3,503 matches
-
stare de incertitudine perpetuă dată de imposibilitatea unei aprecieri a intervalului de timp în care acesta poate fi tras la răspundere penală, cu încălcarea art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului. S-a reținut în argumentarea acestei opinii că dezideratul evitării creării unui „risc sistemic de impunitate“ prin lăsarea nesancționată a unor categorii de infracțiuni va conduce, în esență, la crearea unui rezultat cert, și nu doar a unui risc, rezultatul constând într-o încălcare sistemică a drepturilor fundamentale ale
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
economică depinde de capacitatea standardelor de a promova constituirea unui mediu tehnic comun tuturor întreprinderilor, prin asigurarea compatibilității și interschimbabilității componentelor și produselor indispensabile programului industriei, menținând la un nivel minim posibil, diversitatea mijloacelor necesare pentru atingerea scopului propus; acest deziderat este realizat prin tipizare, unificare, modulare și agregare Asigurarea și ridicarea calității produselor și serviciilor în corelație cu protecția consumatorului și a mediului înconjurător se relizează prin precizarea în standarde a nivelului minim al principalelor caracteristici de calitate, a metodelor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
-
alegeri pentru că, dacă nu câștigă, atunci pierde întreaga Românie". (Stolojan inutil la volan, Tăriceanu cu mașinile, Patriciu cu benzina, Independent, 6 mai 2004) identificăm sofismul compoziției, conform căruia o proprietate a părților este extrapolată la întreg. Astfel, se extinde un deziderat valabil pentru o parte a societății (PSD) la nivelul întregului (România). Am evidențiat în cadrul acestui subcapitol câteva exemple de sofisme construite prin încălcarea regulilor formale ale raționării corecte. Frecvența acestora nu este una ridicată, întrucât, pe de o parte, textul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Nu ne dezicem de acel răspuns. Singurele informații pe care le-am pus la dispoziție în legătură cu acest subiect sunt la dispoziția comisiei, singurul organism care poate decide asupra activității SRI"130. Infiltrarea redacțiilor ziarelor cu oameni care răspund la alte deziderate decât cele strict jurnalistice deschide drumul manipulării prin deturnarea demersului jurnalistic de către agenții exterioare acestuia. Din păcate, așa cum se vede și din cazul Severin, o listă cu ofițerii acoperiți din presă și cu activitatea acestora nu vom avea decât peste
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
reiese din numeroasele titluri din Scânteia anului 1944, care anunță că: "Țăranii și muncitorii din Chitila își exprimă adeziunea la Platforma Partidului Comunist. Adunarea sindicatului Unit al Muncitorilor din industria alimentară, Bacău: Vom lupta alături de întreg poporul român pentru realizarea dezideratelor din platforma propusă de P.C. din România. Țăranii din comuna Săpunari cer ca Partidul Național Liberal să adere la planul de reformă agrară al Partidului Comunist." (Scânteia, 1944, nr. 9-45) Ulterior, când era necesară susținerea guvernului Petru Groza se folosește
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
când interesele grupurilor de putere intervin și afectează conținutul discursiv. Lipsa de rezistență la astfel de fenomene aduce în prim plan problema manipulării. Se poate lupta împotriva acestei forme de influență nelegitimă? Lucrarea răspunde, într-o mare măsură, și acestui deziderat. Sistematizarea și definirea tehnicilor de manipulare prin discursul jurnalistic oferă un instrument coerent de departajare între o secvență legitimă și una ilegitimă. Dacă auditoriul ar recunoaște, în diverse materiale, tehnici discursive incorecte, atunci el ar fi ferit de riscurile manipulării
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
acolo unde este cazul. Pentru mașinile-unelte care trebuie să funcționeze în condiții speciale de mediu (temperatură, umiditate, praf etc.), trebuie create aceste condiții. * calitatea organizării și asigurării controlului de calitate pe fluxul e fabricație și la recepția finală. Pentru realizarea dezideratului calității superioare, a controlului de calitate, acesta trebuie organizat pe baza unei tehnologii care să precizeze punctele obligatorii de control, parametrii care se controlează, valorile nominale și toleranțele admisibile, condițiile de acceptare și/sau respingere în cazul apariției neconformităților. Calitatea
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
a fost recunoscută legitimitatea proiectului de unire a celor două principate danubiene. Motivele justificate invocate de către legiuitori erau găsite în comunitatea de origine, religioasă, de obiceiuri și lingvistică, precum și nevoile comune ale locuitorilor celor două principate (Regulamentul Organic, art. 130). Dezideratul politic al unirii este menționat explicit în Regulament, titlul secțiunii V fiind "Începuturi de o unire mai de aproape între amândouă Prințipaturile" (art. 371-379). Doctrina naționalismului românesc își are astfel originea în prima jumătate a secolului a XIX-lea, moment
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
învățătântului ardelean în contextul mai amplu al învățământului românesc. Fără discuție, școala a fost și continuă să fie o instituție socială decisivă în procesul de reproducere a sistemului de valori (a consensului axiologic) autorizat de autoritățile statale. În realizarea acestui deziderat, o importanță supremă o are literatura didactică, cea care întrupează conținutul informațional și ideologic al procesului educativ. O succintă privire istorică asupra evoluției literaturii didactice românești apare ca o prefață necesară a capitolului metodologic. 1.2.1. Literatura didactică românească
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
această perioadă de amplificare a secularizării literaturii didactice, fibra mistică ce era anterior total întrețesută în conținutul educațional al bucoavnelor și literaturii liturgice folosită în școală nu dispare. Asistăm în schimb la un proces de transfer a misticii religioase înspre dezideratul naționalist. G.R. Melidon (1874), în calitate de revizor școlar, predica viitorilor învățători să se raporteze la școală ca la "o a doua biserică" (p. 103). O analogie reluată, un deceniu mai târziu, de ministrul învățământului din 1885, Dimitrie A. Sturdza, întărită de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mișcării de către domnitorul Mihail Sturdza, specifica explicit printre revendicări "Unirea Moldovei cu Țara Romănească". Apreciată ca fiind "cununa" tuturor reformelor, unirea principatelor este descrisă drept "cheia bolței fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național" (Kogălniceanu, 1883, p. 31). Același deziderat de unificare statală a celor două principate dunărene este exprimat și de documentul redactat de revoluționarii moldoveni V. Alecsandri și A. Russo refugiați la Brașov sub titlul Principiile noastre pentru reformarea patriei, în care unirea Moldovei și Țării Românești completează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
aplice în provincie directivele economice, politice, culturale și religioase trasate de cabinetul din Viena" (Mârza, 1982-1983, p. 577). Întreaga politică educațională habsburgică este surprinsă în sentința lui Iosif al II-lea, prin care acesta exprimă cât se poate de limpede dezideratul civic al educației: "Ich brauche keine Gelehrte, sondern brave rechtschaffene Bürger" " Nu am nevoie de oameni de știință, ci de cetățeni cinstiți care respectă legea". După cum remarca și O. Ghibu (1975, p. 99), "Statului îi trebuiau cetățeni luminați din punctul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
negativ: nicăieri în scrierile lor istoriografice și revendicative pe plan politic (cele două planuri sunt în mare măsură superpozabile) membrii Școlii Ardelene (cu excepția notabilă a lui Budai-Deleanu) nu merg până la consecințele ultime ce derivă din ideea unității etnico-teritoriale, și anume dezideratul uniunii politice. Pasul acesta, de ducere până la consecințe ultime a ideii de unire politică, gestantă în idea de unitate etnico-teritorială, va fi făcut de istoricii romantici. Luminismul ardelean, deși a descoperit comunalitatea etnico-lingvistică și teritorială a românilor, nu a perfectat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vechii Dacii. Mai mult, este invocată unitatea de destin istoric, întrucât populația care a viețuit pe aceste teritorii "au fost supuse acelorași prefaceri". În fine, cheia de boltă a întregului argument este invocarea necesității unei "singure stăpâniri", idee care trădează dezideratul unității politice. O a patra idee-forte reperabilă în paradigma istoriografică a Școlii Ardelene este spiritualitatea creștină a poporului român. Fiind o mișcare ce își avea sediul în Biserica Unită, luminismul transilvănean, spre deosebire de cel francez iconoclast și anti-eclezial -, nu e de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
arate permanența, intensitatea, sacrificiile și vitejia presupuse de "acele lupte uriașe pentru libertatea și unitatea națională, cu care Românii, sub povața celui mai vestit și mai mare din Voievozii lor, încheiară veacul al XVI-lea" (Bălcescu, 1894, p. 52) [1851]. Dezideratul unității neamului și spațiului românești, al cărei simbol suprem este Mihai Viteazul, este proiectat adânc în trecut, ajungând până în secolul al XIV-lea! Aspirația unificării naționale este prezentă inclusiv la Mircea cel Bătrân, despre care Bălcescu afirmă că "el voește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de lucrări didactice folosesc un limbaj ambivalent. Deși, după cum am arătat, în avangarda reflecției istorico-politice românești, odată cu efuziunea romantică, revendicările unității politice a tuturor românilor erau deja disponibile în repertoriul ideatic al epocii, manualele de istorie nu afirmă explicit acest deziderat. Aaron, de exemplu, atât de pasionant în militantismul pe care îl desfășoară în Idee repede..., în Manual... se remarcă printr-o sobrietate profesorală văduvită de patosul naționalist exprimat anterior. Iar în cazul lui Albineț, cu toate că Precuvântarea pe care o atașează
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al XX-lea, prin eforturile depuse de Spiru Haret pe durata triplului său ministeriat. Acesta este momentul "decolării" instituționale a învățământului public românesc. Primenit este în special învățămtul rural, care primește o nouă prima șansă reală de concretizare la nivelul dezideratelor educative pronunțate de legea instrucțiunii din 1864. Prin politicile sale axate înainte de toate pe satul românesc construirea de lăcașuri de școli, dotarea acestora cu material didactic, ieftinirea și în final monopolizarea cărților didactice, aplicarea de amenzi părinților ce refuzau să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originii romane, a latinității pure, a preluat conotații sacrosancte. Pe de altă parte, această dogmă a latinismului incoruptibil al poporului român trebuia acomodată evidențelor empirice care probau infiltrarea unor elemente dacice în limba, cultura și obiceiurile românilor. Tensiunea funciară dintre dezideratul mitic al purității și constrângerile de ordin empiric caracterizează înțelegerea originilor în această perioadă. În cele ce urmează, vom urmări tranziția petrecută în discursul didactic aferent celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, de la latinism pur, prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chemată să provoace o premenire a sufletelor și să trezească conștiința națională la cultura și la viața românească, sporind astfel puterile noastre de rezistență la toate asalturile fie din afară, fie din năuntru" (Angelescu, 1939, p. 10). Totuși, în pofida acestor deziderate, la fel cum unificarea politică nu s-a produs instantaneu, nici cea educațională nu s-a realizat peste noapte. Pe plan politic, la 1918 românii transilvăneni care au semnat rezoluția de unire cu Vechiul Regat au păstrat totuși o autonomie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ținta proiectului statal de românizare. Două sunt astfel finalitățile ideologice ale școlilor de adulți (vizibile cu atât mai translucid în cursurile de adulți organizate în cazărmi): naționalizarea țăranilor prin alfabetizare, în cazul etnicilor români, respectiv naționalizarea minorităților prin românizare. Aceste deziderate identitare se realizau preponderent prin predarea istoriei și geografiei naționale și a limbii române exclusiv în limba română. Caracterul obligatoriu a făcut ca participarea să fie masivă. Numai în primul an, după cum cu mândrie raportează ministrul C. Angelescu (1926), peste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legionarismul a propus o revoluție spirituală care să curețe sufletul național de toate elementele care îl pângăneau. Țelul suprem, finalitatea ultimă vizată de doctrina legionară, urmărea mântuirea neamului românesc (un obiectiv aferent soteriologiei spirituale), iar metoda predilectă pentru împlinirea acestui deziderat final ținea de domeniul patologiei spirituale: "purificarea României de lepra" celor patru agenți patogeni: i) evreul; ii) comunismul; iii) politicianismul care au prosperat în contextul și iv) democrației (Weber, 1995, p. 115). Cartea lui Z. Ornea, în care face o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este nevoie să falsificăm și să mințim. De acum înainte, noi trebuie să fim obiectivi, să spunem lucrurile bune și lucrurile rele din trecutul nostru, să le spunem așa cum au fost" (Iorga, 1936, p. 15). Obiectivitate, realism, nepărtinire, acestea constituie dezideratul epistemologic al școlii critice, în opoziție cu naționalismul partizan și romantismul idealizant al școlii vechi. Într-un răspuns la o ripostă a lui N. Iorga, după ce încheie conturile personale în secțiunea inaugurativă intitulată "ad personam", C.C. Giurescu lansează manifestul programatic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Forma extremă a acestui "mit al socializării" a fost prefăcută, predominat în partea non-occidentală a Europei, în doctrina lui homo novus. Educației publice i-a fost trasat, ca telos final, scopul antropomorfic de a dăltui "omul național" homo nationalis. Acest deziderat de redefinire a naturii umane în termeni naționaliști a fost unul din capii de serie în rândul obiectivelor asumate de extrema dreapta românească a anilor '30 ai secolului XX. Spre exemplu, într-un articol în care mărturisea "De ce cred în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice nu e prea ușoară" (Constantinescu, 1928, p. 3). Manualul său constituie un exemplu elocvent a cât de dificil de îndeplinit este acest deziderat. Alți autori, în schimb, reușesc să fie consecvenți într-o măsură mai considerabilă. O. Tafrali (1935), anunță că va fi ghidat în expunerea sa istorică de principiile "sobrietății și preciziunii", și că vă evita resortul la "înfloriri retorice sau poetice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din 1978 enunță "principiul politehnizării" ca stând la temelia școlii, și derivativul acestuia, "asigurarea policalificării" ca singura posibilitate de "dezvoltare multilaterală a personalității umane". Comparativ cu legea din 1948, vădit pro-sovietică, reformele învățământului din 1968 și 1978 reintroduc patriotismul ca deziderat al procesului educațional. Legea din 1968, mai timidă în afirmații cu tentă națională, menționează printre scopurile învățământului și "cultivarea dragostei față de patrie și popor" (art. 1), ca premisă afectivă în vederea "dezvoltării națiunii noastre socialiste [și] înflorirea patriei". Naționalismul socialist ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]