2,337 matches
-
astfel încât să nu mai vadă în ele maleficii umane, ci simple accidente ale unei deveniri impersonale. De pieptănarea asta asistată a turbulenței lăuntrice depindea chiar posibilitatea liniștii, dar în același timp liniștea lui devenise extrem de vulnerabilă la incursiunile depresiei. Deși detesta recursul la adevăruri de larg consum, se refugie previzibil pe poziția comună de erou civilizator vizionar, pătruns de necesitatea renunțării la violență; nu găsise încă o ieșire mai personală din impasuri: − Așa e definit rolul celui cu înțelegerea superioară: să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Un tribunal al tulburărilor, înființat la Bruxelles, înmulțește execuțiile (mai mult de 8 000). Devenit un dușman neîmpăcat al lui Filip al II-lea, prințul de Orania trece în Germania unde recrutează mercenari și unde, fără greutate, face să fie detestat numele călăului din Țările de Jos. Pe lîngă teroare, exploatarea financiară exercitată de Spania îndepărtează definitiv pe supușii săi din Țările de Jos. Alba împrăștie trupele lui Wilhelm de Orania, dar acesta găsește aliați de temut printre marinarii aspri din
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
parlamentarilor și a poporului care îi susținea și pe unii și pe ceilalți, el se retrage pe teritoriul Electorului de Köln (1652). Această retragere scoate în evidență lipsa de forță a revoltei: derutați de retragerea celui ce simboliza tot ceea ce detestă, răzvrătiții se arată a fi incapabili să organizeze în Franța o nouă guvernare. Intrigile prințului de Conde (șeful Frondei nobilimii) cu spaniolii neliniștesc pe parlamentari, iar teroarea pe care o instaurează în capitală îi obosește pe parizieni. Negocierile încep și
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nebuni. Garantată de Constituție, libertatea individuală este în realitate călcată în picioare. O supraveghere deosebită se exercită asupra intelectualilor. În 1803, clasa de științe morale și politice a Institutului este desființată, iar în 1811 aceeași soartă amenință Academia franceză. Avocații, detestați în mod deosebit, sînt dirijați îndeaproape. Cît despre presă, ea face obiectul unei supravegheri meticuloase și pe care, pe deasupra, tot ea trebuie să o finanțeze. Un articol al lui Chateaubriand duce la desființarea ziarului "Mercure de France" (1807). Este drept
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
aceast? perioad?, curiozitatea fă?? de propria lor societate; ei erau prizonierii unui reflex conservator, obi?nui?i cu practicile celei de-a III-a Republici, pe care n-o iubeau �ndeajuns pentru a o transfigura, pe care nici n-o detestau �ntr-at�ț �nc�ț s? o disece analitic său s? se revolte contra ei�. Durkheim �?i r?sp�ndise �nv???tură! Institutorii au �nv??at copiii s? respecte patria, s? justifice colaborarea claselor sociale, s? accepte comuniunea �n cultul drapelului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
aceast? perioad?, curiozitatea fă?? de propria lor societate. Ei erau prizonierii unui reflex conservator, obi?nui?i cu practicile celei de-a III-a Republici, pe care n-o iubeau �ndeajuns pentru a o transfigura, pe care nici n-o detestau �ntr-at�ț �nc�ț s? o disece analitic său s? se revolte contra ei. Discu?ia politic?, cu caracter ideologic, a fost pasionat? �n cursul anilor treizeci; ea a avut un curios caracter de �alienare�, ideologiile de import, comunist? ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
reviste literare. Continuam să vorbim despre cărți, dar politicul devenise deja subiectul preferat. Multă vreme a încercat să mă tempereze, să-mi arate și partea plină a sticlei - părțile acceptabile ale unui sistem pe care eu unul începusem să-l detest „prea în gura mare”. După excluderea mea din acel „colectiv redacțional”, avea să-mi reproșeze că nu l-am ascultat, că m-am expus prea mult și inutil. Dialogurile noastre deveniseră din ce în ce mai rare. Când se produceau, aveau o intensitate ale
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
întotdeauna «en vogue», care s-a arătat mare om de acțiune și puternic întemeietor, această minune putem să o studiem de aproape. El are gustul realităților. Nu disprețuiește nimic. Iubește totul. Are o bucurie și o lacrimă pentru toți. Nu detestă nimic. O floare îl încântă. Totul are pentru el un înțeles și o frumusețe...” (J. Renan) Spiritul lui Francisc luminează, pătrunzând adânc în conștiințe, prin marea lui simplitate și smerenie; el ne introduce direct în Școala cea adevărată a lui
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
furie ale tatălui ei. Acesta, un pianist spaniol celebru, cu un temperament impetuos și excentric, părăsește domiciliul conjugal în 1913, când Anaïs nu avea decât zece ani. Din acea zi, fetița începe să-i scrie acestui tată deopotrivă adorat și detestat scrisori care se vor transforma treptat în jurnal intim. În perioada adolescenței, fragila Anaïs cucerește mai mulți bărbați, însă flirturile ei rămân mereu caste și romantice. Cu vărul său Eduardo Sanchez, "prima pasiune adevărată a vieții mele"102, tânăra nu
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
atât distincție, cât și sex-appeal, un soi de elegantă în mânuirea unditei, de care era perfect conștientă. Sora ei mai mare se îmbracă mult mai elegant; nici moartă n-ar ieși în pantaloni sau fără tocuri. Dar față de sub salcii detesta cochetăria. Asumându-și riscurile banalității, consideră că poziția, reputația ei înlăturau orice pericol de a fi considerată comună, banală, lipsită de gust estetic. Succesul ei se datora în primul rând poantelor inteligente pe care știa să le facă pe seama băieților
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
un ordin, măcar o dușca! Lăură ia sticlă, înghite berea rece, privind în gol. Andrei îi aruncă o privire amuzantă și îi întinde iarăși sticlă. -Sigur nu mai vrei o înghițitură? Lăură îl refuză politicos. -Îmi pare extrem de rău, eu detest alcoolul. Lăură se sprijină de trunchiul unei salcii, întoarsă puțin spre el, dându-și ochelarii de soare de la ochi. Băiatul o privește mai atent, îi studiază genele, gură, observând-o pe fata cea serioasă care pare cam îndrăzneață. Între ei
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Dacă nu-l putusem descifra încă însemna că relația nu va dura, că fiecare își va vedea de drumul lui. Există un punct asupra căruia mai cu seamă discutăm tot timpul în contradicție. Eu adoram viața la țara, el o detesta; faptul că ai lui îl trimiteau în vacanță la bunici la țară era un coșmar. I-am reproșat că nu este deloc obiectiv atunci când vine acolo. Mai cu seama nu-i plăcea să meargă la biserică, ridiculizând tot timpul creștinismul
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
vorbească despre fetele din ziua de azi, pe care le disprețuia. Maică-sa îl răsfățase și nu-l învățase să aprecieze corect valorile umane. De fapt, se simțea puțin ofensat pentru că se atașase de mine, aceasta situație plăcându-i, dar detestând-o în egală măsură. Apoi, aveam impresia că în spatele căsătoriei părinților săi se ascundea multă mizerie. Am refuzat să insist, sau să întreb dacă mai existaseră și alte fete în viața lui, deoarece constatasem că răspundea evaziv, atunci când deveneam prea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
apropia tristă și răutăcioasa. Nu rostiseră niciun cuvânt până nu ajunseră în dreptul casei memoriale a lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Era o chilie de doi metri pătrați, așezată într-un parc frumos ornamentat, menită să demonstreze că iubitul conducător, concetățeanul lor, detesta averea, trăind modest într-o „căsuța”. Era mai mult o locație „de fațadă”, căci secretarul general nu stătuse nici macar câteva minute vreodată în chilia aceea; profesorul o invită pe Lăură să viziteze casă și o sună pe îngrijitoare, o marxista
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
adică îmi voi folosi forța și-l pot bate măr sau chiar șantajă... Lăură miza mai mult pe prima variantă, deoarece șantajul i se părea armă oamenilor lipsiți de personalitate, tipic ariviștilor, categorie atât de străină ei, pe care o detestase de mic copil. Elegantă, machiata puțin mai strident, cu o fustă destul de scurtă, pantofi roșii cu platforme înalte, așa cum abia apăruse modă, aduși de la Capitala de unchiul Manole care era polițist în București, Lăură își lua inima-n dinți și
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
reușisem să văd cum se trăia cu adevărat în sistemul capitalist; nu reușisem să înțeleg la ce erau necesare sute de partide politice care nu corespundeau necesităților - când în fond - două ar fi fost suficiente, așa încât să opună puterea / opoziției. Detestam și mai mult lipsa de onestitate a celor care refuzau să-și arunce vechile măști, în special a lui Iliescu care avea o obsesie de sine, dar tratăm asta ca pe un secret profesional care trebuia păstrat, deoarece știusem cu
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
mele acușica.. El se strădui să zâmbească, ea spunea asta la nervi, știa că n-ar fi făcut nicioadată așa ceva, nu i-ar fi periclitat lui funcția pentru care muncise o viață, nu ar fi fost capabilă de șantaj, ăsta detesta ea cel mai mult în viață. Îi povestise deja că dacă cineva ar încerca s-o șantajeze cu vreo casetă, cu vreo înregistrare, ea n-a făcut niciodată în viață un lucru pe care să-l regrete, așa încât i-ar
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Stelaru etc. și una conștient vicleana și mereu pierzându-și demnitatea În fața evenimentelor politice (mă refer la proletcultiști...). S-a Înregimentat Al. Tăcu În efectivele 89 vreuneia? Nu. Dimpotrivă, față de ultima categorie, necontenit a găsit ,,vina” de o suprima și detesta: ,,La orgă oaselor cântă moartea O melodie perfida Puterea scursă-n pământul cu limba crăpata A tras cerul deasupra că o ceață livida Umbre-n spirală, funii de ziua Se strâng În jurul ochilor gheme”... Amintindu-mi de excelență carte a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
timpul am știut că se va sinucide (IV, p. 62). Când fiul lui Tarquinius își face apariția pe neașteptate în mijlocul conjuraților din casa fraților Vitellii, Aquileus se arată stupefiat de îndrăzneala lui de a mai păși în Roma unde este detestat de toți : Ești nebun ! (VI, p. 88). Reacția determină remarcile ironice ale celui în cauză, idolul celorlalți încă din copilărie : Puțin nebun am fost întotdeauna. Însă cu rost. De fapt, vă este frică pentru voi sau pentru mine ? [...] Primejdia mi-
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pământ și cer decât poate cuprinde mintea noastră (p. 58). Și în Filoctet este înfățișat un destin tragic de luptător înzestrat cu o voință îndârjită de a-și păstra calitatea legată de arcul moștenit de la Heracle (p. 58). El îi detestă pe aheii care l-au abandonat în drum spre Troia după ce a fost mușcat de un șarpe și întâmpină cu ostilitate revenirea lui Odiseu și Neoptolem spre a-l lua cu ei după ce oracolele au anunțat că izbânda va fi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
pe măsura posibilităților mele, să-i alin suferințele. Soțul meu era chirurg, și credincios. Deschizi în fiecare zi un organism omenesc, îi spuneam, ai găsit ceva care să aducă a suflet? Până la urmă am divorțat, de altfel familia lui mă detesta. Nici mama nu aproba căsnicia mea, deși acum o regretă. Din alte motive sau din aceleași, în fine, e complicat..." Nastia se ridică. O însoți până la sanatoriu, cu prosopul pe umeri, și îi ținu puțin mâna când s-au despărțit
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nu doar contra ta, ci contra multor altora, bogații, evreii, politicienii, intelectualii, artiștii, comuniștii, automobiliștii... Dacă vreunul din ăștia ar avea nenorocirea să se aventureze pe meleagurile noastre, i-ar sparge cauciucurile, fii sigur. Și, uitasem, și împotriva mea. Mă detestă și nu mă caută decât ca să-mi combată ideile, pe care le consideră nocive pentru patrie. Dar mie mi-e milă de el, are o fire viciată de împrejurări deosebit de nenorocite. Și, pe deasupra, a mai făcut și pasiunea asta absolut
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
un aer bleg, lipsit de inteligență. Copilul unic al unui negustor bogat, de pe acum mândră de zestrea ei, Sofia credea că ea și Nel puteau să încheie o alianță a vlăstarelor de familie bună, împotriva desculților din sat. Tatăl ei detesta gărzile de fier care ațâțau lepădăturile contra oamenilor cinstiți și harnici, iar fiica lui preluase, pe seama și la nivelul ei, idiosincrasia părintească. Dar Nel, care mai tot timpul era cu gândul în altă parte, nu răspunse așteptării acesteia. Iar rezultatele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sufletească fără egal în intensitate și urmări. După 1880 se dezice de propria sa artă, nu mai vede binele în nici o formă de estetic, ci doar în etic. Adevărul său nu mai locuiește în Frumos, ci doar în Moral. Îl detestă pe Shakespeare, îl critică pe Beethoven. Se interesează de activitatea molokanilor (sectanți din districtul Samarei), a sabatiștilor (care propovăduiau desăvârșirea morală a oamenilor prin munca manuală), a duhoborilor. Renunță la drepturile de autor pentru toate cărțile publicate după 1881, iar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Germania. Cît despre polonezi, încheierea acordului este motivată de rațiuni de securitate imediată și de afinitățile politice care leagă Reichul nazist de regimul dictatorial și exagerat de anticomunist al mareșalului Pilsudski. Acesta nu-i împiedică însă pe polonezi să-i deteste pe germani, dar dintre cele două amenințări cu care se confruntă, cea a Rusiei revoluționare li se pare cu mult mai periculoasă. Adevărul este că, pactul din ianuarie 1934, chiar dacă se justifică din punctul de vedere al polonezilor printr-o
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]