KorAP: Find »[drukola/base=cursă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...80 81 82 ...759 >

18,969 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791

murmură Lazăr -, pînă ieșim din dreptul pîrîului, că suflă vîntul pe valea asta ca printr-un tunel. Hai că-ți dau o bere, ici la Sălcii și-un crap cu mujdei, la preț de foamete adaugă luminat de zîmbet cînd cursa dă semne de supunere, menținîndu-se pe acolo pe unde, la lumina farurilor, s-ar ghici că este mijlocul șoselei. Colega, ia-ți locul zice Lazăr frînînd. Rămîi face semn șoferul. Nu, că n-am experiență la drum. Eu, cu pilotatul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
înainte, încordat, atent la vîntul ce-l simte în coastă, coborît cu putere peste coama dîmbului ce mărginește șoseaua în stînga, îngrozit de gîndul că, la cîmp deschis, curentul venit razant cu pămîntul, oprindu-se în toată suprafața laterală a cursei, ca într-un panou, se va juca în voie, dînd-o de-a rostogolul. Auzi, spune Lazăr, aprinzîndu-și o altă țigară ține-o cît mai pe stînga iar cînd simți că vrea să ne răstoarne, calci încet frîna și tragi de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
apoi aruncă ochii, ca din întîmplare, spre bar. Bună seara, dom' doctor! salută el, întîlnind privirea doctorului Radu, care tocmai s-a dezlipit de bar, rotind între degete cutia de chibrituri cumpărată. Plecați undeva? Aștept soția, vine de la Iași cu cursa rapidă. Mă duc pe peron, poate... Salut! Cine-i? întreabă Vlad cînd Radu iese din restaurant. Un chirurg. Nevastă-sa-i tot doctoriță, vin împreună la teatru; i-am cunoscut la niște întîlniri ce se fac uneori sîmbăta seara în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
teatru, la film, deși... totuși... Larma din restaurant acoperă vocea lui Mihai, făcîndu-l să se oprească și să-și arunce ochii roată. Cam multă lume spune el. Am impresia că nici n-o să vină și nici n-o să plece vreo cursă. Mai stăm? Cum s-a terminat cu doctorița? Sînt situații de care bărbații trebuie să țină seama. În seara cînd i-am cunoscut soțul la o întîlnire, la teatru și mi-am dat seama de cum se împacă, încercarea mea de-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
șefului autogării și se ceartă. Mașinile prinse la peron stau în zăpadă pînă la ferestre. O alta, sosită între timp, a reușit să intre în curtea autogării, dar n-a mai răzbit pînă la peron. Vine sau nu mai vine cursa rapidă?! întreabă Radu furios, întinzînd gîtul peste umerii muncitorilor din biroul șefului. Nu știm nimic. Așteptăm. Așteptați! mormăie Radu ieșind. Ce se-aude, dom' doctor? întreabă Mihai, întîlnindu-l. Dracu' să-i ia! Am înghețat de tot spune, făcînd un gest

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
o aștepți vine răspunsul lui Vlad și-atunci femeia va avea de ales între cel ce-o copleșește cu atenții și cel ce se sacrifică pe altarul chirurgiei. Ba nu mai aștept deloc! hotărăște Mihai uitîndu-se la ceas. Dacă vine cursa, o avea atîta minte șoferul să-mi lase geamantanele la bagaje. Salut! Vlad face un gest de salut și se întoarce spre sala de așteptare, în timp ce Mihai încearcă să răzbată prin urma lăsată de Radu de-a curmezișul sulurilor de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
de haina lui Radu. Simte cum o arde pe limbă un "nu toți cîștigă cît tine", dar se teme să lase în afara buzelor flacăra, conștientă că o parte bună din cîștigul lui Radu este răspîndit pe aici, prin casă. Și cursa? întrebă, să-și schimbe gîndul. Afară-i prăpăd. Vine, e mașină mare, puternică, bună -, dar vine mai greu. O să mai întreb acuși la telefon. Și dacă ajunge între timp? întreabă Paula preocupîndu-se de cafea. Nu mă mai necăji și tu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
la autogară... Acum aș fi fost acasă." Țevile de sub canapea încep să se răcească, iar dinspre geam coboară valul de răceală. Aura se mută pe locul din mijloc, strîngîndu-și blana la piept, cu o ciudă mereu crescîndă că a scăpat cursa rapidă. Dumnezeule mare! exclamă șoferul, răsuflînd ușurat, trăgînd frîna de mînă. Am ajuns la restaurantul Sălcii spune, întorcîndu-se spre interior. Propun să rămînem aici. Pe vîntul ăsta nu se mai poate înainta. Aici, măcar, sîntem la adăpost. De ce n-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
rog, nu mi-i îmbăta că n-am chef să iau oameni beți la bord. Taci, mă Andrei, că am și eu niște resturi... Ți-i las aici, să știi! Ia te uită! Fă-o pe șefu la tine în cursă, nu la mine în restaurant! În drumul lui spre un colț mai întunecat, Mircea Emil se oprește lîngă bătrîna care se îngrijește de cățel. Frumos exemplar. E un Baset Teckel cu păr ras. Vă plac cîinii? Pasiunea mea. Cît are

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pe cît de scurtă și de grasă, pe atît de ageră, se învîrte pe lîngă plită, întreținîndu-se cu șoferul, care soarbe dintr-o cană plină cu cafea aburindă. Încă trei jumătăți de pui spune Ovidiu intrînd. Dacă mai pică o cursă seara asta, rîde spre Andrei oameni ne-am făcut. Sultana intră ca o vijelie, călcînd apăsat, îndreptîndu-se spre frigider. Puii ăștia doi, arată bucătăresei după ce-i speli bine, îi fierbi și-abia apoi îi rumenești. E-te ce mofturi! se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
Vreau să știu ce-i cu mașinile de întreținere. Cuuum?! Dar ce, ați dormit pînă acum!? Da, am dormit se aude în receptor vocea înfuriată a celui de la garaj -, iar cînd am fost treji, a trebuit să ne ocupăm de cursa rapidă, c-așa dădea dispoziție tovarășul Andrei. Mai du-te...!... Tovarășe Anton, să știi... Alo! Alo! bate șoferul nervos în furcă. Domnișoară, dă-mi te rog, urgent, autogara!... *** Grupul de navetiști pleacă spre sala de așteptare a gării. Singur pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
rezistă, intră din nou în biroul șefului autogării. Și ce vrei de la mine, Andrei, ce să fac eu?! strigă în telefon șeful. Au încercat să pornească autofreza, dar... Dumneavoastră? întreabă expeditiv, observîndu-l pe Vlad în ușă, dar, recunoscîndu-l, exclamă furios: Cursa rapidă! Vine! Dar vine mai încet! Matale nu vezi ce-i afară?! S-a oprit la Sălcii. Vine mîine. Alo, Andrei, strigă în telefon am trimis după un mecanic de la garajul central, sper să pornească el autofreza. Încercați s-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
m-a sunat, cît erai tu la autogară, individul cu motoreta și i-am zis vreo două! rîde Paula, așezată lîngă telefon, încercînd să prindă autogara. Foarte bine cască prelung Radu, lungindu-se pe pat. Mai vezi ce-i cu cursa, poate s-a întors din drum, că mi-i un somn!... Alo, cursa rapidă a venit? întreabă Paula. Poftiim!? Și cînd vine? Mulțumesc! Ce-i ? întrebă Radu, cu palmele căuș la gură, să-și înăbușe un alt semn de oboseală

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
am zis vreo două! rîde Paula, așezată lîngă telefon, încercînd să prindă autogara. Foarte bine cască prelung Radu, lungindu-se pe pat. Mai vezi ce-i cu cursa, poate s-a întors din drum, că mi-i un somn!... Alo, cursa rapidă a venit? întreabă Paula. Poftiim!? Și cînd vine? Mulțumesc! Ce-i ? întrebă Radu, cu palmele căuș la gură, să-și înăbușe un alt semn de oboseală. Pasagerii cursei stau bine mersi la Sălcii. Abia mîine dacă vor porni la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
s-a întors din drum, că mi-i un somn!... Alo, cursa rapidă a venit? întreabă Paula. Poftiim!? Și cînd vine? Mulțumesc! Ce-i ? întrebă Radu, cu palmele căuș la gură, să-și înăbușe un alt semn de oboseală. Pasagerii cursei stau bine mersi la Sălcii. Abia mîine dacă vor porni la drum. *** De cînd stă înzăpezit, trenul pufăie rar, ca un animal ostenit, iar lumina din compartimente a început să scadă. Vîntul, în schimb, s-a întețit, amplificînd senzația de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
în fotoliu tot așa bună și tare e țuica pe la noi? Da... Anul ăsta încă n-au dat drumul la cazan; abia după ce se termină de strîns totul de pe cîmp... Vreo schimbare la teatru? Tot sîmbătă? Tot. Seara asta, cu cursa rapidă, vor veni și afișele. Eah, lasă-le-ncolo. Cei ce vin la premieră știu data și fără afișe. Băieții ăștia arată spre ușă, în urma muncitorilor trebuiau să termine jos, mîine însă... Vrei să vezi? E aproape gata, așa că... Te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
acolo a ajuns pămîntul? Ascultă ce-ți spun: în viață, cînd ți se deschide în față o perspectivă, dar se bifurcă drumurile, trebuie să-l alegi pe cel mai..., care să te ducă fără ocolișuri ori halte, așa... Ca o cursă rapidă murmură Mihai. Exact! Pentru același preț, ca să ajungi în același loc, e preferabilă cursa rapidă, și nu oricum! gesticulează Săteanu. Directă! Da-da, să fie directă... Numai că părinții noștri erau învățați să zică nu înainte de-a ști

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
față o perspectivă, dar se bifurcă drumurile, trebuie să-l alegi pe cel mai..., care să te ducă fără ocolișuri ori halte, așa... Ca o cursă rapidă murmură Mihai. Exact! Pentru același preț, ca să ajungi în același loc, e preferabilă cursa rapidă, și nu oricum! gesticulează Săteanu. Directă! Da-da, să fie directă... Numai că părinții noștri erau învățați să zică nu înainte de-a ști despre ce-i vorba, îndărătnici! Asta-i. Știți, domnu' Săteanu... începe Mihai timid. Zi-mi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
tufă... bombăne ca pentru sine. Ce zici, schimbă el tonul, ridicîndu-se, venind spre bar îți place? Superb! murmură Mihai. Doamne, ce tîrziu e! se miră uitîndu-se la ceas. Abia opt, ce te grăbești? Mă duc la autogară; o fi venit cursa rapidă și... N-a venit. Am fost informat, stă bine-mersi la Sălcii. Rămîi să gustăm ceva. Trebuie să mă duc pe la teatru. Au repetiție și... Neapărat trebuie să mă duc! hotărăște Mihai îndreptîndu-se spre ușă. Vă mulțumesc din suflet pentru

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
luat peste picior. Mîine îi dau telefon și-o întreb dacă a făcut rost de sîrbă, altfel nu le mai calc pragul, nici măcar sîmbătă. Ce viscol! Nu cred că mai ajung la autogară... Am să dau telefon, să întreb de cursă." *** La toate mesele se mănîncă pe săturate și se bea ceai ori cafea. Foarte puțini își permit să se atingă totuși de cele cîteva sticle cu băuturi străine. Chelnerul Ovidiu, soția lui și din cînd în cînd Pavel se învîrt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
în zăpadă! spune apăsat, apropiindu-se. Just! face un gest de salut Muraru. Aveți dreptate, tovarășe ofițer. Plutonier corectează milițianul. Ofițer! precizează Muraru am o gură de aur! Dornic s-o isprăvească mai repede, gîndind că mai poate prinde vreo cursă întîrziată, care să-l ducă la uzină, Mihai îl ia de braț pe Muraru și ies împreună pe ușile mari, izbiți înapoi doi pași de furia viscolului, imediat ce coboară treptele de marmură ale hotelului. Acolo! arată Muraru cu degetul și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
că pînă la mine, la serviciul Electronic, nu mai răzbat pe vremea asta. Trag și eu o raită prin secție spune Mihai. Am făcut bine c-am venit noaptea asta; mîine îmi iau liber, mă duc pe la autogară, poate sosește cursa rapidă. *** Chiar lîngă bucătărie, într-una din cămări, încălzită de peretele comun cu al sobei din sala restaurantului, o cămăruță în care stau grămădite saltelele și păturile folosite vara în căsuțele campingului, între două pături așternute pe o saltea, șade

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
pe ce apucă, așa cum face uneori la spital, ca, apoi, să se liniștească. *** Toată noaptea telefoanele orașului au zbîrnîit, s-au dat dispoziții, s-au luat măsuri, iar spre ziuă tractoarele cu lamă au ieșit pe străzi înaintea autobuzelor. Convoiul curselor, de la cinci și un sfert, spre "Valea Brîndușelor", a găsit deja pîrtie, deschisă cu greu de lamele a două tractoare. La autogară, pustiu. Cele două curse de la peron și cursa prinsă în mijlocul platformei stau acoperite de zăpadă. În unele încăperi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
măsuri, iar spre ziuă tractoarele cu lamă au ieșit pe străzi înaintea autobuzelor. Convoiul curselor, de la cinci și un sfert, spre "Valea Brîndușelor", a găsit deja pîrtie, deschisă cu greu de lamele a două tractoare. La autogară, pustiu. Cele două curse de la peron și cursa prinsă în mijlocul platformei stau acoperite de zăpadă. În unele încăperi încep să se aprindă luminile. Sala de așteptare e goală iar ghișeele pentru bilete, închise. În spatele geamurilor de sticlă mată, două casierițe, singurele care au putut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
tractoarele cu lamă au ieșit pe străzi înaintea autobuzelor. Convoiul curselor, de la cinci și un sfert, spre "Valea Brîndușelor", a găsit deja pîrtie, deschisă cu greu de lamele a două tractoare. La autogară, pustiu. Cele două curse de la peron și cursa prinsă în mijlocul platformei stau acoperite de zăpadă. În unele încăperi încep să se aprindă luminile. Sala de așteptare e goală iar ghișeele pentru bilete, închise. În spatele geamurilor de sticlă mată, două casierițe, singurele care au putut răzbate, stau lîngă calorifer

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]