2,070 matches
-
1 sat component: Aliceni JUDEȚUL SĂLAJ Municipiu parțial în zona montană - 1 1. Zalău - cu 1 localitate componenta: Stâna Comune integral în zona montană -1 1. Treznea Comune parțial în zona montană -13 1. Agrij - cu 1 sat component: Rastolțu Desert 2. Buciumi - cu 4 sate componente: Bodia, Bogdana, Huța, Răstolț 3. Cizer - cu 2 sate componente: Pria, Cizer 4. Greaca - cu 3 sate componente: Brebi, Ciglean, Viile Jacului 5. Fildu de Jos - cu 3 sate componente: Fildu de Sus, Fildu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
componentă: Stâna Orașe parțial în zona montană - 1 1. Jibou - cu 1 localitate componentă: Rona Comune integral în zona montană - 3 1. Simișna 3. Zalha 2. Treznea Comune parțial în zona montană - 27 1. Agrij - cu 1 sat component: Rastolțu Desert 2. Băbeni - cu 1 sat component: Cliț 3. Bălan - cu 1 sat component: Gâlpâia 4. Buciumi - cu 5 sate componente: Bodia, Bogdana, Huta, Răstolț și Sângeorgiu de Meseș 5. Cizer - cu 2 sate componente: Pria și Cizer 6. Greaca - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]
-
componentă: Stâna Orașe parțial în zona montană - 1 1. Jibou - cu 1 localitate componentă: Rona Comune integral în zona montană - 3 1. Simișna 3. Zalha 2. Treznea Comune parțial în zona montană - 27 1. Agrij - cu 1 sat component: Rastolțu Desert 2. Băbeni - cu 1 sat component: Cliț 3. Bălan - cu 1 sat component: Gâlpâia 4. Buciumi - cu 5 sate componente: Bodia, Bogdana, Huta, Răstolț și Sângeorgiu de Meseș 5. Cizer - cu 2 sate componente: Pria și Cizer 6. Greaca - cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172668_a_173997]
-
de locuri la mese), în care consumatorii sunt serviți cu produse din carne la frigare rotisor (pui, mușchi de vacă și porc, specialități din carne etc.), chebab cu garnituri, unele gustări reci (pe bază de ouă, brânză, legume etc.), salate, deserturi, precum și băuturi răcoritoare, cafea, vin (în special vin roșu servit în carafe), un sortiment redus de băuturi alcoolice fine. Spațiul de producție se află chiar în interiorul sălii de consumație și este dotat cu rotisor sau frigărui și cu vitrină frigorifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200068_a_201397]
-
1. Restaurant-autoservire este o unitate cu desfacere rapidă în care consumatorii își aleg și se servesc singuri cu preparatele culinare calde și reci (gustări, produse lactate, băuturi calde nealcoolice, supe, ciorbe, creme, preparate din pește, antreuri, preparate de bază, salate, deserturi, fructe) și băuturi alcoolice (bere) și nealcoolice, la sticlă, așezate în linii de autoservire cu flux dirijat și cu plata după alegerea produselor. 3.2. Bufetul tip expres este o unitate cu desfacere rapidă, în care fluxul consumatorilor nu este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200068_a_201397]
-
cel mult cinci ani de la revendicare. Dacă aceste cerințe erau satisfăcute, titlul asupra pământului era transferat de la guvern către colonist 37. Milioane de americani au devenit În felul acesta proprietari. În 1873, guvernul a promulgat Timber Culture Act, În 1877 - Desert Land Act, iar În 1916 - Grazing Homestead Act38. În 1890, Biroul Recensământului a anunțat oficial Închiderea frontierei americane. Biroul a emis următorul comunicat: Până la 1890 inclusiv, țara a avut o frontieră de colonizat, dar, În prezent, zona nelocuită a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Parks Service. 82. Sandwith, Trevor, Shine, Clare, Hamilton, Lawrence, Sheppard, David, „Transboundary Protected Areas for Peace and Co-operation”, World Commission on Protected Areas, (WCPA), The World Conservation Union, 2001. 83. Cornelius, Steve, „Transborder Conservation Areas: An Option for the Sonoran Desert?”, Borderlines, vol. 8, nr. 6, iulie 2000, p. 3. 84. „A Transboundary Biosphere Reserve in the Carpathians”, HYPERLINK "http://www.tbpa.net"www.tbpa.net, Global Transboundary Protected Areas Network, 17 decembrie 2003. 85. Sochaczewski, Paul Spencer, „Across a Divide
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nu trăiește... Gh. P. unu: Oricum, trăiește... Gh. P. doi: Ei, acest să trăiești oricum, numai să trăiești, e păcatul și rușinea vieții noastre... Gh. P. unu: ...Chiar mă întrebam dacă pe lîngă pîrjoluțe nu mi-ai adus și un desert umplut cu filosofie...! Ei, uite că eu vreau să trăiesc oricum..., și bolnav, și sărac, și șchiop, și chior, și surdomut, și..., da, să trăiesc... Ce te uiți așa la mine? Gh. P. doi: Da nici nu mă uit la
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
sau mai mare, a legumelor și fructelor în alimentația țăranului român. Rolul acestora din urmă era cu totul diferit de cel pe care-l au în meniurile de astăzi: nu erau folosite cu precădere la sfârșitul mesei, pe post de desert, ci făceau parte din „udătură“, adică se mâncau cu mămăligă, fiind deseori principalul (și unicul) fel de mâncare. Nu e cazul să ne imaginăm că țăranul beneficia de o bogăție uluitoare de legume și fructe. Iată ce scria D. Drăghicescu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de mâncare. Se serveau mai întâi antreuri, apoi un pește cu sos gakos, sos foarte răspândit înainte de era creștină [probabil urmașul garum-ului roman, n.n.], după care urma un fel de mâncare pe bază de carne; masa se termina cu un desert.“ Altfel spus, bizantinii practicau un fel de serviciu à la russe avant la lettre (oare de la ei l-au luat rușii?), caracterizat prin prezentarea secvențială a mâncărurilor, ordinea apariției lor pe masă fiind în funcție de gust, savorile sărate precedându-le pe
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
lea, a păstrat uzanța medievală de a servi, la un banchet, „șarje“ succesive de feluri de mâncare cuprinzând, la un loc, toate savorile; meseanul înfuleca o ciozvârtă de berbec și, între două înghițituri de carne, mai gusta și dintr-un desert. După cum afirmă medicul Constantin Caracaș, în primii ani ai secolului al XIX-lea, mesele boierești de la noi erau servite după modelul bizantin, secvențial: antreuri (pește afumat, icre, măsline, salamuri, brânzeturi), apoi o supă de pasăre ori de vită, pilaf turcesc
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
salată de vinete, castraveți cu urdă și mărar, rulouri de șuncă, drob de miel, crochete de cașcaval, chiftele de pasăre; acestora le urmau preparate la grătar, cu garnituri precum orez țărănesc (a se citi „pilaf sârbesc“) sau cartofi piure. La desert, plăcinte de casă, rulade cu fructe, înghețată, cozonac... Pentru românii prinși în coșmarul alimentației „raționale“, acesta părea un meniu opulent, dar banalitatea preparatelor nu poate să nu le fi sărit în ochi. După 1990, parcă în logica fluxului și refluxului
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fost încercată și consemnată: la Pavilionul României din cadrul Expoziției Universale de la Paris, bucătăria românească a încercat să-și pună în valoare patrimoniul chiar în templul culturii culinare franceze. Meniul nostru a fost alcătuit pe o schemă franțuzească (brânzeturile apar înainte de desert, deși acest plasament nu este tocmai potrivit pentru telemea ori burduf, care s-ar potrivi mai bine la începutul mesei, conform obiceiului românesc) și în această listă se poate citi strădania de a civiliza, de a franțuzi (mai ales prin
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
atunci când zboara din floare zboara din floare în floare în cautarea nectarului. Mult nectarului. Mult Multe dintre acestea înfloresc noaptea, deseori prezentând mirosu prezentând mirosuri si forme speciale pentru a atra atrage lili atra atrage liliecii. Este cazul agavei din Desertul Arizona ale care Arizona ale carei flori sunt fluorescente noaptea si a si al care si a si al carei nectar emana un miros de mosc pentru a suplini ecolo a suplini ecolocatia slab dezvoltata a liliacului Lept Leptonyct Lept
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
va fi generat iar turismul va contribui mai degrabă la deteriorarea acestor areale, decât la conservarea lor. Ariile Protejate sunt percepute încă de foarte mulți oameni doar in sensul lor "conservaționist" fiind considerate adevărate oaze ale naturii sălbatice intr-un desert al dezvoltării economice, care trebuiesc protejate numai pentru conservarea speciilor care le populează. Foarte puțin este recunoscut faptul ca zonele aflate in regim natural si seminatural constituie de fapt “suportul vieții" si implicit al dezvoltării socio- economice. Ariile protejate prin
ROLUL COMUNIT??ILOR LOCALE ?N DEZVOLTAREA TURISMULUI DIN PARCUL NA?IONAL MUN?II RODNEI - REZERVA?IE A BIOSFEREI by John Samad SMARANDA () [Corola-publishinghouse/Science/83108_a_84433]
-
bază de legume; - 15 g/100 ml în cazul sucurilor și nectarelor de fructe și al băuturilor pe bază de fructe; - 20 g/100 g pentru felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe; - 25 g/100 g în cazul deserturilor și budincilor; - 5 g/100 ml în cazul altor băuturi care nu sunt pe bază de lapte. 3. Grăsimile 3.1. În cazul produselor menționate la pct. 1: - în cazul în care carnea sau brânză este unicul ingredient sau este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
dacă în denumirea produsului singurul ingredient menționat este brânză, conținutul final de sodiu nu trebuie să depășească 70 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal). 1.2. Sărurile de sodiu nu vor putea fi adăugate produselor pe bază de fructe, deserturilor sau budincilor decât în scopuri tehnologice. 5. Vitaminele Vitamina C În sucurile și nectarele de fructe sau în sucurile de legume, conținutul final de vitamina C din produs trebuie să fie de cel putin 6 mg/100 kJ (25 mg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
bază de legume; - 15 g/100 ml în cazul sucurilor și nectarelor de fructe și al băuturilor pe bază de fructe; - 20 g/100 g pentru felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe; - 25 g/100 g în cazul deserturilor și budincilor; - 5 g/100 ml în cazul altor băuturi care nu sunt pe bază de lapte. 3. Grăsimile 3.1. În cazul produselor menționate la pct. 1: - în cazul în care carnea sau brânză este unicul ingredient sau este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208631_a_209960]
-
dacă în denumirea produsului singurul ingredient menționat este brânză, conținutul final de sodiu nu trebuie să depășească 70 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal). 1.2. Sărurile de sodiu nu vor putea fi adăugate produselor pe bază de fructe, deserturilor sau budincilor decât în scopuri tehnologice. 5. Vitaminele Vitamina C În sucurile și nectarele de fructe sau în sucurile de legume, conținutul final de vitamina C din produs trebuie să fie de cel putin 6 mg/100 kJ (25 mg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208631_a_209960]
-
bază de legume; - 15 g/100 ml în cazul sucurilor și nectarelor de fructe și al băuturilor pe bază de fructe; - 20 g/100 g pentru felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe; - 25 g/100 g în cazul deserturilor și budincilor; - 5 g/100 ml în cazul altor băuturi care nu sunt pe bază de lapte. 3. Grăsimile 3.1. În cazul produselor menționate la pct. 1: - în cazul în care carnea sau brânză este unicul ingredient sau este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208629_a_209958]
-
dacă în denumirea produsului singurul ingredient menționat este brânză, conținutul final de sodiu nu trebuie să depășească 70 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal). 1.2. Sărurile de sodiu nu vor putea fi adăugate produselor pe bază de fructe, deserturilor sau budincilor decât în scopuri tehnologice. 5. Vitaminele Vitamina C În sucurile și nectarele de fructe sau în sucurile de legume, conținutul final de vitamina C din produs trebuie să fie de cel putin 6 mg/100 kJ (25 mg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208629_a_209958]
-
bază de legume; - 15 g/100 ml în cazul sucurilor și nectarelor de fructe și al băuturilor pe bază de fructe; - 20 g/100 g pentru felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe; - 25 g/100 g în cazul deserturilor și budincilor; - 5 g/100 ml în cazul altor băuturi care nu sunt pe bază de lapte. 3. Grăsimile 3.1. În cazul produselor menționate la pct. 1: - în cazul în care carnea sau brânză este unicul ingredient sau este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208635_a_209964]
-
dacă în denumirea produsului singurul ingredient menționat este brânză, conținutul final de sodiu nu trebuie să depășească 70 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal). 1.2. Sărurile de sodiu nu vor putea fi adăugate produselor pe bază de fructe, deserturilor sau budincilor decât în scopuri tehnologice. 5. Vitaminele Vitamina C În sucurile și nectarele de fructe sau în sucurile de legume, conținutul final de vitamina C din produs trebuie să fie de cel putin 6 mg/100 kJ (25 mg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208635_a_209964]
-
bază de legume; - 15 g/100 ml în cazul sucurilor și nectarelor de fructe și al băuturilor pe bază de fructe; - 20 g/100 g pentru felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe; - 25 g/100 g în cazul deserturilor și budincilor; - 5 g/100 ml în cazul altor băuturi care nu sunt pe bază de lapte. 3. Grăsimile 3.1. În cazul produselor menționate la pct. 1: - în cazul în care carnea sau brânză este unicul ingredient sau este
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208637_a_209966]
-
dacă în denumirea produsului singurul ingredient menționat este brânză, conținutul final de sodiu nu trebuie să depășească 70 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal). 1.2. Sărurile de sodiu nu vor putea fi adăugate produselor pe bază de fructe, deserturilor sau budincilor decât în scopuri tehnologice. 5. Vitaminele Vitamina C În sucurile și nectarele de fructe sau în sucurile de legume, conținutul final de vitamina C din produs trebuie să fie de cel putin 6 mg/100 kJ (25 mg
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208637_a_209966]