4,964 matches
-
univers ostil arată în ce măsură energiile vitale s-au diminuat sub presiunea forțelor dizolvante ale existenței. Alterat psihologic, descentrat, uitând până și de ultimul său refugiu - casa -, Marlowe „se izbește de forma supremă a vidului” (O’Brien, 1981, p. 78). Logica devenirii personajului se dovedește mai puternică decât radiografia secvențială, operată în cadrul romanului. După cum am mai menționat, linia vieții lui Philip Marlowe e asemănătoare unui ghem care se recompune din fire tot mai subțiri, cele mai recente fiind acoperite de cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
delabrată, singurătatea prăfuită a personajului și respingerea agresivă a oricui provenea din afara sferei familiare a detectivului sunt însemne clare ale îmbătrânirii. Că e vorba de un transfer al sentimentelor autorului asupra personajului sau că scriitorul a știut să urmeze logica devenirii interioare a personajului e de ordin secundar. E limpede, însă, că The Little Sister propune investigarea unui alt tip de infern: unul ce-și are rădăcinile în solul domestic, al unei familii maladiv îndrăgostite de bani, pentru a-și întinde
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Implicarea organelor MAI în acțiunea de Reeducare. Cazul Pitești (1949-1951)”, Cosmin Budeancă, Florentin Olteanu și Iulia Pop (eds.), Rezistența anticomunistă. Cercetare științifică și valorificare muzeală, vol. II, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2006. Gheorghiță, Viorel, Et ego. Sărata. Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Editura Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Editura Cartea Românească, București, 1990. Ianolide, Ioan, Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă, ediție îngrijită la Mănăstirea Diaconești, cuvânt înainte de preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa, Editura Christiana, București, 2006. Ierunca
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a învinge atracția spre volutele melodioase, feminine. Chemărilor vagului dispersant, cu stigmate simboliste (Delft, Mătasea depărtărilor), li se opune năzuința spre centru, punct ferm în rotirea „nervoasă” a timpului, de unde și ocurența simbolurilor insularității. Aventura poeziei, realitate suverană, deasupra vicisitudinilor devenirii, nu anulează însă dilema existențială. „Temuta, roza Moarte” prelungește indefinit dualitatea perspectivelor: spre „suita și ciclica lumină” sau spre „somnul humei triste” (Epilog). O soluție la această scindare se conturează în poema Cantilenă, unde apare, într-o primă și remarcabilă
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
și compoziționale proprii îndeosebi folclorului haiducesc. Pertinente, concluziile sunt precedate complementar de apropieri de folclorul românesc și ecouri transmise în literatura cultă slovacă. Cu aceleași mijloace istorico-literare pozitiviste și comparatiste, C. va aborda în context lărgit, în Literatura slovacă (1995), devenirea literaturii slovace, momentele ei reprezentative. Cartea va fi completată ca problematică și metodologie de volumele Aspekty slovenskej barokovej a osvieteneckej literatury (1997), consacrat creației literare din Slovacia în perioadele barocă și iluministă, Literatura medievală slovacă și Renașterea (1997) și Poezia
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
comuniste folclor, nu acela „nou”, care era de fapt un fabricat al propagandei comuniste, aparținând culturnicilor epocii, ci unul autentic, anticomunist, care circula pe ascuns. SCRIERI: Jurnalul oral, București, 1993; Legendele și tradițiile Dunării, București, 1994; Etern și emblematic în devenirea neamului românesc (în colaborare cu Dan Bodea), pref.Ioan Godea, București, 1994; Românii și otomanii în folclorul românesc, București,1998. Antologii: Cât e țara-n lung și-n lat, București, 1973; Folclorul rezistenței anticomuniste, I-II, introd. și postfață Dan
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
ca supremă credință, DEP, 1994, 32; Alexandru Brătianu, Andrei Zabet, Cornelia Călin, „Jurnalul oral”, „Cotidianul”, 1994, 1 februarie; Andrei Zabet, O carte despre religiozitatea noastră, „Cotidianul”, 1994, 21 martie; Gh. Istrate, Voci din adâncul ființei românești („Etern și emblematic în devenirea neamiului romînesc”), „Cuget”, 1994, 44; Vasile Vetișanu, Germina Comănici, Întâlnirea generațiilor (1949-1994), București, 1994, 37-40; Sabina Ispas, O carte de istorie orală a zilelor noastre: „Legendele și tradițiile Dunării”, DEP, 1995, 72; Florentin Popescu, Rara avis. Dan Bodea, Cornelia Călin
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
44; Vasile Vetișanu, Germina Comănici, Întâlnirea generațiilor (1949-1994), București, 1994, 37-40; Sabina Ispas, O carte de istorie orală a zilelor noastre: „Legendele și tradițiile Dunării”, DEP, 1995, 72; Florentin Popescu, Rara avis. Dan Bodea, Cornelia Călin, „Etern și emblematic în devenirea neamului românesc”, „Vocea României”, 1995, 19 iulie; Ancu Damian, Emil Păunescu, Șantierul naval Giurgiu. Cartea centenarului (1897-1997), Giurgiu, 1997, 91-94; Gelku Maksutovici, Cornelia Călin-Bodea, „Românii și otomanii în folclorul românesc”, „Albanezul”, 1998, 7; Dan Bodea, O carte de excelență: „Folclorul
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
Farfuridi (...). În literatura realismului socialist, problema exagerării conștiente capătă o însemnătate deosebită (...). Artiștii care aplică metoda realismului socialist au posibilitatea să exagereze în mod conștient, să înfiereze diferite aspecte ale vieții cu scopul de a reda perspectivă viitorului (...). În perspectiva devenirii, artistul realist socialist reliefează mai profund și adevărata față a vechiului (...). Unii interpretează însă mecanic, simplist aceste idei. Pentru ei exagerarea conștientă în arta realismului socialist, se reduce la o simplă anticipare a faptelor, (...) a exagera conștient după ei înseamnă
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ele nu pot fi înțelese fără să se țină seama de aceste condiții (...)». Cu toate astea, nu păcătuim de idealism când descoperim relații stabilite între fenomene, raporturi necesare. Natural, stabilitatea este și aici relativă, comandată de legea mai generală a devenirii prin contradicție. Știința și literatura sunt «cunoaștere» numai în măsura în care există o ordine în lumea relativă a fenomenelor (...). Fiindcă a venit vorba de durabilitatea înfăptuirilor omenești, găsesc cu cale a spune câteva cuvinte despre romanul construcției, luând ca exemplu Drum fără
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fi înțeleasă fără permanența dialogului, fără descoperirea valențelor universale ale naționalului, fără descoperirea și afirmarea ideologiilor, a opiniilor și a minorităților politice dominante, în sfârșit, a acelor formae mentis existente în sânul colectivităților. Mi-am propus, așadar, să reconstruiesc drumul devenirii lui homo europaeus, urmărindu-i geneza prin chiar descifrarea memorabilelor crize ale conștiinței din etapa de tranziție de la medieval la modern. Desigur, familiarizarea cu mai multe epoci își are rosturile ei bine definite atunci când vrem să explicăm sensurile adânci și
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Interferențele creștino-ebraice ori de altă natură spirituală săvârșite prin comunicarea directă cu asiaticii nu pot fi trecute sub tăcere, ele indicând o lume cu o putere de receptare ieșită din comun. Prin urmare, este vorba de o comunitate în continuă devenire, în permanentă mișcare. Dar alături de amintitele influențe se situează acelea primite din Occident: acesta și-a răspândit (chiar până în cel mai sudic punct al Europei) gândirea, școlile, cărțile, profesorii, sistemul politico-juridic, în fine, marile concepte, reprezentând un ferment al vieții
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ce vin exclusiv din interiorul religiei și suprasolicită rolul acesteia. În accepțiunea mea, toate religiile lumii sunt negatoare ale conștiinței (persoanei) în afară de homo europaeus, a cărui supraviețuire s-a datorat și se va datora universalității spiritului ce stă la baza devenirii sale. homo europaeus a fost și mai poate fi o credință; ceea ce este mult mai important decât oricare rit, decât oricare religie, este credința într-o moralitate a individualităților ce au luminat pretutindeni și totdeauna calea de acces a celor
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
poate totuși să se lipsească”. Pe Voyenne l-a interesat perspectiva rezultată din înlănțuirea faptelor, din însăși așezarea lor, l-a atras explicarea vieții confuze din jurul său, pentru că în ea avea să observe lenta și incerta naștere a Europei, fazele devenirii sale de fiecare zi. Nu putem să ocolim una dintre concluziile pline de adevăr ale lui Voyenne, anume că o civilizație este aceea care are conștiința unei vieți distincte și aceasta este o cultură; prin urmare, când se spune „Europa
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
le-a avut și le are în întreg sistemul existențial. Dialogul cu persoana sa, ca de la om la om, a fost și rămâne util. Interesându-ne de el ne interesăm implicit și de noi: Galileo este un îndreptar pentru înțelegerea devenirii ființei noastre, este un punct de reper pe scena evoluției omenirii. Poate mai mult decât Descartes. „Nu este atât de altruist și de generos interesul nostru pentru Galileo cum ne-am putea imagina la început. În străfundul civilizației contemporane, care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și el diverse tendințe, de la curentul propriu-zis al Luminilor și până la așa-zisul anti-Iluminism, proliferat de cele mai oculte dintre grupările vremii. Nu întâmplător evenimentele de la 1789 aveau să pună capăt acestei disperate stări de lucruri, dând o neașteptată turnură devenirii noastre. Să ne oprim puțin și să comentăm antiteza. Secolul al XVI-lea îmbrățișează deopotrivă, dacă nu cumva cu mai mult, ideea de anti-homo europaeus. Care e sensul profund al Reformei? Un răspuns fără echivoc: o dezbinare, o ruptură definitivă
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
evenimentul în perspectivă, unirea deschide o direcție de afirmare a personalității popoarelor, frământările din jurul ei aduc, așa cum am amintit, nu doar crize, ci și lumini, pregătind condițiile de acțiune, de replică și susținând una dintre posibilele căi de acces ale devenirii moderne. Prin modelele oferite de literatura și istoriografia Europei Sud-Orientale în secolul al XVII-lea și la începutul celui de-al XVIII-lea, vom putea dovedi că trăsăturile comune ale acestora se originează în „unitatea de civilizație și destin istoric
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
aceasta să fie umbrită, ea brodându-se întotdeauna pe o pânză de fond care este sufletul lui homo europaeus. Cu alte cuvinte, ar fi vorba de un punct de vedere potrivit căruia ceea ce-l conduce pe om în toate momentele devenirii spiritului este înțelegerea și subsumarea idealurilor sale unui ideal universalist. Să avansăm ipoteza că același homo europaeus, respectiv homo universalis a construit lumea, dar nu pentru prezent sau pentru viitor, ci pentru el, ceea ce ne face să credem că viziunea
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
să stabilim sensurile adevărate și raționale ale vieții cât nu e prea târziu. Personalități, opere și tendințe Într-o reevaluare a dimensiunilor gândirii moderne trebuie să se țină seama de existența unui efort susținut pentru formarea unor idei clare despre devenirea istorică. Iluminiștii - arată Ernst Cassirer într-unul dintre cunoscutele sale studii privind creația filosofică a epocii - caută să fixeze „relațiile dintre idee și realitate”, dintre „lege” și „fapte”, trasând între acești termeni limite sigure, certe; pentru ei, naționalismul și istorismul
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
teologic, se confundă până la un moment dat cu înseși începuturile istoriei biblioteconomice a Serbiei moderne. „Coridoarele culturale” prin care această țară își solidifică apartenența la Europa Luminilor sunt aproape de neînțeles fără aportul extraordinar al unei personalități întru totul implicate în devenirea națiunii moderne: l-am numit pe Dositej Obradović. Rolul cărților fundamentale îl vom recunoaște mai lesne dacă vom dezvălui valențele acestui homo novus implicat în tentația europeană, devenită la rându-i leitmotiv pentru elita comunităților Sud-Estului. Contemporan cu Karadžić Vuk
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
ocean, și până la căpitanul Scott, ilustrând „pieirea unui om în bătălia cu superioritatea invincibilă a destinului, această supremă tragedie a tuturor timpurilor, pe care uneori o creează un poet și de o mie de ori o plămădește viața” (Zweig). În devenirea europeanului de azi s-a dovedit că totul a fost (e) relativ; importantă rămâne dobândirea și păstrarea unui crez, al unui sentiment constant, în care durerea și plăcerea sunt dominate de o inimă rațională. Evident, crezul este al iubirii, al
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fericim cu amintita îmbrățișare. De fiecare dată suntem la jumătatea drumului: în interval. E ca în cazul dualității adevăr - neadevăr. Nici o definiție nu poate fi invocată. Jocul vieții și al morții, jocul sufletului și al rațiunii, jocul speranței și al devenirii. Iată ce este ființa lui homo europaeus. Mai mult decât alte ființe, căci ea a fecundat omenirea întreagă, și-a răspândit ideile în toate continentele, le-a descoperit, le-a numit și și-a implementat modelul cultural (fiind creatoare de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
persoană solitară, închisă sau posacă se poate spune că se poartă ca un urs. În sfârșit, întrucât ursoaica este obligată să își lingă îndelung puiul la naștere, egiptenii au transformat-o în simbolul creației dinamice, dar neterminate, al ființei în devenire, al drumului inițiatic. În psihologie, ursul evocă, din aceleași motive, condiția umană. El simbolizează copilul ce se naște «prematur», incapabil să se descurce singur și total dependent de cei din jur. Fără îndoială că acest lucru explică legătura foarte puternică
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o menținere a unor elemente stabile, viabile în contexte variabile, cât și o schimbare a perspectivelor vechi de înțelegere și lecturare a lumii. Autonomizarea în educație devine obiectul învățării pentru individ, reprezentând o garanție și un element determinant al perfecționării devenirii sale. Procesul autonomizării este acel act prin care persoana devine din ce în ce mai aptă să-și ia soarta în propriile mâini și să-și dirijeze viața fără apel la alții, dar în concordanță cu exigențele acestora. Socializarea este un proces complementar celui
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ușor modificată, îngăduie localizarea acțiunii într-un anume sat din preajma Lugojului. Prozatorul reia tradiții locale, „povești” în care puținele repere ale realului sunt deviate de proiecția în fantastic, uneori deformată până la grotesc. În prim-plan romanul urmărește „formația”, creșterea și devenirea lui Avram Procator, dar acesta este doar un pretext de rapel la tradițiile orale ale satului. Aceste tradiții, personajul le leagă și le unifică într-un mod subtil de narațiuni captivante. Formația de etnolog a autorului se străvede astfel în
BOLDUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285806_a_287135]