5,794 matches
-
de culori, îți dă impresia unor Gobelinuri de cel mai rafinat gust artistic"171. Studiind la München între 1894 și 1899, în perioada de maximă efervescență secesionistă, Ștefan Popescu se lasă influențat de simbolismul german, fapt decelabil și în panoul decorativ intitulat Muzica, proiectat pentru casa Tache Ionescu. Artistul realizează o pictură de atmosferă, de o rezonanță arcadică, imprimând personajelor, un tânăr care cântă ascultat de o femeie îngenunchiată într-un decor de grădină sălbatică, un aer de visare și reținută
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și ea basmului). Astfel, misterul și enigmaticul de care se simțea atras sunt exprimate ca problemă de lumină în pictură. Interesul pentru ezoteric și bizar atenuându-se, natura, realitatea cu frumusețea ei începe să-l atragă 173. Preocupările pentru arta decorativă la Gheorghe Petrașcu, evidențiate și de studiul Sandei Agalidi, scot în evidență "interesul firesc pentru un gen ce era mult cultivat în acel deceniu al "stilului 1900""174. Aceste preocupări care se fac remarcate cu ocazia primei expoziții a pictorului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interesul firesc pentru un gen ce era mult cultivat în acel deceniu al "stilului 1900""174. Aceste preocupări care se fac remarcate cu ocazia primei expoziții a pictorului, în decembrie 1900, expoziție la care figurau și două proiecte de panouri decorative ale căror titluri reclamă o sensibilitate simbolistă, Oră de dragoste și Seară de vară, nu au un caracter accidental, motivat de o modă, pictorul rămânând interesat de arta decorativă pe tot parcursul vieții sale. Decorația de mari dimensiuni executată pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
decembrie 1900, expoziție la care figurau și două proiecte de panouri decorative ale căror titluri reclamă o sensibilitate simbolistă, Oră de dragoste și Seară de vară, nu au un caracter accidental, motivat de o modă, pictorul rămânând interesat de arta decorativă pe tot parcursul vieții sale. Decorația de mari dimensiuni executată pe pânză maruflată pentru sala Consiliului Tehnic Superior din clădirea ministerului, la solicitarea lui Delavrancea, pe atunci ministru al Lucrărilor Publice, și distrusă în război în 1944, atât cât ni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la solicitarea lui Delavrancea, pe atunci ministru al Lucrărilor Publice, și distrusă în război în 1944, atât cât ni s-a păstrat într-o schiță pregătitoare, tabloul Peisaj de munte, nu relevă un caracter simbolist. Tot pierdut este și panoul decorativ realizat pentru casa inginerului P. Stăuceanu. Un alt panou decorativ, Întoarcere de la câmp (aflat la Muzeul Național de Artă al României), relevă un caracter idilic, nu lipsit de o poezie a verii. Mai aproape de "stilul 1900" sunt cele două panouri
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și distrusă în război în 1944, atât cât ni s-a păstrat într-o schiță pregătitoare, tabloul Peisaj de munte, nu relevă un caracter simbolist. Tot pierdut este și panoul decorativ realizat pentru casa inginerului P. Stăuceanu. Un alt panou decorativ, Întoarcere de la câmp (aflat la Muzeul Național de Artă al României), relevă un caracter idilic, nu lipsit de o poezie a verii. Mai aproape de "stilul 1900" sunt cele două panouri decorative realizate pentru Palatul Republicii, în 1938, "naturi moarte cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realizat pentru casa inginerului P. Stăuceanu. Un alt panou decorativ, Întoarcere de la câmp (aflat la Muzeul Național de Artă al României), relevă un caracter idilic, nu lipsit de o poezie a verii. Mai aproape de "stilul 1900" sunt cele două panouri decorative realizate pentru Palatul Republicii, în 1938, "naturi moarte cu flori și cărți pe un fundal marin"175, ecou recuperabil, crede Sanda Agalidi, dintr-o pânză cu flori și fluturi datată tot 1938, aflată în depozitul Muzeului Național de Artă din
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tot 1938, aflată în depozitul Muzeului Național de Artă din România. Decorația executată din pânză maruflată pentru plafonul hall-lui de la parter al scării, în ultima locuință a pictorului, strada Zambaccian, nr. 3, realizată în 1927-1928, relevă însă în cadrul "vechii tradiții decorative de origine renascentistă"176 și a rococoului, trăsăturile artei 1900. Trei putti pe un fond albastru alcătuiesc o horă, prinși de o ghirlandă de flori roșii, roz și albe, pe care par să o poarte în zborul lor. În ciuda interpretării
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
interpretării personale pe care pictorul o dă motivelor renascentiste, exuberanța rococoului nu este stinsă, fiind topită într-un elan senzual specific Jugendstilului pe care culorile vii îl accentuează. Însă acolo unde rezonează o sensibilitate simbolistă sunt schițele celor opt panouri decorative pictate în ulei pe carton și expuse cu ocazia expoziției din 31 mai 1925. Tematica este concepută ca un ciclu al anotimpurilor, și, în ciuda dispunerii lor non-narative, Sanda Agalidi remarcă în indicațiile scrise pe marginea lucrărilor "un program al întregului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în ulei pe carton și expuse cu ocazia expoziției din 31 mai 1925. Tematica este concepută ca un ciclu al anotimpurilor, și, în ciuda dispunerii lor non-narative, Sanda Agalidi remarcă în indicațiile scrise pe marginea lucrărilor "un program al întregului ciclu decorativ, în care apar noțiuni abstracte precum viață, vis, plăcere, poezie, glorie"177. Seria de teme de ecou hedonist-poetic evocă o perspectivă simbolistă asupra concepției panourilor decorative, pe care, în opinia criticului, pictorul a derealizat-o. Însă poezia și visarea nu sunt
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sanda Agalidi remarcă în indicațiile scrise pe marginea lucrărilor "un program al întregului ciclu decorativ, în care apar noțiuni abstracte precum viață, vis, plăcere, poezie, glorie"177. Seria de teme de ecou hedonist-poetic evocă o perspectivă simbolistă asupra concepției panourilor decorative, pe care, în opinia criticului, pictorul a derealizat-o. Însă poezia și visarea nu sunt eliminate din aceste schițe care respiră o emoție decantabilă în culoare și mișcare și mai ales într-o încețoșare a imaginii. În cazul celor două schițe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și a lui Puvis de Chavannes, decedați doar cu un an înainte de sosirea ei la Paris. Întoarsă în România, în 1906, i se propune să facă parte din "Tinerimea artistică" la expozițiile căreia va expune în mod regulat. Panourile sale decorative fac impresie, fiind socotite drept avangardă. Cecilia Cuțescu-Storck decorează pereții culoarului care duce la Sala de Consiliu a palatului Băncii Marmorosch-Blank, realizează tripticul Industria, Agriculutura, Comerțul și execută o serie de panouri murale pentru casa Stăuceanu, printre care și cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
duce la Sala de Consiliu a palatului Băncii Marmorosch-Blank, realizează tripticul Industria, Agriculutura, Comerțul și execută o serie de panouri murale pentru casa Stăuceanu, printre care și cel intitulat Secret (1922). Cecilia Cuțescu-Storck este cea care deschide gustul pentru panoul decorativ, arta decorativă nu avea școala ei în România. Artista semnează un memoriu în acest sens, susținând dezvoltarea acestei ramuri și a unei școli și se vede alături de Brâncuși în avangarda artei românești, inițiatoare a unui sector artistic nou. Mina Byk
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sala de Consiliu a palatului Băncii Marmorosch-Blank, realizează tripticul Industria, Agriculutura, Comerțul și execută o serie de panouri murale pentru casa Stăuceanu, printre care și cel intitulat Secret (1922). Cecilia Cuțescu-Storck este cea care deschide gustul pentru panoul decorativ, arta decorativă nu avea școala ei în România. Artista semnează un memoriu în acest sens, susținând dezvoltarea acestei ramuri și a unei școli și se vede alături de Brâncuși în avangarda artei românești, inițiatoare a unui sector artistic nou. Mina Byk Wepper este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sa simbolistă purtând amprenta indelebilă a profesoarei de la Școala de Belle Arte, Cecilia Cuțescu-Storck. Simbolismul gauguinizant al Ceciliei Cuțescu-Storck cu influențe prerafaelite mai ales din direcția unui Burne-Jones devine manierism, un simbolism mimetic la tânăra sa elevă, care pictează panouri decorative a căror similitudine cu cele ale Ceciliei Cuțescu-Storck este izbitoare. Cu lecția bine învățată, Mina Byk proiectează nuduri într-un peisaj exotic, care se face ecoul celui tahitian din tablourile lui Gauguin. E ceva de exuberanță horticolă, de junglă tropicală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artificial, construit, însă panourile evocă scenarii inițiatice ale unor surorități emblematice, precum cel intitulat Cochetărie, care este reprodus în Adevărul literar și artistic 180 din octombrie 1922. Reproducerea panoului este reluată în câteva numere consecutiv, în diferite formate, ca element decorativ. Din păcate, în ceea ce o privește pe Mina Byk Wepper, nu avem la dispoziție decât aceste reproduceri, de o calitate mediocră. Marian Constantin atrage atenția asupra a trei panouri decorative ale pictoriței, dintre care unul singur este datat cu anul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
reluată în câteva numere consecutiv, în diferite formate, ca element decorativ. Din păcate, în ceea ce o privește pe Mina Byk Wepper, nu avem la dispoziție decât aceste reproduceri, de o calitate mediocră. Marian Constantin atrage atenția asupra a trei panouri decorative ale pictoriței, dintre care unul singur este datat cu anul (1)918, panouri purtând amprenta unei sensibilități simboliste. În concepția acestor panouri este decelabilă influența Ceciliei Cuțescu-Storck, mai ales în direcția simbolismului gauguinizant pe care-l practică artista, manieră informată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la Dresda. Toate cele trei panouri pun accentul pe o feminitate care participă la oficierea unor misterii sau care circumscriu o arie simbolică la care ia parte fiecare element al tabloului. Gesticulația simbolistă se precizează în raport cu spațiul și accesoriile, elementul decorativ participă la revendicarea unui sens superior. Privitor la primul panou, înfățișând o tânără femeie înconjurată de flori într-un peisaj silvan, într-o atitudine de extaz, Marian Constantin relevă factura poetică, onirică, imaginară a acestui peisaj, care consună cu transa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fluiditatea veșmintelor care, dincolo de simbolistica culorilor, roșu, albastru, alb, cu sugestiile simbolice pe care le proiectează, par să curgă în sensul pârâului, asemeni firului tors de ursitoare. Într-un articol precum "În expoziția M. Teișanu", Marin Simionescu- Râmniceanu remarca tehnica decorativă a lui Mișu Teișanu, constând într-un efect de colaj, unde figura umană este inserată pe fundalul decorativist. Într-adevăr, în Fluturi albi, pe fundalul decorativ este "lipită" o femeie purtând o rochie și un șal cu model decorativ. Impresia
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ursitoare. Într-un articol precum "În expoziția M. Teișanu", Marin Simionescu- Râmniceanu remarca tehnica decorativă a lui Mișu Teișanu, constând într-un efect de colaj, unde figura umană este inserată pe fundalul decorativist. Într-adevăr, în Fluturi albi, pe fundalul decorativ este "lipită" o femeie purtând o rochie și un șal cu model decorativ. Impresia de colaj este generată și de faptul că decorația rochiei, chiar dacă pe un alt model, pare să facă corp comun cu decorația din fundal. "Din preocuparea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tehnica decorativă a lui Mișu Teișanu, constând într-un efect de colaj, unde figura umană este inserată pe fundalul decorativist. Într-adevăr, în Fluturi albi, pe fundalul decorativ este "lipită" o femeie purtând o rochie și un șal cu model decorativ. Impresia de colaj este generată și de faptul că decorația rochiei, chiar dacă pe un alt model, pare să facă corp comun cu decorația din fundal. "Din preocuparea încă de a împlini un subiect prin tablou, vine acea înclinare a lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
chiar dacă pe un alt model, pare să facă corp comun cu decorația din fundal. "Din preocuparea încă de a împlini un subiect prin tablou, vine acea înclinare a lui Teișanu spre ilustrație, când pune o figură și o leagă numai decorativ cu natura înconjurătoare; sau izolarea figurei în tablou și întrebuințarea naturei numai ca împodobire decorativă a acesteia (Însemnat tabloul: "Fluturi albi")"182. Esteticianul elogiază la Teișanu "specializarea în arta aplicată a placatelor, sau cucerirea unei superioare arte idealist-romantice, o manifestare
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
preocuparea încă de a împlini un subiect prin tablou, vine acea înclinare a lui Teișanu spre ilustrație, când pune o figură și o leagă numai decorativ cu natura înconjurătoare; sau izolarea figurei în tablou și întrebuințarea naturei numai ca împodobire decorativă a acesteia (Însemnat tabloul: "Fluturi albi")"182. Esteticianul elogiază la Teișanu "specializarea în arta aplicată a placatelor, sau cucerirea unei superioare arte idealist-romantice, o manifestare nouă românească, între prerafaelitismul englez și boeklinismul (sic) german"183. Un alt tablou discutat este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
între prerafaelitismul englez și boeklinismul (sic) german"183. Un alt tablou discutat este Zimți de nori, fapt care-i permite lui Simionescu-Râmniceanu să reflecteze cu privire la miniaturismul aproape japonizant al artei lui Teișanu. Sugestia esteticianului ține de o disociere a procedeelor decorative pe baza disocierii între Arts and Crafts pe de o parte, și pictura de șevalet, pe de altă parte. Secretul artei lui Teișanu era cel evidențiat și de Bachelin, stilizarea elementului de natură până la obținerea unui fractal stilistic în măsură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al artei industriale decât să o descarce pe de-a-ntregul în pictură, unde se întâmplă să dezavantajeze distractiv subiectul tabloului. Și tot din tufișuri, prin urmărirea minunțioasă a detaliului, descoperă în forma unei frunze, în mlădierea unui vrej, nervul liniei decorative, care prin stilizare se transformă într-un caracteristic element de ornamentație, și a cărui valoare artistică reușește s-o potențeze printr-un instinct decorativ în stare de a face un tablou din simpla alăturare cumpănită și confruntare, a golului hârtiei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]