2,824 matches
-
să apropie gura țevii de capul bărbatului Întins pe spate În țărână. Mușchii și tendoanele brațului negru, slab se crispau din cauza reculului armei, ale cărei gloanțe făceau praf și pulbere chipul celui căzut; Încă viu, acesta ridica mâinile și genunchii, cutremurat de impact, ridicând praf În jur, cu capul explodând În fragmente roșii; fotografia mai prinsese și două cartușe goale, abia zvâcnite din chiulasă, imobilizate pe când dădeau roată În văzduh, aurii și strălucitoare În soare. Imaginea nu avea profunzime, nici fundal
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
perete; astfel, În genunchi și agățat de picioarele milițianului, omul primise Întâi lovitura de chiulasă care Îl dăduse pe spate, apoi, rugător, cu mâinile ridicate ca să-și apere chipul, strigase când văzuse lângă el gura puștii, Înainte de a i se cutremura tot trupul, În ultimele spasme dintre detunături. Atunci Faulques declanșase cu motorul și acționase automat, Între o fotografie și alta, clic, clic, clic, clic, clic, clic, clic, clic, de opt ori, o serie completă cu o viteză a obturatorului de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
știut că, dacă făcea un pas Înainte, ridica o mână și Îi trăgea bretelele de pe umerii bronzați, rochia avea să cadă la picioarele lui, fără nici o rezistență, iar lumina de-afară avea să pună aur pe trupul nud. S-a cutremurat ușor. În treacăt. Fiecare lucru la vremea lui, și-a spus. Și nu venise vremea. Nu putea fi aceea. Și-a luat ochii de la ea, a privit dușumeaua și a dat ușor din umeri. Într-adevăr, s-a gândit, uimit
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Întrebase Într-o engleză școlărească. Și, fără să mai aștepte răspunsul, zâmbise și mai pronunțat. Aici În sat n-o să dați de nici unul, spusese batjocoritor. Nema nicita. Aici nu-s croați și nici n-au fost vreodată. Olvido se mai cutremurase o dată, ca sub o pală de aer rece. Știe ca și tine și ca și mine, murmurase. Dar Faulques făcuse semn cu capul că nu. Știe mai bine ca noi, zisese. Și-i place. Apoi ridicase aparatul, ca să focalizeze pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lozincă stalinistă, ilustrând duritatea politicii de teroare Îndreptate de autoritățile comuniste contra celor care se Împotriveau regimului totalitar. Securitatea s-a conformat: nu o dată, violențele, diversele forme de tortură, după ce au fost cunoscute și În afara lagărelor și Închisorilor, i-au cutremurat și Înspăimântat atât pe cei ce fuseseră Închiși, cât și pe cei liberi. Securitatea a utilizat neomenia din Închisori și din lagăre, exersată În anii ’50, drept experiență pentru violența statală dezvoltată ulterior prin controlul și secretizarea societății. Arestările În
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
albină; alergare; alergat; alungă; Ana; anii; animal; apă; aport; apuca; auzi; a avansa; a avea un scop; avansează; balans; balansează; bancă; bebeluș; bot; brațe; brațul; cafeaua; din cap; car; căruța; cerul; ceva; ciudățenie; cîntec; cîrjă; clintit; coborînd; copil; cum; cutremur; cutremura; dă din picioare; a te da; decizie; un deget; se deplasează; deplasează-te; deranja; descurcăreț; detectat; discotecă; dispărea; drumeț; dulap; dulapul; dur; du-te; efort; emoționa; erecție; este; evoluează; a exista; face; a face ceva; fereastră; flexibilitate; foi; foiește; frămîntă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Ștefan: Așa-i că da? Așa-i că mai bine vorbeam cu calul? Ilie: Calul ăsta, dragă Ștefane, a venit încet, încet, cu fiecare dezamăgire, cu fiecare renunțare și se numește religie, logică, iubire, autenticitate... Ștefan: Oleu, taci că mă cutremur! Mai bine rămîneai beat. Luam și eu mai în glumă toată chestia asta. Ilie: Eu am spus că nu-i bine să mă trezesc. Ștefan: Nu-i nimic. Eu mă mulțumesc și cu tine treaz dacă renunți la... dumnealui... ăla
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
fabulos, poate nemeritat, dar regesc. Îi mulțumesc și mă voi strădui să fiu la înălțimea darului său. Iar pe voi, dragi privitori, vă avertizez: fiți atenți, ascultați cu mintea și cu trupul, pentru că și voi, ca și mine, vă veți cutremura. E un seism de care avem nevoie, pentru că prea ne-am culcat pe-o ureche, prea am uitat al naibii de repede. Și ținerea asta de minte ne poate cât de cât izbăvi. Și cum spectacolul e împlinirea noastră, aș spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
noi înșine, așa cum încearcă să facă cei doi protagoniști. Cred însă că pentru un asemenea dificil proces, finalul ar fi trebuit să fie mult mai dramatic decît îl propune piesa și-l acceptă regizorul. Spectacolul provoacă la meditație, dar nu cutremură. În locul unui verdict el sugerează doar o privire în oglindă. Zice regizorul în caietul de sală: "Acest spectacol nu este o penitență. Nici o acuză. Acest spectacol se vrea a fi o oglindă în care să ne privim pe noi înșine
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
principiul că firma trebuie să promoveze oamenii din interior. Zeci de ani, IBM a procedat întocmai. Apoi, de curând, deoarece a avut nevoie să se reinventeze pentru a rămâne pe piață, a adus trei oameni din exterior. Acest lucru a cutremurat bazele IBM, iar replicile au zguduit toată compania. Nu se mai pomenise niciodată să fie adus cineva din afară, iar IBM a căzut în capcană, pentru că se blocase într-o politică neoficială de promovare din interior. Învățați din aceste experiențe
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
un luceafăr, călare pe un cal ca un zmeu. Cum venea repede, da pinteni calului să se bage în apă, da calul nu vrea să se bage. Văzând calul că stăpânul său îl silește numaidecât, răcnează o dată de s-au cutremurat munții și nu ai de trei ori a sărit și a fost în mijlocul Bistriței, când a fost în mijlocul apei, s-a cufundat calul cu voinic cu tot. Calul a ieșit plin de spume, dar voinicul a rămas în fundul genunii. Știma
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se roagă rugului / Și se-nchină cucului? Cere cal de călărie, / Să purceadă la domnie / C-a auzit / C-a făcut / Sora sa / Trei fețe / Logofețe: / Una o pierit, / Una o murit, / Una pe munți o fugit. / Munții s-o cutremurat, / Pietrile s-o despicat, / În rai o alergat. / Raiul s-o deschis / Maica Precistă o învis / Dumnezeu o râs!"75 "Căutarea" celui sortit este transfigurată de puterea călăuzitoare a elementului cosmic care îmblânzește soarta. Astfel, într-un descântec "pentru maritat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pământ, / Mâna-n valuri că băga / Mreana-n mână-o apuca / Și-n ceruri o arunca / Și-n lună plină-o schimba, / Apoi Domnul-Dumnezeu / Cuvânta cu graiul său; / Iar când Domnul cuvânta, / Lumile se spăimânta, / Mările se tupila, / Munții se cutremura, / Cerul se întuneca: / "Tu, Ileană Cosânzeană, / Suflețel fără prihană, / Și tu, soare luminate, / Trupușor făr' de pacate! Cu ochii să vă zăriți, / Dar să fiți tot despărțiți. Zi și noapte plini de dor, / Arși de foc nestingător, / Veșnic să vă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tu / Cântecuțu, / Veler, Velerița mea. Eu cântecul ț-oi cânta, / Dar munții s-or tremura, / Văile s-or tulbura, / Păunașu-a auzi / Și-nainte mi-a ieși, / Nouă bine nu ni-a fi. / Cântecul i l-a cântat, / Munții s-au cutremurat, / Văile s-au tulburat, / Păunaș a auzit / Și la dânșii a venit. / Tu ești Popa Popovici, / Care poartă bernevici / Din coți, douăzeci și doi, / Cum n-am văzut pe la noi. / Din luptă să ne luptăm, / Ori din săbii să ne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cerere de divorț și a completat, probabil când a depus-o la tribunal, la solicitarea judecătorului, “timp de 4 ani”, durata de părăsire a domiciliului. Această cerere, scrisă de mâna mea, a fost unul dintre documentele de care m-am cutremurat când l-am văzut în dosarul penal de la CNSAS al tatălui meu. Uitasem cu totul de această cerere după atâta vreme!. Nu știu dacă tatăl meu a văzut acea cerere de divorț și, în caz că a văzut-o, nu știu nici
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
această lume dispar legi și datini. Măștile s-au uzat. Lumea este dominată de "zeul" căderii în vid. Soarele, cum spunea altădată Eminescu, se va răci și vor muri oameni și flori, orașe, semnale magnetice; o moarte organică a lucrurilor cutremură lumea, semnalând căderea în vid. Lumea trăiește spaima morții și a crimei: "veți cădea în genunchi/ surâzând suav și gândindu-vă la pumnalele/ veșnic ascunse sub haină și veșnic în gând" ("Tinerețe fără bătrânețe"). E o lume de coșmar ce
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ca moment de "resurecție" a poeziei de după 1944. "Simbolist, impresionist" (P. Poantă) sau mai degrabă un expresionist izvorât din impresionism prin dimensionarea cosmică a impresiei atunci când va trăi imaginile războiului prin sentimentul de sfârșit de lume, proiectat într-un peisaj cutremurat de spaimă și păcat. O natură dantescă, secătuit de viciu, o natură negativă se întinde: "Pe zare curge sânge și pieptul mi-i roșu de parcă/ Mâinile pline de sânge pe piept mi le-am șters...". Personajele și sentimentele sunt gigantizate
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vremii" și sugerează răbdarea obositoare inerentă decantării în expresie a sentimentelor și meditațiilor. Apare și umbra, "petecul de noapte", cum o numea Tudor Arghezi, în care ne cufundăm periodic până la dispariția finala. Umbra trece tremurând, se lungește în drum, ne cutremură somnul și visele, este roaba din naștere, lepădată de Domnul, ne încercuie vârstă cu vârstă. Visul se combină cu aspirația la autodepășire, de aceea visul la M. Ciobanu înseamnă efort, așteptare, pândă și ardere: "auzul mi-adoarme,/ tremură stins la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în unele poeme. Singurele amintiri frumoase ale poetului sunt legate de o dragoste rămasă undeva în timp; evocarea ei ne amintește de Radu Stanca: "O șoaptă, o șoaptă cu buze de crin/ bună seara, bună seara/ prințul din stele se cutremură/ te iubesc Ofelia eu sunt amurgul!" Poetul solitar este născut de cer și însetat eminescian de repaus; el va opri timpul, pentru a trăi clipe ce au fost; este sfântul și egalul demiurgului, când ajunge dincolo de moarte: "Numai eu cel
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Păunescu trece prin exuberanța primelor sentimente, prin stări de jubilație, de neliniște, de spaimă în fața unui univers aflat în stare de proliferare sau de dezagregare, cuprinsă de o "boală fără nume". Aceasta ar fi taina cea mare de care se cutremură lumea. Sevele izbucnesc, regenerând universul sau strivindu-l, sortindu-l pieirii. Eugen Simion subliniază existența unor "simboluri întoarse", o dimensionare a miturilor cu sens într-o altă direcție. În această perspectivă calul troian nu ar fi produsul fanteziei lui Ulisse
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
verde, va fi mult grîu; cînd e mult albastru, va fi multă secetă și moarte. Curechi Se crede că nu e bine a tăia căpățîni de curechi, nici a mînca curechi înainte de Tă ierea capului Sf. Ioan Botezătorul [29 august]. Cutremur Cînd peștii pe care stă pămîntul poartă cozile, el se cutremură. Cînd se cutremură pămîntul, Dumnezeu se uită la el, și el de frică tremură. Se crede că pămîntul, cînd se cutremură, nu mai poate suferi păca tele oamenilor și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
multă secetă și moarte. Curechi Se crede că nu e bine a tăia căpățîni de curechi, nici a mînca curechi înainte de Tă ierea capului Sf. Ioan Botezătorul [29 august]. Cutremur Cînd peștii pe care stă pămîntul poartă cozile, el se cutremură. Cînd se cutremură pămîntul, Dumnezeu se uită la el, și el de frică tremură. Se crede că pămîntul, cînd se cutremură, nu mai poate suferi păca tele oamenilor și se scutură de ele. Cutremurul vine din povara păcatelor care apasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
moarte. Curechi Se crede că nu e bine a tăia căpățîni de curechi, nici a mînca curechi înainte de Tă ierea capului Sf. Ioan Botezătorul [29 august]. Cutremur Cînd peștii pe care stă pămîntul poartă cozile, el se cutremură. Cînd se cutremură pămîntul, Dumnezeu se uită la el, și el de frică tremură. Se crede că pămîntul, cînd se cutremură, nu mai poate suferi păca tele oamenilor și se scutură de ele. Cutremurul vine din povara păcatelor care apasă pămîntul. De n-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Tă ierea capului Sf. Ioan Botezătorul [29 august]. Cutremur Cînd peștii pe care stă pămîntul poartă cozile, el se cutremură. Cînd se cutremură pămîntul, Dumnezeu se uită la el, și el de frică tremură. Se crede că pămîntul, cînd se cutremură, nu mai poate suferi păca tele oamenilor și se scutură de ele. Cutremurul vine din povara păcatelor care apasă pămîntul. De n-ar exista copii neprihăniți și oameni cu suflet curat, Dumnezeu ar zgudui pămîntul de s-ar alege praful
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
păcate de fiecare. Se crede că dacă se taie cineva la vreun deget, apoi e bine a pune pe locul tăiat painjeniș, care stîmpără curgerea sîngelui. Pălărie Sîmbătă și marți seara să nu ieși afară fără pălărie. Pămînt Cînd se cutremură pămîntul, atunci ori tremură coada celor doi pești pe care se razimă pămîntul, ori se uită Dumnezeu la pămînt cu mînie și el se cutremură de frică. Cînd se cutremură pămîntul, se uită Dumnezeu pe pămînt și vede păcatele oamenilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]