8,648 matches
-
Acasa > Poezie > Delectare > SOARELE MEU Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2065 din 26 august 2016 Toate Articolele Autorului Atâta liniște-nconjoară Făptura ta din infinit, Că mă trezesc a câta oară Cătându-ți chipu' nesfârșit. Atât de caldă-i mângâierea Cu mâna ta când mă-nvelești, Că
SOARELE MEU de DANIEL DAC în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375385_a_376714]
-
tale Ce nu mă-ndur să o privesc, Îmbracă-a noastre trupuri goale, Cu haina albastrului ceresc. Când zorii zilei se arată Tu niciodată n-ai lipsit, Umila-mi ființă apăsată, Primește viață-n răsărit! Referință Bibliografică: SOARELE MEU / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
SOARELE MEU de DANIEL DAC în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375385_a_376714]
-
zilei se arată Tu niciodată n-ai lipsit, Umila-mi ființă apăsată, Primește viață-n răsărit! Referință Bibliografică: SOARELE MEU / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2065, Anul VI, 26 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
SOARELE MEU de DANIEL DAC în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375385_a_376714]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > JURNALUL CU AMINTIRI Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2250 din 27 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pierdut într-un decor prea grav Dau filele dintr-un jurnal, Gravate-adânc cu un pumnal, Pe-a sufletului trup firav. Legate-n fir de timp ceresc Între coperți
JURNALUL CU AMINTIRI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375433_a_376762]
-
ating C-aievea-mi pare toată, În inima ce vrea socoată, Din patimile ce le sting. Năvalnic gândul mă-mpresoară Iar totul parcă ține-un veac Și mă întreb de este leac, Să-mi vindec amintirea. Referință Bibliografică: JURNALUL CU AMINTIRI / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2250, Anul VII, 27 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
JURNALUL CU AMINTIRI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375433_a_376762]
-
totul parcă ține-un veac Și mă întreb de este leac, Să-mi vindec amintirea. Referință Bibliografică: JURNALUL CU AMINTIRI / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2250, Anul VII, 27 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
JURNALUL CU AMINTIRI de DANIEL DAC în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375433_a_376762]
-
nu pleca, nu acum, Pentru că te iubesc, ca și atunci când, Eram tânăr și inocent. Împreună, lumina iubirii Am purtat atâta vreme, Încât nu vreau să pleci, Iar dacă ar fi s-o faci, Niciunde n-ai să mă găsești, Si dac`-ai vrea... Te iubesc și nici nu mai știu De câte ori, aceste vorbe ți le-am spus, Că aș putea să-ți cânt, acelasi, te iubesc ! Bad Ischl, Austria 29 sept 2014 Referință Bibliografica: Același, te iubesc / Coști Pop : Confluente Literare
ACELASI, TE IUBESC de COSTI POP în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371840_a_373169]
-
se cred stăpânii Țării, ce azi o dau de pomană. Dezbinat-au pe români cu ura lor, Crezând că astfel îi pot stăpânii. Da-n viață nimic nu este-ntâmplător... Și-odată adevărul îl vom ști. Noi suntem nepoții străbunilor daci Ce-n mână cu daca s-au apărat Și l-am avut pe Țepeș,ce în araci Pe hoți și trădători i-a agățat. Exemplul lor noi astăzi să îl urmăm Căci clipa deșteptării a sosit. De hoți, țara străbună
SOSIT-A CLIPA DEȘTEPTĂRII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371857_a_373186]
-
a pus cunună De spini,ce nu o merita, Și lași se scaldă în minciună, Crezând că astfel va scăpa. Dar peste toate noi vom trece Și neamul dac va dăinuii Justiția o să-i ferece Pe hoți,în fundul temniții.. Strămoșii daci să fie mândrii Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor fi viitor, Căci vor avea tăria stâncii Și demnitatea dacilor! Gabriela Zidaru
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
temniții.. Strămoșii daci să fie mândrii Căci azi le facem jurământ, Din țară să-i gonim pe lotrii, Să-ne-apărăm pământul sfânt. Iar țara își va crește pruncii Doar ei îi vor fi viitor, Căci vor avea tăria stâncii Și demnitatea dacilor! Gabriela Zidaru Referință Bibliografică: NEAMUL DAC,NU VA PIERI! / Gabriela Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gabriela Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
NEAMUL DAC,NU VA PIERI! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371893_a_373222]
-
trunchiul comun al limbii pelasgilor, care vorbiseră limba protolatină, ne-au dovedit-o mărturiile poetului latin Ovidiu din „Tristele” și „Ponticele” sale, precum și însemnările istoricului Dio Casius citat de N. Densușianu în „Dacia Preistorică”, pag.1065, din care rezultă că dacii vorbeau cu romanii înainte de cucerire, fără interpreți. Capcane pentru erudiți Tocmai această asemănare între cele două limbi a făcut să pătrundă cu ușurință în limba geto-dacilor atâtea cuvinte latine, însă fără să determine dispariția limbii lor. Numai că asemănarea dintre
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
în straie ale biruinței”.(Artur Silvestri-Așa cum l-am cunoscut, op. cît. p. 201; Mărturii tulburătoare, Carpathia, 2009, p. 155-156) Cunoscutul eminescolog și poet Teofil Răchițeanu referindu-se la lupta, elanul, zelul, bună credință și conștiința de foc a Dacului ce ardea pentru Neam, pentru veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. (Op. cît. p. 206) Torța spiritului, vehemență luptei pentru
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
convingerea în puterea harului sfânt care nu i s-a luat Neamului drag, l-a angajat pe Românul Gabriel Artur Silveștri la o responsabilitate moral-religioasă prea înaltă, cât divinul Cehlău. Nu întâmplător Artur era fascinat și mândru de acest Kogaion dac al nemuririi noastre. „Scrierile sale, mărturisește scriitoarea noastră româncă din Canada-Elena Buică, adevărate străfulgerări de idei cu înțelesuri adânci în care binele este înfrățit cu frumosul, impresionează și prin demnitatea mesajului. A fost un om profund religios. Religia a fost
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Domnului nostru. Gabriel Artur Silveștri era conștient că Neamul nostru care făcea parte din prima Familie a lumii, din Zorii Creației, binecuvântata de Bunul Dumnezeu prin înseși numele care i le-a dat: pelasg, trac, scit, bes, agatârș, get, ilir, dac, român, nume care a odrăslit în întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
întreaga omenire, renume care a cunoscut cel dintâi Scrisul, Cultura, Monoteismul, Monahismul, Mistica isihasta, Înțelepciunea Bătrânilor, Sibilele-profetese, Sihaștrii și Schivnicele nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite de alte nații și anume: Autoritatea demnității spiritului că apoteoza Domneasca, de a conduce, de a călăuzi, de a dobândi iubirea dumnezeiasca și
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
l-a hărăzit pe ArturSilvestri să mă caute... De fapt înainte ca Artur să purceadă la drum în aflarea mea, eu deja plecasem mai de mult în calea sa, prin interferență și comuniunea cu multe locuri și personalități pe care Dacul Gabriel Silveștri le-a îmbrățișat cu căldură și suflet. Ceea ce pot spune în încheierea acestei prime părți a studiului, responsabilității și mărturisirii mele de credință ortodoxă-literară este următorul lucru: Gabriel Artur Silveștri este permanent cu noi, alături de Marii Luminători ai
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
mi-a atras atenția :SHADOKS. Reîntoarcerea, cu o mare vîlvă, mi-au gonit pașii spre scările care duceau la ... XIX. PAUL LEIBOVICI - REPORTAJ: SARMIZEGETUSA, de Paul Leibovici , publicat în Ediția nr. 2052 din 13 august 2016. La Sarmizegetusa Regia, cetatea dacilor unde se găsește celebrul Sanctuar și discul solar se ajunge din localitatea Costești. Drumul județean este însemnat cu 705 A. E un drum forestier, destul de anevoios. Cu toate că până la Cetate sunt în jur de 20 km., am mers pe jos, urmărind
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
de munte și în special interesul pentru, bătrânele meleaguri, ale căror istorioare le auzeam doar, ne dădeau aripi, uitând de greutățile care ne făceau gropile, pietroaiele pe care le întâmpinam în drumul nostru. Citește mai mult La Sarmizegetusa Regia, cetatea dacilor unde se găsește celebrul Sanctuar și discul solar se ajunge din localitatea Costești. Drumul județean este însemnat cu 705 A. E un drum forestier, destul de anevoios. Cu toate că până la Cetate sunt în jur de 20 km., am mers pe jos, urmărind
PAUL LEIBOVICI [Corola-blog/BlogPost/371832_a_373161]
-
că ești român. La nepot îi cântam ,,nu uita că ești român, popa-n sat te-a botezat, iar mama Stanca la sân te-a alăptat”. Și mi-a zis ,,bunică, știi cum îmi zice tatăl meu mie? Pui de dac!” Cristina OPREA: Se păstrează măcar în suflet un cult pentru tradiție, pentru arta populară, iar ceea ce faceți dumeavoastră este minunat pentru că trăim vremuri de dezechilibru și trebuie să ne găsim echilibrul în tradiție, în cultura noastră, în identitatea noastră ca
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
Acasa > Strofe > Valori > DACII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1618 din 06 iunie 2015 Toate Articolele Autorului De pe columnă văd coboară dacii, Cât de smeriți ne-au fost înaintașii Duc oile acum în transhumanță Și trec prin munți cu-atâta cutezanță! Din
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
Acasa > Strofe > Valori > DACII Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1618 din 06 iunie 2015 Toate Articolele Autorului De pe columnă văd coboară dacii, Cât de smeriți ne-au fost înaintașii Duc oile acum în transhumanță Și trec prin munți cu-atâta cutezanță! Din câmp adună spicele de soare, Cu viața toată-n strai de sărbătoare, Pe deal, când seara se proptește-n mal
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
se proptește-n mal, Cu foc doinesc din cobză și caval! Căciula-i așezată pe-o ureche, Nu-i altu-n lume să aibă pereche, Cu arcul biruinței stă de pază Dușman la poartă lui să nu mai vază! ---------------------------------- Unde sunt dacii de odinioară, Când în opinci slujeau o țară? Statornici în cuvânt și faptă, Umblau mereu pe calea dreaptă! -------------------------------------- Îi văd cum stau de veghe la hotar, Ca viața să nu fie în zadar Pe stârvul morții calcă biruința, Să dăinuie
DACII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372467_a_373796]
-
limba in care trebuie sa încetam să mai vorbim sau ... sa o folosim numai pentru înjurături ...” Politice’’, HRP, pag 64 4 - DESPRE ISTORIA ROMANILOR „Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat românii pe daci in forma hibrida strămoșească, ne-au luat în urina slavii: se cheama ca ne-am plămadit din aceasta clisa daco-romano-slava, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecam, așa de temeinic au făcut
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
Româna este o limba în care trebuie să încetam sa mai vorbim sau ... sa o folosim numai pentru înjurături ...” - pag. 64 DESPRE ISTORIA ROMANIEI: “Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Când i-au lăsat romanii pe daci în forma hibridă strămoșească, ne-au luat in urina slavii: se cheamă ca ne-am plămădit din aceasta clisa, daco-romano-slava, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era sa ne înecăm așa temeinic au făcut-o
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
banii dumneavoastră..., nu uitați! În fine, Luca Cipolla din Italia vă prezintă câteva poezii. Nu pot spune despre tematica lor pentru că nu știu să vorbesc în limba aceasta, a italienilor. Ei ar trebui să cunoască limba noastră pentru că... din limba dacilor, a străbunilor noștri, s-a format, acum aproape două mii de ani, limba peninsularilor! Oricum, aveți traducerea... Ar mai fi câte ceva de spus, dar mi-am amintit că aveți la dispoziție un „sumar” bine pus la punct. Adevărat, m-am jenat
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]