6,256 matches
-
preselecție a candidaților; • etapa de negociere; • etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidații selectați. Se poate decide și organizarea unei etape suplimentare de licitație electronică, dar numai dacă se specifică acest lucru în anunțul de participare și în documentația descriptivă. Se inițiază prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare, prin care se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi. Se inițiază prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare. Înainte de începerea negocierilor, AC are dreptul de a realiza
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
se transmite o invitație de participare la negociere, care conține: − informații referitoare la data depunerii ofertei preliminare și data deschiderii acesteia; − agenda negocierilor - locul, durata rundelor de negociere, numărul acestora, programarea cu fiecare OE etc.; − menționarea subiectelor supuse discuțiilor; − documentația descriptivă, atașată. Pentru etapa negocierii, AC transmite concomitent tuturor candidaților preselectați o invitație de participare, fiind interzisă invitarea unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau nu a îndeplinit criteriile de preselecție. Autoritatea contractantă derulează negocieri cu
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
ale propunerii sale tehnice și financiare, pentru care urmează să se aplice criteriul de atribuire. Ofertantul nu are dreptul ca, prin oferta finală să aducă modificări elementelor stabilite în procesul de negociere. Comisia identifică și stabilește oferta câștigătoare. În documentația descriptivă se poate prevede posibilitatea de a desfășura negocierile în runde succesive (pentru a reduce numărul de propuneri de ofertă care intră în negociere). b) Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare reprezintă procedura prin care AC derulează consultări
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
ci să dea „regulă și normă cugetării teoretice”, să formeze „cugetarea practică” și pe „cea morală” deopotrivă. În cazul instrucției primare și secundare deci, „calitatea celor știute stă în proporție inversă cu cantitatea”. Numai cunoștințele deplin înțelese, transmise pe cale intuitivă, „descriptive, adecă sătule de coloare și de viață” formează cu adevărat pe copil, personalitatea sa integrală. Învățământul trebuie să fie educativ, numai această orientare valorică poate conduce la atingerea finalităților enunțate. „Învățământul educativ din școalele primare și secundare” pune accentul nu
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cum ar fi pronunțarea sau nepronunțarea unei vocale-literă din grupul matres lectiones, fie la probleme care priveau anumite vocale, accente, forme gramaticale sau combinații de cuvinte care puteau duce la interpretări greșite 2. În majoritatea cazurilor, masora parva conținea informații descriptive sau comparative, indicând în același timp alte locuri din Scriptură unde se întâlnea acea formă neobișnuită a unui cuvânt sau a unei litere. De exemplu, la Fac. 33,20, între cuvintele yhla și lar?y apare un circellus în partea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Pentateuhului samaritean reflectă câteva trăsături asemănătoare multor manuscrise de la Qumran și, într-o oarecare măsură, chiar textului masoretic al Bibliei ebraice. Întrucât Pentateuhul samaritean este foarte ancorat în tradiția textuală larg răspândită în vechiul Israel, Emanuel Tov socotește că numele descriptiv „samaritean” este aproape impropriu 1. Conținutul și caracteristicile tipologice ale acestui text se descoperă pentru prima dată în textele presamaritene de la Qumran 2. Dintre principiile religioase ale samaritenilor, Pentateuhul samaritean le reflectă în principal pe cele care se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
samaritain. Voyageurs, enthousiastes et savants”, în J.R. Armogathe (ed.) Le Grand Siécle et la Bible, Beauchesne, Paris, 1989. Ruger, H.P., An English Key to the Latin Words and Abbreviations and the Symbols of Biblia Hebraica Stuttgartensia, Stuttgart, 1981. Sassoon, D.S., Descriptive Catalogue of the Hebrew and Samaritan Manuscripts in the Sassoon Library, Londra, 1932. Schenker, Adrian; Hugo, Phillipe, „La conscience des problemes textuels de l’Áncien Testament. Etat de la question hier et aujourd’hui”, în L’enfance de la Bible hebraïque. L
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
grupuri în care o persoană avea tendința de a tot reveni la aceeași temă. Deși subiectul în cauză a fost menționat destul de mult, a fost adus în discuție de o singură persoană. Acordăm atenție și răspândirii. După ce ați terminat rezumatele descriptive pentru fiecare întrebare, uitați-vă peste întrebări pentru a vedea ce subiecte depășesc aria unei singure întrebări. Există lucruri care se repetă? Dacă da, puteți lua în calcul posibilitatea de a vă structura raportul scris mai degrabă în jurul acestor subiecte
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
măsurarea multiplelor perspective asupra acestui concept dinamic și complex. Într-adevăr, singura modalitate de a-l studia a fost obținerea impresiilor detaliate ale participanților. Rezultatele nu au putut fi exprimate sub formă numerică și a fost necesară adoptarea unui stil descriptiv. Un alt mod de a răspunde la această întrebare constă în a discuta dacă e bine să observi fără a controla. Răspunsul nostru ar putea arăta astfel: „În cazul cercetării pozitiviste, se pune accent pe dobândirea controlului. Intenția noastră în
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
important în determinarea indicatorilor de creare de valoare. Pentru calcularea acestui indicator, am luat în calcul capitalurile proprii și datoriile financiare. Cunoașterea valorii capitalului investit pentru eșantionul de companii selectate vizează și calcularea minimului, maximului, mediei și medianei pentru informații descriptive. În cadrul eșantionului s-a putut estima o diferență semnificativă între valoarea minimă și valoarea maximă a capitalului investit în companiile selectate, ce s-ar putea reflecta asupra calculelor indicatorilor de creare de valoare. Cu toate acestea, considerăm eșantionul ca fiind
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
-mi fac cunună."114 Zbuciumul interior este figurat de tonul imprecației directe, realizat prin îmbinarea dintre repetiție ("busuioace, busuioace"), aliterație ("busuioace, / nu te-ai coace") și imperativul negativ ("nu te-ai coace"), relație semantică al cărei efect stilistic generează dialogul descriptiv: "Busuioace, busuioace, / Răsărit-ai, nu te-ai coace!.../ Dar de ce să nu mă coc? / Că sunt floare cu noroc! / Cresc tot timpu-n grădiniță, / Mă iau fetele-n cosiță / Și băieții-n pălărie, / Cu o mare bucurie, / Cu dragoste nouă / Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este antinomică, în funcție de trăirea sentimentului. În acest caz, dialogul dintre om și codru se bazează pe un paralelism negativ ("nimic nu ți-oi strica / Numa-o creangă"); antonomaza ("măria-ta") din adresarea directă inițială este înlocuită de perechea de epitete descriptive ("uscat / gol") care prezintă refuzul găzduirii: "Teiule, măria-ta, / Lasă-mă la umbra ta, / Lasă-mă la a ta umbră, / Pe mine și pe-a mea mândră; / Lasă-mă la umbra ta, / Că nimic nu ți-oi strica, / Numai-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de jele! De-ar fi dorul ca o floare / Aș întineri sub soare!"152 Paralelismul sintactic care construiește relația arhetipală dintre ființa lumii și ființa umană este reliefat prin prezența corelativă a planului nominal ilustrat de vocative sau de microtextul descriptiv cu planul verbal, reprezentat de imperativul implorativ, în tandem cu notația incertitudinii și posibilității, prin utilizarea conjunctivului și condiționalului optativ: "Munte, munte, brad frumos, / Apleacă-ți crengile-n jos, / Să mă sui în vârful tău, / Să-l văd pe bădița
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dar nu știu cum? Te-aș lăsa până te-ai coace, / Mai mare scârbă mi-i face; / Dar mai bine te-oi lua: / Te-oi lega la cheotoare, / Nici la vânt și nici la soare, / La inima ce mă doare!"156 Planul descriptiv fuzionează cu planul narativ, interiorizarea discursului poetic transformându-se în modalitate directă de receptare a semnificațiilor. Deicticele antitetice ( aici / acolo) fisurează, parcă, planul expresiei pentru a re-semantiza planul conținutului, în timp ce singularizarea rezultată din opoziția masculin / feminin ilustrată în planul expresiei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
venit cu lopeți de argint, / Să scoatem floricica din pământ, / S-o scoatem cu rădăcină / S-o răsădim la împăratul nostru în grădină, / Acolo de înflorit va înflori / Și de rodit va rodi / Și foarte bine va fi."166 Metaforele descriptive, urmate de circumstanțialele de scop, vizualizează integrarea în viața socială, trecând prin ritualul integrării în cosmic: "Nună mare, fii voioasă, / Că tu ai fină frumoasă, / Mirele un trandafir / Ca să-l porți sara la sân; / Miresuica o zmeurică / Ca s-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-i, doamne, și omului / Ce i-ai dat și codrului, / Codrului i-ai dat cărări / Și omului supărări, / Codrului i-ai dat crenguță / Și omului dă-i mândruță."182 Discursul dialogic, construit pe baza repetițiilor ("cununa") evocatoare și a notațiilor descriptive, pune în act liantul ontologic dintre eul individual și eul cosmic: " Cununița grâului / De pe-ntinsul câmpului, / Fetele au secerat / Feciorii clăi a-nșirat. / De unde cununa vine / Mult mi-i drag și-mi pare bine, / Cununa-i de sânziene, / Cu Ilene-Cosânzene, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
adăpată, / Tot cu apă de izvor / Stropită cu drag și dor, / Cununa-i de sânziene / Cu Ilene-Cosânzene, / Cununița grâului / Bucuria omului!"183 Metafora "omul-cosmos" este ilustrată cu ajutorul dialogului construit pe baza paralelismului analogic, anticipat de îmbinarea structurii narative cu elemente descriptive: " Acolo-n vale-n poieniță, / Doarme-o mândră copiliță, / Trece un voinic în grabă, / Mi-o sărută și-o întreabă: Ești fată sau măritată / Sau zână din cer picată, / Da sunt floarea-florilor, măi! Dragostea feciorilor, măi! Tu, voinice, cine ești
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
urât nu poți scăpa, / Că urâtul n-are leac, / Numai pânză și toiag / Și-o cruciuliță la cap!"214 Reprezentarea metaforică a norocului, ca întrupare a naturii, conturează spațiul antinomic al metamorfozelor sortirii. Prezentarea gradată a "făuririi" destinului, de la cadrul descriptiv, portretistic, la tonul invectivei care evocă norocul personificat, întruchipează stările existențiale,universale, ipostaziate, ipostaziate de alternanțele semantice afirmativ / negativ: "Frunzuliță ca bobul, / Mândră floare-i norocul, / Dar nu crește-n tot locul, / Nici nu-l are tot omul. / El crește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dumnealui nu poate / Ca să-i deie morții moarte. Da eu așa amărât / Și pe moarte-am jupuit / Ș-am pus pielea la uscat. / Ciubote din ea să fac, / Să-mi trăiesc viața cu drag."225 Împletirea planului narativ cu notațiile descriptive pune în evidență atitudinea de acceptare în fața "marii treceri", singurătatea asumată în fața morții, ca resemnare, fiind ilustrată de inversiunile care portretizează petrecerea din această lume ("neagră singurătate", "pustia moarte"), metafora exprimând chintesența vieții săvârșite ("car de lut"): "Urâtu-i, doamne, urât
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și le-am iubit, / Acelea m-o-mbătrânit. Lelița cu tăte bune / Și bărbatul-ncins cu fune; Lelița cu chica creață / Și bărbatu-ncins c-o ață."234 Dialogismul interior al discursului poetic construiește relația dintre om și natură, pe baza amplificărilor descriptive și a planurilor analogice. Tonul explicativ, pe fondul singularizării, pune în valoare imaginea binară contrastantă a destinului: " Foaie verde trei măsline, / Mă mir, codrule, de tine / Cum de-ți merge-așa de bine / Și nu-mbătrânești ca mine! / Că tu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poate fi atribuit unui lucru prin care acesta poate fi cercetat și exprimat".1 Fie că sunt "determinări ale realității" (Platon), "predicate fundamentale ale lucrurilor" (Aristotel), "forme apriorice ale intelectului" (Kant), "determinări ale ființei fiindului" (Heidegger) sau "structuri ideale și descriptive ale realității" (Pierce), categoriile sunt ontofanii, realul fiind răstălmăcit din perspectiva existențialului originar. Eterna viețuire antinomică, între lumea sacrului și lumea profanului, transfigurează mitic timpul și spațiul. Țăranul român, trăind în "zariște cosmică", reîntemeiază lumea ca manifestare a gândirii mitice
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de vin, / Să scăldăm pe Moș Crăciun, / Moș Crăciun / Cel mititel, / Mititel / Și-nfășățel."119 Liantul ontologic dintre cer și pământ este ilustrat antitetic, opozițiile semantice având rolul de a anula, de fapt, dihotomia existențială sacru / profan. Oximoronul, de la nivel sintagmelor descriptive (veșmânt de primăvară, negru, mohorât) este reluat la nivelul macro-textului care se organizează în jurul conflictului existențial dintre Dumnezeu și Moș Crăciun care-și părăsește statutul de zeu solar și duce pe umeri povara pământescului: "Bună vremea la fereastră, / La boieri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cânți primăvara-ntreagă? / Ce dor ai în pieptul tău, / După cine-ți pare rău? / După cine-n piept te doare? / Că lași codrul tot în floare / Și te duci când vine vara, / Și nu cânți în codru seara?"292 Enunțurile descriptive, diminutivale, retorica explicită, construită pe baza personalizării verbale și nominale, transformă discursul monologat în discurs dialogic, făcând posibilă prezentarea directă, anaforică: "Cuculeț cu pene sure, / Ce lași lenea să te fure, / Ce nu cânți colea pe cracă / De urât ca să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
S-o dus oamenii din sate / Tot în vagoane-ncărcate / În neagra străinătate."304 Doina Arcanului invocă același cântec prevestitor al cucului care cerne destinul prin sita chemărilor, înstrăinărilor și despărțirilor, refrenul tematic, pe un ton optimist, și alternanța planurilor descriptive reliefând scenariul mitic al inițierii într-o altă etapă existențială: Foaie verde, foi de nuc, / Veni vremea să mă duc, / Să mă duc, să-mi las satu, / C-așa mi-o cântat cucu / Și-așa mi-o cântat mierla, / Cucu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
deochi", ilustrează, analogic, prin intermediul enunțurilor imperative, ritualul tămăduirii: Într-un vârf de minte nalt, ( O șerpoaică a fătat, / Cum a fătat, / Așa a crăpat. / Așa să crape, / Să răscrape / Toate pociturile, / Toate deochiturile, / Din crierii capului, / Din fața obrazului."375 Vocativul descriptiv, ca substitut metaforic al cauzei patologice, transfigurează valențele răului, prin intermediul imperativului antinomic, afirmativ / negativ, plasat într-un spațiu ritualic, prin utilizarea deicticelor temporale: "Veveriță pestriță, / Nu umfla, / Nu bursuca! / Atunci umflă, / Atunci bursucă / Când a face / Laur-balaur / Cuib în crucea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]