104,572 matches
-
legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihaela Alina Ivașcu în Dosarul nr. 25.734/215/2016 al Judecătoriei Craiova - Secția civilă și constată că dispozițiile art. 1.578 alin. (1) din Codul civil sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Craiova - Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 24 februarie 2022. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu
DECIZIA nr. 66 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255777]
-
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 în Cauza Marin împotriva României EMITENT CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI - SECȚIA A PATRA Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 525 din 27 mai 2022 Strasbourg (Cererea nr. 31.611/18) Hotărârea este definitivă. Poate suferi modificări de formă. În Cauza Marin împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secția a patra), reunită într-un comitet compus din: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Pere Pastor Vilanova, judecători, și Ilse Freiwirth, grefier adjunct de
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255760]
-
1) și (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: (1) Hotărârea judecătoriei este supusă numai apelului la tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare. [...] (3) Hotărârea instanței de apel se comunică părților și este definitivă. ... 19. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 - Accesul liber la justiție, astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
inegalitate juridică în cadrul aceleiași categorii de justițiabili, valoarea pecuniară a obiectului pricinii neputând fi considerată un criteriu suficient, de natură să asigure o judecată echitabilă, care să conducă la cercetarea și aprecierea tuturor aspectelor relevante pentru pronunțarea unei soluții definitive și irevocabile. ... 31. Curtea a reținut că principiul constituțional al egalității în fața legii, fără privilegii și discriminări, presupune faptul că toate persoanele aflate în aceeași situație juridică au o vocație egală de a fi judecate de aceleași instanțe judecătorești
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
Grup - S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 7.171/325/2017 al Curții de Apel Timișoara - Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 1.033 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția a II-a civilă și Curții de Apel Timișoara - Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
Legea nr. 51/1995 cu prevederile constituționale, în sensul celor statuate prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017. În consecință, în prezent, pierderea calității de avocat intervine pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate prin care s-a constatat, prin hotărâre judecătorească definitivă, vinovăția inculpatului și pentru care s-a dispus pedeapsa cu închisoarea, indiferent dacă instanța a apreciat că se impune suspendarea executării acesteia. ... 17. Or, nu acesta a fost sensul deciziei de admitere a Curții Constituționale, care a sancționat lipsa de
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
nediferențiat, toți avocații care au fost condamnați definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoarea pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate. Curtea constată că, astfel, excluderea din profesie pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate pentru care s-a aplicat prin hotărâre judecătorească definitivă pedeapsa cu închisoarea poate deveni o sancțiune disproporționată față de gravitatea faptei, mai ales în condițiile în care prevederile art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 nu fac niciun fel de distincție după cum instanța a dispus executarea pedepsei
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
atinge scopul sancționator, educativ, disuasiv și preventiv chiar și prin suspendarea executării. ... 19. Curtea reține că o astfel de consecință, constând în excluderea din profesia de avocat pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate pentru care s-a aplicat prin hotărâre judecătorească definitivă pedeapsa cu închisoarea, reprezintă o denaturare a sensului Deciziei nr. 225 din 4 aprilie 2017 și a rațiunii care a stat la baza pronunțării acesteia. Deși finalitatea acestei decizii a fost aceea de a conduce la sporirea garanțiilor juridice asigurate
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
a nepunerii în acord a prevederilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995 cu cele statuate prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, potrivit căreia consecința săvârșirii oricărei infracțiuni intenționate pentru care s-a dispus, prin hotărâre judecătorească definitivă, pedeapsa închisorii o reprezintă pierderea calității de avocat. ... 24. Astfel, în cazul judecătorilor și al procurorilor, textul art. 65 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
septembrie 2005, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 242/2018, este nuanțat sub acest aspect, stabilind că aceștia sunt eliberați din funcție în situația condamnării, amânării aplicării pedepsei și renunțării la aplicarea pedepsei, dispuse printr-o hotărâre definitivă, precum și a renunțării la urmărirea penală, confirmată de judecătorul de cameră preliminară, pentru o infracțiune prin care se aduce atingere prestigiului profesiei. Și Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, prevede, la art. 41 alin. (1) lit. f), că încetează calitatea de notar public atunci când, prin hotărâre judecătorească definitivă, s-a dispus condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei pentru săvârșirea unei infracțiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori pentru săvârșirea cu intenție a unei alte infracțiuni. În același sens este relevant și art. 9 lit. a) din Legea
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009, sau Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 4 mai 2010). ... 26. Constatarea consecinței pierderii calității de avocat ca urmare a condamnării definitive la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate se regăsește și în Decizia nr. 592 din 8 octombrie 2019, precitată, prin care Curtea Constituțională a examinat aceeași excepție de neconstituționalitate, cu acel prilej reținând însă că, având doar rol de
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 26 lit. d) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. ... Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 3 martie 2022. PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cosmin-Marian
DECIZIA nr. 84 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255782]
-
alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 53^1 alin. (2) din Codul penal din 1969, inculpata SC X SRL a fost condamnată la pedeapsa amenzii și pedeapsa complementară a afișării hotărârii după rămânerea definitivă, la sediul acesteia, timp de 30 de zile. (iii) În temeiul art. 397 alin. (1) din Codul de procedură penală din 2010 raportat la art. 1.357 din Codul civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă - Ministerul Finanțelor
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
sumelor datorate bugetului general consolidat prin estimare, sunt incidente doar în cazul în care contribuabilul deține evidențe contabile, însă acestea nu pot permite efectuarea calculului (Sentința penală nr. 1.425 din 12 iulie 2017, pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală, definitivă prin Decizia penală nr. 1.762/A din 8 decembrie 2017 a Curții de Apel București - Secția a II-a penală). ... 29. În ceea ce privește Legea nr. 227/2016 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal din 2015), în
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În acest sens, autorii excepției - persoane vătămate care s-au constituit părți civile - arată că norma criticată îi împiedică să formuleze recurs în casație cu privire la hotărâri definitive nelegale și să invoce cazuri de casare pertinente, pentru motivul că acțiunea penală a fost pusă în mișcare la plângerea lor prealabilă. Consideră că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală creează discriminare, prin împiedicarea
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
acțiunea penală a fost pusă în mișcare la plângerea lor prealabilă. Consideră că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală creează discriminare, prin împiedicarea accesului la justiție în situația soluționării apelului prin pronunțarea unei hotărâri definitive nelegale, fără să existe o justificare obiectivă și rezonabilă. Arată că dreptul la un proces echitabil implică contradictorialitatea și egalitatea armelor, asigurând posibilitatea persoanei care a suferit o vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală să ceară și să
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
vătămare fizică, materială sau morală prin fapta penală să ceară și să obțină, prin actul de justiție, acces la un proces desfășurat în mod legal, inclusiv raportat la toate gradele de jurisdicție. Or, excluderea de la controlul judecătoresc a soluțiilor definitive nelegale - în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală - constituie o piedică excesivă în calea realizării actului de justiție sub aspectul verificării legalității hotărârii. De asemenea, arată că, din moment ce a
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
persoanei vătămate prin săvârșirea infracțiunii. Un act de justiție eficient trebuie să asigure părților și procurorului dreptul de a cere și de a obține restabilirea legalității - prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului în casație - inclusiv prin desființarea hotărârii definitive nelegale care a fost pronunțată în ipoteza prevăzută de dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală. Autorii excepției invocă în acest sens și considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 540 din 12 iulie 2016 și nr.
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în condițiile în care recursul în casație nu se poate exercita - în ipoteza neconformității hotărârii penale definitive cu regulile de drept aplicabile - dacă soluția a fost pronunțată cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. În acest sens arată că recursul în casație urmărește asigurarea unei practici
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
arată că recursul în casație urmărește asigurarea unei practici unitare la nivelul întregii țări. Prin intermediul acestei căi extraordinare de atac, a cărei soluționare este dată numai în competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, este analizată conformitatea hotărârilor penale definitive cu regulile de drept, prin raportare la cazurile de casare expres și limitativ prevăzute de lege. Așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa, chiar dacă, în principiu, reglementarea sferei hotărârilor ce pot face obiectul recursului în casație ține
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
în configurarea procedurii de judecată, nu le poate îndepărta. Având în vedere scopul recursului în casație, instanța de judecată consideră că exigențele dreptului la un proces echitabil reclamă posibilitatea verificării în cadrul acestei căi extraordinare de atac a legalității hotărârilor definitive pronunțate cu privire la infracțiuni pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, asigurându-se, astfel, prin raportare la motivele de recurs în casație prevăzute de lege, posibilitatea îndreptării erorilor de drept comise de
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
și Justiție - Secția penală apreciază că și soluțiile pronunțate cu privire la infracțiunile pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate pot conține erori de drept comise de instanțe, cu consecința neconformității respectivelor hotărâri definitive cu regulile de drept aplicabile, ceea ce face necesar un control al acestora de către instanța de recurs în casație. De asemenea, consideră că dispozițiile art. 434 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură penală creează, în mod nejustificat
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]
-
hotărârii atacate cu normele juridice aplicabile, în scopul îndreptării erorilor de drept. ... 12. Referitor la obiectul acestei căi extraordinare de atac, Curtea a constatat, în jurisprudența citată mai sus, că pot fi atacate cu recurs în casație numai hotărâri penale definitive prin care s-a soluționat fondul cauzelor. Potrivit soluțiilor de la judecata recursului în casație, prevăzute de dispozițiile art. 448 din Codul de procedură penală, Înalta Curte de Casație și Justiție, admițând recursul în casație, casează hotărârea atacată și, după
DECIZIA nr. 208 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255653]