3,536 matches
-
unghiul inferior al omoplaților: degajarea membrelor superioare și craniului fetal se va face după metoda Bracht: trunchiul se naște cu spatele înainte, încurbându-se în jurul simfizei materne, umerii se nasc în diametrul transversal al strâmtorii inferioare, iar craniul se angajează și degajă în diametrul antero-posterior, păstrându-și flexiunea prin: predominanța tonusului mușchilor flexori, când mușchii șanțurilor vertebrale și cefei sunt relaxați, atunci metoda urmărește și ajută acest mod de naștere; în caz că metoda nu reușește (făt mare, pierderea flexiunii craniului fetal prin tonus
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
degete pe coapse și se tracționează în jos pentru degajarea umărului anterior, apoi în sus pentru degajarea celui posterior. Mica extracție Este o manevră obstetricală manuală prin care se extrage fătul în prezentație pelvină, fiind angajat profund în excavație ori degajat parțial. Operația va fi mai mult sau mai puțin tipică, mai mult sau mai puțin ușoară, după cum avem posibilitatea de a avea priză pe membrele inferioare sau trunchiul fetal. Indicațiile, condițiile, pregătirea preoperatorie, sunt aceleași ca pentru marea extracție, mica
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
a sistemului de sancțiuni. J.A.C. Brown, care s-a ocupat cu analiza structurilor formale din cadrul organizațiilor economico-productive, mai exact, din cele industriale, arăta cu mulți ani în urmă că acestea dispun de trei caracteristici bine delimitate: sunt deliberat impersonale (degajate de orice implicații psihoafective); se fundează pe relații de roluri ideale, prestabilite (relații de roluri predeterminate, care există înainte ca un individ să posede rolurile respective); interpretează oamenii ca mulțime. Această ultimă caracteristică era extrem de importantă în ochii lui Brown
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
an Interpretation. În multe alte lucrări (vezi, de exemplu, Gouldner, 1954; Crozier, 1963; Bennis, 1969; Lapassade, 1970; Peters, 1972; Mihăilescu, 1992; Beetham, 1998 etc.) găsim o tratare multilaterală și profundă a birocrației care poate fi instructivă. Oricum, ideea care se degajă din ele este aceea că birocrația și organizarea structural birocratică au cunoscut de-a lungul timpului o metamorfoză impresionantă. Apărută la început ca o „reacție împotriva subjugării personale, a nepotismului, cruzimii, vicisitudinilor emoționale și judecăților subiective din perioada de început
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tipuri de situații sociale”, sau „pentru a învăța să conduci trebuie să analizezi situațiile și să elaborezi tehnicile de control apropiate”, și, mai departe, „o persoană care anticipează situațiile poate deveni șef” (vezi Bogardus, 1963, pp. 77 și urm.). Se degajă cu multă forță de convingere ideea că secretul conducerii nu trebuie căutat în conducătorul însuși, ci în particularitățile situației în care el este plasat, în caracteristicile grupului pe care îl conduce, în motivațiile și expectațiile membrilor grupului, în psihologia lor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
supraactiv (cu valori crescute la activitate și scăzute la competența în sarcină și la simpatia inspirată celorlalți); deviantul subactiv sau țapul ispășitor (cu valori scăzute la toate cele trei dimensiuni). Fără a o afirma direct, din cercetările lui Bales se degajă faptul că noul factor introdus de el se referă la o serie de însușiri personale ale liderului (originalitate în idei; dorința de autorealizare; afirmarea de sine; devotament față de sarcinile asumate). În felul acesta, Bales a reintrodus un „supliment caracterologic” în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
iar personalitatea prin capacitatea de a se adapta, de a se integra în grup și de a‑l influența). Fără îndoială că cercetările viitoare, mai ales cele de ordin experimental, vor contribui la lămurirea acestei probleme. Ideea generală care se degajă din toate aceste contribuții teoretice este aceea a formării stilurilor de conducere ca urmare a coincidenței și interdependenței unor factori diverși prin natura și numărul lor (psihoindividuală, psihosocială, psihoorganizațională, sociologică), a modului de trăire și percepție a lor, a preluării
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o parte integrantă a sa, fără de care managementul ca atare nici nu există. Unui asemenea punct de vedere i se raliază și autorii români. „Leadership‑ul este o componentă majoră a managementului” (Nicolescu, Verboncu, 1999, p. 513). Concluzia care se degajă din această optică este următoarea: managementul este în primul rând, leadership‑ul în al doilea rând. Punctul de vedere potrivit căruia managementul constituie o parte a leadership‑ului este și el prezent în literatura de specialitate, deși cu o mai
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
afecta, nu toată lumea trebuie să fie de acord cu decizia, ci doar cei afectați; ca urmare a acestor strategii apare armonia, crește loialitatea față de organizație, se produce identificarea muncitorilor cu scopurile organizației (vezi Huczynski, Buchanan, 1991, pp. 424‑425). Se degajă cu ușurință opoziția categorică a celor două forme de leadership. În aceste condiții o întrebare se ridică de la sine: dacă și una, și alta dintre aceste două forme de leadership conduc la eficiență, mai este posibil să explicăm eficiența prin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
menținerea statu-quo-ului, membrii vor încerca să găsească o normă pe care fiecare s-o poată accepta și să le satisfacă pozițiile. În fine, dacă se intenționează obținerea schimbării, atunci membrii grupului în loc să caute un compromis, se îndepărtează de el. Se degajă ideea că nu atât acordurile conduc la dezvoltarea grupului, ci mai ales dezacordurile dintre membrii grupului - de aceea, dacă ele nu există, la nevoie, ar trebui generate în mod intenționat. Să ne reamintim că Lewin recomanda folosirea acelor „atomi radioactivi
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pozitive primite de indivizi de la alții); „legitimitate” (corespunde sentimentului intern de adecvare între ceea ce individul este și atenția care i se acordă); „identificare” (posibilitatea individului de a se recunoaște într-o valoare aflată în rezonanță cu imaginarul său). Când „forțele” degajate de cei trei poli se întâlnesc și se echilibrează între ele, atunci putem vorbi de „optim motivațional” (vezi fig. 15.20). SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 15.20 − „Triunghiul de aur al motivației” Când însă unul dintre poli este afectat, motivația se
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
organizației, nu este doar o problemă strict individuală, ci una organizațională, dat fiind faptul ca ea are repercusiuni nu numai asupra planului subiectiv-individual, ci și asupra vieții organizaționale, îndeosebi asupra celei productive și psihosociale. Din cele de mai sus se degajă și o concluzie practică. Astfel, dată fiind legătura motivației și satisfacției cu performanța muncii sau cu o serie de alte fenomene cum ar fi absenteismul, fluctuația forței de muncă, este absolut necesară controlarea lor riguroasă de către conducătorii și specialiștii organizației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
aproape că nici „nu se vede”. Când, însă, trebuința I este satisfăcută în proporție de 25%, trebuința II se poate îndrepta spre 5%, când trebuința I ajunge la 75%, trebuința II se poate manifesta la 50% (ibidem, p. 101). Se degajă faptul că procesul motivațional deși gradat, eșalonat în timp, în funcție de nivelul de satisfacere a trebuinței, permite intrarea în funcțiune simultană a mai multor trebuințe, ceea ce va asigura o anumită dinamică comportamentului uman și se va repercuta diferit în plan subiectiv
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de manifestarea unei trebuințe poate fi înlăturat ca urmare a satisfacerii unei alte trebuințe), de submotivare (prin unele trebuințe) sau de supramotivare (prin alte trebuințe sau prin toate ca urmare a însumării efectelor lor). Din cele de mai sus se degajă câteva concluzii importante. Maslow considera că nici o trebuință nu „este cel mai bun motivator”, fiecare dintre ele motivând comportamentul în măsura în care nu este satisfăcută. De ce atunci când nu este satisfăcută? Deoarece în această situație ea exercită o puternică presiune asupra gândirii și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lucrătorilor. De aici decurge rolul ameliorativ pe care trabuie să și-l asume psihopatologia muncii în vederea asigurării unui echilibru psihic minimal favorabil activității și obținerii performanțelor. Prezența unei relații de cauzalitate între condițiile/constrângerile muncii și sănătatea/boala psihică se degajă cu mare acuitate. De aici nu trebuie să reținem că între variabilele menționate ar exista o cauzalitate simplă. Dimpotrivă, relația este foarte complexă, mediată de multiple alte variabile. Nu poate fi incriminat numai individul, numai constrângerile, numai organizarea reală a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
Din asocierea celor două variabile („încărcătura” sau „cererile” muncii și „latitudinea decizională” sau „controlul”) - fiecare dintre ele cu cei doi poli opuși - apar patru situații tipice (vezi fig. 17.2). SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 17.2 − Modelul „cerere-control” Concluzia care se degajă este relativ simplă: gradul sporit al latitudinii deciziei sau al controlului la locul de muncă contribuie la îmbunătățirea sănătății fizice și mentale a angajaților, în timp ce gradul sau nivelul scăzut al latitudinii deciziei, conduce la afectarea și periclitarea acestora. Se degajă
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
degajă este relativ simplă: gradul sporit al latitudinii deciziei sau al controlului la locul de muncă contribuie la îmbunătățirea sănătății fizice și mentale a angajaților, în timp ce gradul sau nivelul scăzut al latitudinii deciziei, conduce la afectarea și periclitarea acestora. Se degajă faptul că se face translația de la caracteristicile obiective ale muncii, la interpretarea lor subiectivă, latitudinea deciziei sau controlului fiind un fapt de percepție al individului. Chiar dacă în mod real sau curent supraîncărcarea muncii se asociază cu niveluri ridicate ale reacțiilor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ameliorativă primează, ne vom referi, în continuare, la câteva elemente de gestiune a stresului organizațional. Managementul stresului organizațional Literatura de specialitate referitoare la managementul stresului este foarte abundentă, fapt care îngreunează sistematizarea ei. Totuși, la o analiză mai atentă, se degajă trei modalități operaționale. Unii autori preferă să inventarieze modalitățile și strategiile de gestiune a stresului organizațional pornind de la paradigmele „stresului”. Așa procedează, de exemplu, Nicole Rasche (2003) de la Université Victor Segalen − Bordeaux 2. Dacă pornim de la paradigma stresului ca stimul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
semnificații. Într-adevăr, ea reușește să diferențieze workaholicii veritabili (patologici) de workaholicii de mijloc (middle workaholics), de persoanele care nu au atins încă pragul patologic, dar care își controlează din ce în ce mai puțin pornirea spre muncă, se lasă copleșiți de muncă. Se degajă totodată diferența dintre persoanele workaholice și cele silitoare, dăruite muncii lor, dar care nu știu să-și impună limite și nici să le respecte. 4.2.2. Tipologii analitice bazate pe varietăți de workaholism Este evident că persoanele incluse în
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
special securitate și protecție, atacurile de mobbing reprezintă o amenințare mai severă decât la alți lucrători ale căror scopuri sunt în special concurența și rivalitatea (Sellier, 1996, p. 20, apud Fischer, Reidesser, 2001, p. 323). # Trei factori principali pot fi degajați: organizarea muncii; conceperea sarcinilor; coordonarea și controlul/direcționarea angajaților. Acești factori au fost identificați în diferite locuri de muncă: școli, spitale, organizații (chiar și în cele de tip religios). În ceea ce privește organizarea muncii ca factor cauzal, suportul inițial de validare a
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
manifestă prin urlete, tunete, scrâșnituri etc., datorită frecărilor compartimentelor scoarței globului. Se aud mai bine în zonele muntoase, unde există roci dure, stâncoase. * Fenomenele luminoase preced sau însoțesc seismele vulcanice, care, de multe ori, provin din gaze inflamabile, care se degajează din crăpături adânci, în cutremurele de falii. * Deranjamentele atmosferice sunt menționate încă din timpurile străvechi. Aristotel și Seneca pretindeau că înainte de diferite cutremure mari au avut loc ploi torențiale, căderi de piatră (grindină), vijelii mari, schimbări bruște de temperatură etc.
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
soi de multiculturalism, ci ca pe elemente care s-au contopit Într-o cultură nouă, ca urmare a diferitelor procese de creolizare. Astfel, „creolitatea este ș...ț faptul de a aparține unei entități umane originale care, În timp, s-a degajat din aceste procese” (ibidem, p. 31). Această concepție ne permite să facem distincție Între creolitate și negritudine (care, deși a constituit În istoria culturală a Antilelor o rezistență și o terapie În fața asimilaționismului, a privilegiat totuși un element ă cel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În formă și a te formaliza”. Din cele trei perspective rezultă o reprezentare a Dreptului ca un cadru a cărui formă permite sancționarea rezultatelor negocierilor dintre interesele În luptă. Această abordare este una dinamică, iar funcția Dreptului ce se poate degaja de aici este aceea de a asigura reproducerea unei societăți aflate În permanentă mișcare. În punerea În formă a luptelor, categoriile normative pot fi sancționate pentru că sunt considerate obligatorii Într-un context dat. În societățile tradiționale, „cutumiare”, normele sunt exprimate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ionescu. Hai să fiu totuși pozitiv, în spiritul vremii: sunt lipite peste tot afișe de recutare, gen asistent manager pentru firme de medicamente, cosmetice etc. De ce la Litere și nu la A.S.E., mă întreb... Pe strada din spatele Universității nu a degajat nimeni zăpada căzută în noaptea precedentă, toată lumea are șosetele ude, mai puțin cei care trec rapid în jipane. Două fufe vorbesc la mobil, iar una dintre ele, cea mai platinată spune pe un ton poruncitor: ,,Ți-am zis că vreau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
privește decît într-o mică măsură inferențele locutorului, fiind în mod obișnuit o activitate interpretativă, de punere în relație a ceea ce s-a spus în mod explicit cu altceva, care nu este exprimat ca atare, dar pe care interpretantul îl degajă ca fiind implicit în actul de comunicare. Inferențele interpretative au un rol important în realizarea dezambiguizărilor în cazurile de omonimie și de polisemie, prin apelul la informațiile contextuale nonlingvistice pe baza cărora se pot realiza selecții ale semnificațiilor. Ca atare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]