11,536 matches
-
neajunsurile din munca organelor de securitate, fiind totodată trasate cu claritate cadrul și principiile după care ele trebuie să acționeze, sarcinile ce le sunt încredințate. O însemnătate excepțională au, în acest sens, Programul P.C.R. de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism, adoptat de Congresul al XI-lea, precum și hotărârile Conferinței Naționale a partidului din decembrie 1977. În cuprinsul lor sunt evidențiate, cu o remarcabilă clarviziune, direcțiile esențiale în care va acționa partidul pentru perfecționarea, în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
care se realizează conducerea de către partid rezidă în înfăptuirea consecventă, în organele de securitate, a politicii de cadre a partidului. Congresul al XI-lea a partidului a reafirmat cu tărie faptul că realizarea mărețelor obiective ale făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintării României spre comunism determină creșterea rolului cadrelor în organizarea și conducerea întregii activități politice, economice și sociale, în soluționarea problemelor complexe ale etapei ce o străbatem. În spiritul și pentru transpunerea în viață a prevederilor Programului partidului în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
domeniu al revoluției și construcției socialiste reprezintă o contribuție de o inestimabilă valoare la îmbogățirea experienței privind făurirea noii orânduiri sociale, confirmată în mod strălucit de succesele istorice obținute de poporul român în opera de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare spre comunism. A.C.N.S.A.S., fond Documentar, dosar nr. 4.578, f. 5-19. 159. 1978 septembrie 5 - Adresă circulară a șefului Departamentului Securității Statului, Tudor Postelnicu, către toate unitățile Ministerului de Interne prin care se comunică schimbarea unor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ACTE NORMATIVE ȘI REGLEMENTĂRI INTERNE CARE VOR FI STUDIATE ȘI CUNOSCUTE DE CĂTRE TOATE CADRELE NUMITE ÎN FUNCȚII DE CONDUCERE ÎN DEPARTAMENTUL SECURITĂȚII STATULUI I. Documente și hotărâri de partid 1.Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. 2.Rapoartele și cuvântările tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, prezentate la Congresul al XII-lea, Conferința Națională din 1982, la plenarele C.C. al P.C.R., la consfătuirile de lucru și cu alte prilejuri
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
artistice trebuie să se caracterizeze printr-o puternică implicare politică, să abordeze teme din trecutul glorios de luptă al poporului nostru, al clasei muncitoare, din prezentul eroic și avântul constructiv al maselor în procesul de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, din munca și viața unităților Ministerului de Interne, preocuparea efectivelor pentru îndeplinirea întocmai și la înalt nivel calitativ a sarcinilor și misiunilor încredințate. -În spiritul indicațiilor tovarășului Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea de la Mangalia, formațiile artistice, întregul activ de partid, sub
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ferme de a milita neabătut pentru îndeplinirea exemplară a obiectivelor și sarcinilor stabilite de Congresul al XIII-lea al partidului, au pus cu putere în lumină rolul și importanța covârșitoare ale eminentei dumneavoastră personalități politice în edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate pe pământul României. Ne facem o datorie de înaltă onoare ostășească să vă raportăm că, și cu acest prilej, activul de bază al Securității a relevat, cu alese sentimente de recunoștință, profunzimea și larga sferă de cuprindere ale gândirii teoretice
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cele mai nobile, secretarul general al partidului, președintele R. S. România, comandantul nostru suprem conduce cu fermitate și înțelepciune, cu intransigență revoluționară și cu clarviziune politică destinele României, mersul ei înainte spre progres și civilizație, spre făurirea societății socialiste multilateral dezvoltate, spre comunism. Văzând în tovarășul Nicolae Ceaușescu, în activitatea sa prodigioasă în fruntea partidului și a statului, garanția supremă a promovării consecvente a intereselor și năzuințelor lor, a continuei înfloriri și afirmări a României socialiste, toți oamenii muncii din patria
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
enunțiative, interogative și exclamative. După multe exerciții, elevii ajung să înțeleagă definiția propoziției așa cum este dată la clasa a III-a: o comunicare orală sau scrisă. Prin lecții bine organizate, elevii însușesc cunoștințe despre formularea și scrierea propoziției simple și dezvoltate. Apoi se trece la alcătuirea propozițiilor pe o anumită temă, având în vedere legarea lor prin înțeles, realizând un mic text, cu un titlu potrivit, ceea ce îl determină pe elev să folosească semnele de punctuație și să îl așeze corect
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
observă că nu există propoziție fără predicat și acesta împreună cu subiectul sunt părți principale de propoziție, descoperind ușor definiția propoziției simple. Sunt propoziții în care pe lângă subiect și predicat se găsesc cuvinte care îndeplinesc alte funcții și împreună alcătuiesc propoziția dezvoltată. Aceste cuvinte sunt părți secundare de propoziție. A. SUBIECTUL Cer elevilor să alcătuiască propoziții având cuvintele: păsărelele; lebăda; luna; ea. Exemple: Păsărelele se adună la cuiburi. Trece lebăda pe ape. Se ridică mândra lună Ea strălucește pe cerul senin. Elevii
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
ușurarea comunicării. În clasa a III-a, elevii analizează aceste cuvinte doar ca părți secundare de propoziție, fără a le defini ca atribut și complement. Astfel elevii descoperă că părțile principale de propoziție împreună cu părțile secundare de propoziție alcătuiesc propoziția dezvoltată. Pentru identificarea părților secundare, elevii folosesc întrebările „ce fel de?”, „care?”, „cât?”, „unde?”, „ce?”, „cum?”. Acestea îi ajută și la realizarea schemei propoziției dezvoltate. Exemplu: Miron a terminat. (propoziție simplă) Miron prisăcarul a terminat povestirea. (propoziție dezvoltată) Schema propoziției: Pentru
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
complement. Astfel elevii descoperă că părțile principale de propoziție împreună cu părțile secundare de propoziție alcătuiesc propoziția dezvoltată. Pentru identificarea părților secundare, elevii folosesc întrebările „ce fel de?”, „care?”, „cât?”, „unde?”, „ce?”, „cum?”. Acestea îi ajută și la realizarea schemei propoziției dezvoltate. Exemplu: Miron a terminat. (propoziție simplă) Miron prisăcarul a terminat povestirea. (propoziție dezvoltată) Schema propoziției: Pentru consolidarea cunoștințelor dau exercițiile: 1. Scrieți propoziția simplă: a. Ea înăsprește inima ta bună. b. Nu aruncați gunoaiele la întâmplare! c. „Un nor sihastru
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
propoziție alcătuiesc propoziția dezvoltată. Pentru identificarea părților secundare, elevii folosesc întrebările „ce fel de?”, „care?”, „cât?”, „unde?”, „ce?”, „cum?”. Acestea îi ajută și la realizarea schemei propoziției dezvoltate. Exemplu: Miron a terminat. (propoziție simplă) Miron prisăcarul a terminat povestirea. (propoziție dezvoltată) Schema propoziției: Pentru consolidarea cunoștințelor dau exercițiile: 1. Scrieți propoziția simplă: a. Ea înăsprește inima ta bună. b. Nu aruncați gunoaiele la întâmplare! c. „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot.” (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară) 2. Dezvoltați propozițiile
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
propoziție dezvoltată) Schema propoziției: Pentru consolidarea cunoștințelor dau exercițiile: 1. Scrieți propoziția simplă: a. Ea înăsprește inima ta bună. b. Nu aruncați gunoaiele la întâmplare! c. „Un nor sihastru Adună-n poală Argintul tot.” (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară) 2. Dezvoltați propozițiile simple: a. A sunat clopoțelul. b. Elevii vor citi. c. Oamenii lucrează. d. Furtuna a încetat. Miron a terminat prisăcarul povestirea Aplic „metoda cadranelor” pentru verificarea cunoștințelor elevilor: Dau propoziția: Iisus atotputernic zâmbește smerit. Anunț cerințele de pe fiecare cadran
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
locuri diferite în propoziție și nu se despart prin virgulă. Subiectul se acordă în număr cu predicatul. 9 PĂRȚI SECUNDARE („care?”, „ce fel de?”, „unde?”, „cum?”„când?”, „ce?”) 104 Ele determină un substantiv, un verb și ajută la alcătuirea propoziției dezvoltate. Fac comunicarea mai frumoasă, mai clară, mai concretă.
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
o clipă să mai simplific lucrurile și să traduc cel puțin termenul clause prin "clauză", avînd aici precedentul lui Timotei Cipariu, dar mi-am adus aminte că profesorul meu de limba română din Școala primară vorbea de "propoziție simplă", "propoziție dezvoltată"... iar clasificarea aceasta, de o orgolioasă simplitate, m-a luat în posesie cu aceeași vrajă cu care de ani buni mă ține în posesie o afirmație a cărei suverană naivitate nu putea veni decît dinspre Aristotel: "[o narațiune] are un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
înconjurător → Personaje + Locație + Timp (3) Temă → (Eveniment)* + Scop (4) Intrigă → Episod* (5) Episod → Scop secundar + Încercare* + Rezultat (6) Probă → Eveniment* Episod (7) Rezultat → Eveniment* Stare (8) Rezolvare → Eveniment* Stare (9) Scop secundar Scop → Stare dorită Personaje (10) Locație → Stare Timp ¶Dezvoltate de cercetătorii psihologiei cognitive și ai inteligenței artificiale, gramaticile povestirii au influențat decisiv studiul efectelor variabilelor de structură și conținut asupra memoriei, ca și înțelegerea textelor narative: ele sînt încercări de a surprinde schemele structurale abstracte care permit reținerea și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
de rînd pot produce și procesa narațiunea de timpuriu ¶Considerată ca structură sau produs și urmînd bine-cunoscuta caracterizare a lui Labov, se poate spune că narațiunea expune cel puțin o PUNERE ÎN INTRIGĂ și (cînd e "completă" sau "pe deplin dezvoltată") pînă la șase elemente macrostructurale de bază: SINOPSA, ORIENTAREA, punerea în intrigă, EVALUAREA, REZULTATUL sau REZOLVAREA și CODA. Mai exact, și urmînd faimosul model structuralist binar, se poate spune că narațiunea are două părți: ISTORIE și DISCURS. Povestirea implică totdeauna
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acum, consacrat politicii coloniale a Rusiei țariste în secolul al XIX-lea, studiu însoțit și de autoreferatul autorului, lămuritor asupra contextului elaborării, ca și al menirii sau destinului unei asemenea abordări în anii „democrației populare” și ai „societății socialiste multilateral dezvoltate”. Reproducerea tuturor textelor, mult înlesnită de forma aproape ireproșabilă asigurată de autorul lor când le-a încredințat tiparului, s-a făcut prin respectarea cu fidelitate a originalelor, inclusiv a normelor ortografice în uz (exceptând înlocuirea lui î prin â din
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
abia pe Siret se organizau convoaie. Plutele, dubasele, șeicele și chiar galioanele erau construite în Moldova. Centre de construcție de șeici și dubase la sfârșitul secolului al XVIII-lea au fost Romanul și Bacăul. Ele însă nu erau atât de dezvoltate. Dovada o constituie răspunsul Divanului Moldovei, din 10 decembrie 1770, la cererea rușilor de a se construi 160 șeici pe Siret și Prut, că nu sunt meșteri suficienți în țară și că turcii, pentru a construi șeici în Moldova, aduceau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
plan se situau meșteșugurile legate de prelucrarea materiei prime cerealiere, animaliere, lemn etc., adică meșteșugurile care se bazau pe abundența materiei prime. Meșteșugul orășenesc. Ca urmare a adâncirii diviziunii sociale a muncii, a dezvoltării orașelor, a lipsei industriei de fabrică dezvoltată, meșteșugul orășenesc cunoaște în acea perioadă o mare dezvoltare. În orașe și târguri, meșteșugul alimentar înflorește datorită, în primul rând, ruperii de agricultură a unui număr mereu sporit de orășeni și târgoveți. Meșteșugurile legate direct de îndestularea orașelor și a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
stabili din lipsă de date. O altă ramură a meșteșugului din acest domeniu, pentru care avem foarte puține informații, este prepararea tutunului. În 1841, se aflau în Moldova 17 ateliere de prelucrare a tutunului. Ele erau foarte mici; cele mai dezvoltate produceau maximum 250 oca de tutun pe an. Informațiile nu ne permit să luăm cunoștință despre procesul de producție. O singură mențiune se referă la un atelier din Bârlad care avea două râșnițe. În statistica din 1860-62, se indică existența
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
supuși străini și de cele mai multe ori nu sunt înregistrați în statistici. Meșteșugarii indigeni încearcă să se adapteze la noile împrejurări. Unii învață pe loc, alții pleacă în Apus pentru perfecționare, iar alții își schimbă meseria. Meșteșugurile orășenești erau mult mai dezvoltate, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ, decât meșteșugurile sătești. Aceasta este și explicabil, deoarece meșteșugarul din oraș are alte condiții de lucru decât meșteșugarul din sat. În primul rând, el este mai puțin legat de agricultură - baza
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
produs finit. Munca lui avea drept scop extragerea materiei prime. De aceea, deși se poate susține că „din punctul de vedere al tehnicii și al organizării producției, salinele erau întreprinderi cu caracter manufacturier, folosindu-se o diviziune a muncii relativ dezvoltată”, ele nu sunt totuși manufacturi, deoarece lipsește elementul specific manufacturii: prelucrarea de către meșteșugari a materiei prime în scopul obținerii unui produs finit. Fără acest element s-ar putea extinde definiția de manufactură asupra, de pildă, lucrărilor agricole pe o moșie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
indiciu privind mărimea acelei întreprinderi ne oferă comisia de arbitraj a conflictului dintre M. Kogălniceanu și Ed. Bühl, care a apreciat, în decembrie 1855, că fabrica de la mănăstirea Neamț este mai mare și superioară fabricii lui Bühl, fiind o întreprindere dezvoltată, la nivelul fabricii lui M. Kogălniceanu. În jurnalul încheiat de acea comisie se arată că mașinile de la fabrica lui Bühl „nu sînt într-un număr atît de mare și atât de perfect ca fabrica de postav a dumisale col. Kogălniceanu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o velniță etc. O problemă dificilă a constituit-o pentru M. Kogălniceanu angajarea tehnicienilor și a muncitorilor. Dificultatea consta în lipsa unor brațe de muncă calificate în acest domeniu, lipsă determinată de inexistența în istoria industriei moldovene a unui stadiu manufacturier dezvoltat, în care să se fi pregătit, prin utilizarea sporadică a mașinilor, lucrători calificați. Din această cauză, M. Kogălniceanu a fost nevoit să aducă din străinătate, o dată cu mașinile, și oamenii care să le mânuiască. Problema angajării unui număr suficient de lucrători
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]