2,290 matches
-
care adăpostește straturi de ciment, de nisip, de pietriș, nu poate fi decît un loc al morții, un loc unde memoria și uitarea se macină laolaltă pînă la confuzie. Pe la amiază, În fața acestei stranii biserici, se adună și azi, după datină, nuntașii. Convoaie Întregi se revarsă din ulițele Învecinate. În față, mirele țeapăn și mireasa frumoasă ca un crin de hîrtie, ținîndu-se de mînă. Nașul și nașa, tunși, rași, frezați, bîzÎind ca doi bondari Într-o plasă de beteală. Apoi socrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sacru, e o problemă destul de sofisticată și că un enoriaș din popor, se poate mântui, fără să intre în asemenea finețuri de om cu carte. În definitiv, dacă duce o viață decentă, dacă merge regulat la biserică și dacă respectă datina, poate spera, cu oarecare îndreptățire, să fie bine privit la Judecata Finală. Vorba lui ne Grigore: la sfârșitul vremurilor nu te întreabă nimeni câte cărți ai citit... Deci, vă rog să mă înțelegeți bine, nu mă grăbesc, prin urmare, să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
rătăcirea contemporană: Priveghiul vieții s-a rărit în urbe / străinii stau singuri casă lângă casă / a dispărut căldura focului din urbe / și nicăieri nu te mai simți acasă. Dacă de moarte se mai ține seamă / și teama de trecut sfințește datini / la viață nu mai cere nimeni vamă / deprinderi vechi sunt plăsmuite patimi... Prețuirea pentru valorile autentice și, de aceea, perene, se etalează, de exemplu, și în poemul Feng shui, unde apare în antiteză cu sarcasmul determinat de o formă de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
scrieți apoi mesajul care se desprinde din ele. 2. Construiți un text în care să folosiți pronumele de politețe. 3. Analizați formele pronominale din: spunându-mi spunânduți spunându-i spunându-ne spunându-vă spunându-le 4. Scrieți sinonomele termenilor: surâs, datină, ceață, plăsmuire. Vremea si ...vremurile „O puternică suflare de vânt trecătoare și iute, ca un glas de pieire strecurându-se printre frunzișuri, se stinse, tânguios și jalnic, în nesfârșitul umbros al depărtărilor. Vijelia își trimise înainte pe cel mai ager
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
vremi îngropată, Vegheau voievozii pe-ntinsele zări: Ștefan la Suceava, Mihai înspre Turda, La Olt, Domnul Tudor si vajnici străjeri. Mai spune legenda că anii trecură Și-acel colț de țară a fost invadat, De hoarde străine ,de lege și datini, Hienele morții, de-un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
un neam blestemat. Veneau noi cohorte iudaice, flămânde, Prin crânguri și sate ca stoluri de corbi, Și-atunci își vândură pe-arginții lui Iuda Și țara și neamul stăpânii cei orbi. În noapte se stinse și doina și graiul Și datini străbune se spun c-au pierit Prin satele triste, pustiu plânge vântul Prin ziduri sfărâmate de schit năruit. Era acum țara, flămândă și goală Și holda furată și boii din jug. Flăcăii, sărmani, erau puși în lanțuri, Uciși, duși în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
defectele mele au jucat rol de ursitoare. Niște ursitoare ironice sau neglijente. De altminteri, presupun că unele date biografice, care mi s-au părut până azi esențiale ― cum e faptul că m-am născut într-un sat care trăia după datini sau reguli din secolul al XVII-lea și, într-o singură zi, în câteva ore, am fost "transplantat" în secolul al XX-lea, în București ― nu sunt "cauze", ci "fundal". Decisive au fost, pe lângă unele "detalii", defectele sau contradicțiile caracterului
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în care este exprimată mișcarea, se înscrie ca încă o reușită a picturii lui Gheorghe Boancă. Reprezentativă pentru viziunea pictorului este compoziția cu un subiect generat de universul tradiționalist al satului, plin încă de credințe și obiceiuri, de cutume și datini, alcătuind o parte din etnofolclorul românesc. Moment distinct în cultul morților, „Pomana” este în înțelegerea pictorului nu numai un ipotetic prilej de întâlnire cu rudele și prietenii plecați la Domnul, ci reprezintă și o confluență a regulilor cu popoarele lor
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
fecior frumos, cu ochii albaștri ca seninul, era admirat de multe fete. Așa că Vasile a pus ochii pe o fată frumoasă și singură la părinți, de oameni gospodari, la locul lor și cu pretenții. În acele vremuri tradițiile se respectau, datina și obiceiurile erau ținute cu sfințenie. Așa că pețitul era la el acasă, nu puteai lua fata omului să mergi cu ea la joc fără încuviințarea părinților și seara musai trebuia să o conduci acasă la părinți, altfel se lăsa cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ei, acolo în pădure, dar cum Ioana era o femeie isteață, l-a convins pe criminal că va păstra secretul crimei și-l vor duce cu ei în mormânt. Maria, fata cea mare a Ioanei, s-a măritat prima, după datinile străbune și a avut parte de o soartă asemănătoare cu a Ioanei. Soțul Mariei s-a numit tot Ion Lupu și era din satul Moara lui Ciornei. Nu erau rude, doar coincidență de nume. Au făcut nuntă cu focuri de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
al cîmpiei; visase la vremi ce zadarnic așteptase să vină. Mai era puțin ca ziua să fie egală cu noaptea și-n după-amiaza aceea, cînd amurgul aluneca În camera altădată plină de rîsetele musafirilor, de zvăpăiala fețelor uitate, lumînarea de datină veghea ușor tremurîndă somnul nedrept al Învățătorului; la căpătîiul lui plîngea ca un copil un bătrînel, subțire la trup, cu părul alb, adus ușor de spate; era Lung. Toate se amestecară În față-mi, femei sau bărbați, cunoscuți, necunoscuți, anii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
îndepărteaz ă de adevăr. Postmodernismul, lăudat și de alți istorici, motivează că monografiile localităților realizate de intelectualii locali, bazate pe elemente socio economice și tabele statistice privitoare la instituții și întreprinderi, la starea sănătății, viața școlii și a bisericii, la datinile și obiceiurile locului , cu includerea de texte din creația populară și cu referiri la „oamenii de seamăʺ ai localităților, deveniți personalități într un dom eniu sau altul, n ar mai reprezenta contribuții științifice dur abil e, ele pierzându și vigoarea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
o lucrare de refer ință pentru toți cei care vor dori să scrie monografii să teșt i; 5. Conținutul acestei cărți prezintă interes nu numai pentru locuitorii comunei Boțești, ci pentru toți cei care doresc să cunoască comorile de limbă, datini, obiceiuri, port etc. și factorii care ne au menținut ca entitate vreme de milenii; ea este un izvor de învățăminte ce se desprind din studierea trecutului.” Alt cititor al cărții, general de brigadă Con stan tin Bucos, cunoscător al operei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
garnizoană în Dacia Transilvană, pe malul Prutului, adică în Iași, unde era întemeiată, sau și de Romani sporită poliție, ce mai în urmă se intitulă Municipium Iașiorum, precum din vechile documente și mai ales din harta Peutengeriană se adeverează. După datina Romanilor, legioanele erau în timp de pace întrebuințate de a lucra sau a povățui lucrările cetăților, a drumurilor publice și acele ale băilor minerale. În cursul petrecerei romanilor în aceste locuri, o ceată a legioanei Iașene s-au întrebuințatu la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Eram mică când am plecat, fără cheile de la ușă. Era război, a murit atunci o mătușă tușa, îi spuneam noi, avea ochii albaștri, era primăvara împletită în culori și parfum! Tușa mea de zare încă se clatină după obiceiuri și datină. Azi la mănăstire am pus o lumânare pentru sat, ciudat, am văzut și am visat: caii ce s-au întors la arat. Murim de două ori? În amintirea familiei Marin Ghiță din Bușteni Ce mult a trecut de când am ciocnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
să se atingă de poala hainei Lui; și toți cîți s-au atins, s-au vindecat. $15 1. Atunci niște Farisei și niște cărturari din Ierusalim au venit la Isus, și I-au zis: 2. "Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-și spală mîinile cînd mănîncă." 3. Drept răspuns, El le-a zis: "Dar voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre? 4. Căci Dumnezeu a zis: "Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta;" și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Ierusalim au venit la Isus, și I-au zis: 2. "Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-și spală mîinile cînd mănîncă." 3. Drept răspuns, El le-a zis: "Dar voi de ce călcați porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre? 4. Căci Dumnezeu a zis: "Cinstește pe tatăl tău și pe mama ta;" și: " Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreșit cu moartea." 5. Dar voi ziceți: Cine va zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
tatălui său sau mamei sale: Ori cu ce te-aș putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu", 6. nu mai este ținut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa; și ați desființat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre. 7. Fățarnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis: 8. "Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9. Degeaba Mă cinstesc ei, învățînd ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
a-i cunoaște tot mai mult trupul, ci limitarea îmbrățișărilor mele, care o făceau să cunoască cele mai definitive spasme fără ca rodul acestor bucurii să se adune, să crească.. Risipirea rodului era păcat, în simțirea și judecata ei indiană. După datina lor, trebuia să fim uniți în pat, și din mângâierile noastre să răsară roade vii, pruncii... Căci altminteri, dragostea se pierde, bucuria ajunge stearpă, iar unirea noastră viciu... M-am cutremurat înțelegînd că nu senzualitatea și dragostea ei pentru mine
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
meu Gavril (este vorba de muzicianul Gavril Muzicescu n.n.) la masa mitropolitului, adus-a arhondarul, sau cum i-o mai fi zicând, pește. Din vechi știut este că peștele în apă înoată, dar numai în vin se îneacă. Așa-i datina. Și, pentru bătrâni, datina pravilă este. Deci s-a adus Cotnar. Dar fiind cuviosul Iosif Naniescu făptură prea smerită și cumpătat foarte, peste degetul de vin pe care îl avea în pahar și-a turnat apă. Văzând el bunicul Gavril
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
de muzicianul Gavril Muzicescu n.n.) la masa mitropolitului, adus-a arhondarul, sau cum i-o mai fi zicând, pește. Din vechi știut este că peștele în apă înoată, dar numai în vin se îneacă. Așa-i datina. Și, pentru bătrâni, datina pravilă este. Deci s-a adus Cotnar. Dar fiind cuviosul Iosif Naniescu făptură prea smerită și cumpătat foarte, peste degetul de vin pe care îl avea în pahar și-a turnat apă. Văzând el bunicul Gavril că până și în
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
a lăsa locul gol, ferita Sfântului. Și unde mai pui că pomul și vița vor crește odată cu băiatul!” - a apreciat gândul de veghe. „În multe locuri din țară a sădi un pom când ți se naște un copil este o datină” - i-a răspuns Gruia. Maria, care pe semne i-a zărit pe geam, le-a ieșit În Întâmpinare, cu băiatul În brațe. Tudorel privea cu ochii dilatați la cei veniți și cu zâmbet când a Întâlnit privirea caldă a lui
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
-l credeam. Uf, Iordan, aș fi fost cum voiai tu să fiu, zău. La trei ani știam toată Miorița pe de rost. Găsise de cuviință să mă învețe un topos al sufletului românesc, exact cînd naționalismul ("burghez"!) trebuia stîrpit și datina, acoperită de ridicol. Cum ar primi, mă tot întreb, cum ar primi Iordan noile doxe? Națiunea comunitate imaginată, naționalismul concept cu forță negativă, de rejectat, statul național monstru de ucis ca orice monstru, cu lancea societății civile fără frontiere. Defăimarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în redresarea satului românesc. Mă alătur acestei credințe a autorului, gândind că satul bucovinean se află într-o situație mai bună decât restul satelor românești deoarece bucovinenii se află lângă atâtea lăcașuri cu sfinte oseminte ale făuritorilor de legi și datini și că bucovinenii sunt mai solidari și mai apți de o sigură redresare morală și spirituală, tocmai datorită faptului că, foști sub dominație străină un răstimp istoric, au știut și știu să-și fie mai aproape unul altuia. Și de
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
părți de vechii vrăjmași ai unității noastre și numai tu ai avut puterea să te opui răului din afara și din lăuntrul țării... Iartă i, Mareșale, pe acești obedienți pigmei. Tu ești simbol al apărării hotarelor, pe când ei strică hotare și datini... Iartă-i pe acești lacomi și nesătui dirijori și făptuitori ai corupției de stat... Iartă-i, Mareșale, dacă mai poți ierta, după ce alții ca ei au dat poruncă să fii ciuruit și să ți ascundă trupul să nu putem aprinde
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]