruzeci de ani". "Iașul lui Eminescu și al mănăstirilor, al idilelor universitare sfințite de cununile puse în biserici în loc să fie târâte în banalitatea aventurilor de promiscuitate -, Iașul acela primea orice lovitură a soartei în siguranța că nu se poate ca dreptatea să nu biruiască și sacrificiile să nu ducă la înălțările supreme și eterne. Pe când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
sa de debut să merite a fi vizionată. (Costel Iftinchi - un debut promițător, Gheorghe Bălăceanu, Președintele Asociației Artiștilor Plastici Iași, Independentul, 12 august 1998, pag. 2) Era un articol la care nu mă așteptasem, care mai așeza o ramură la cununa de lauri, un succes pe care nu credeam că am să-l realizez cu prima mea expoziție personală. Privind în urmă la zilele ce au trecut, timp pe care mi lam petrecut numai cioplind și gustând din cupa succesului, oboseala
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Eroii homerici ne lămuresc și În privința modestiei; ei nu se sfiesc să-și aducă elogii singuri. Iar un filosof care se considera fratele lui Apolo vroia să colinde lumea În sandale aurite, cu o mantie de purpură și cu o cunună de lauri, oferindu-se În calitate de taumaturg ca un Cagliostro avant la lettre... Scriu toate acestea nu pentru a contesta Elada, ci pentru a o Înțelege mai bine și a o Îndrăgi mai adevărat. De atîtea ori aș spune: Apolo, tu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe vatra românească, dintre care amintim: ctitoria sa din localitatea natală - Tulbureni-Botoșani, Munteni-Belcești, Strunga-Tg. Frumos, Corocăești-Suceava, Lungani-Voinești și altele. A contribuit la redeschiderea unor schituri și mănăstiri: Hadâmbu-Iași, Lacuri-Botoșani, CămârzaniFălticeni, Colacu-Fundu Moldovei și Horăicioara-Neamț. Dar deasupra tuturor acestora, ca o cunună așezată pe fila de aur a apărării credinței strămoșești de Ștefan cel Mare și Sfânt, rămâne reconstrucția Palatului Marelui Voievod de la Putna. A desfășurat o intensă activitate de restaurare, construire și conservare a unor importante monumente istorice și de artă
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cu ochii mari și o guriță mică, un năsturel îngeresc. AndreiAlinandru primise nota zece la naștere și un nume pe măsură, care să trimită către marii bărbați din ortodoxie și istorie. Pentru Nicole, acest copilaș avea să fie o adevărată cunună pentru tot restul vieții trăită alături de Alin. Înainte de a o cunoaște pe Nicole cunoscuse o studentă focoasă, pe care o iubise. Era prima lui dragoste. Se cunoscuse cu Oana în liceu. O plăcea foarte mult pentru ceea ce o reprezenta cel
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
continentală, căci peste tot asemuirea cu lupul, adică îndrăzneala în cuget, gîndire și imaginație, a mobilizat pe tinerii în formare ! Iar dacă însuși „colegiul național“ se finalizează prin bacalaureat, nu înseamnă această obținerea „fructului de laur“ (bacca laurea) și a cununii aferente, respectiv împlinirea aspirației de a deveni cavaler (baccalaureus), adică un veritabil tînăr „lup“ ? 5. La vremea cînd s-a impus distincția cu pricina (în Anglia anilor 1522-1549), instituirea bacalaureatului tranșă lupta dintre clerici și cavaleri (sau laici, în genere
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
termenii Noului Testament, veșnică răsplată a dreptății (ÎI Timotei, 4,7) și (I Petru 5,4), cunună fiind îndreptată întotdeauna spre Hristos iar mucenicii Lui primind-o cu bucurie, astfel afirmă Scriptură „fii credincios până la moarte și îți voi da cunună vieții” (Apocalipsa 2,10). Cununia a primit diferite interpretări creștine dintre care cele mai frumoase simbolizează așteptarea Evanghelii lui Hristos, purtarea crucii, intrarea în împărăție, cinstea de a lua parte la viață veșnică. însă uneori a fost păstrat și simbolismul
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de călătorie ale doctorului Iuliu Barasch, trebuie spus că el a criticat cu vehemență gustul exagerat al „fiicelor lui Israel” pentru unele elemente de podoabă luxoase, specifice portului lor tradițional. Printre altele, Barasch se referea la Sternbindel - o diademă sau cunună „brodată cu aur, mărgăritare și diamante” și care „nu numai că nu este inferioară podoabelor europene obicinuite, ci le Întrece foarte adeseaori prin luxul, prin varietatea și prin puterea sa ademenitoare” <endnote id="(194, pp. 57-60)"/>. Iuliu Barasch propovăduia limitarea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În 1839), doi misionari scoțieni admirau veșmintele și podoabele femeilor sefarde din București : „Evreicele pe care le-am văzut la poartă [a sinagogii de rit spaniol] erau Înfășurate În mantii de mătase tivite cu blană”, fiind „Îmbrăcate somptuos și purtând cunună de diamante pe cap”, „pentru că fiicele lui Iuda au aceiași plăcere de a purta veșminte și podoabe somptuoase pe care o aveau și În zilele profetului Isaia” (referire la Isaia 3, 18-24) <endnote id=" (382, pp. 390-392)"/>. Pentru a-și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fiecare dintre cele douăsprezece triburi „jidovești”, precum și pedepsele veșnice la care au fost osândite, conform unei stranii aplicări a legii talionului. Jidovii din „Neamul lui Simion”, de exemplu, care „au pironit pre Isus pre cruce și l-au Încununat cu cunună de spini”, suferă „tot anul” de „dureri de cap” și de „uscăciunea mâinilor și picioarelor”. Cei din „Neamul lui Dan”, care au strigat la judecata lui Cristos : „sângele lui asupra noastră și asupra pruncilor noștri”, au „sudori mari de sânge
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]