2,549 matches
-
partidelor comuniste și muncitorești, Moscova, 1969, București, Evenimentul Românesc. Niculescu-Mizil, Paul (2003), O istorie trăită. Memorii. București, Moscova, Praga, Bologna, vol. II, București, Democrația. Niculescu-Mizil, Paul (2008), România și războiul americano-vietnamez, București, Roza Vânturilor. Nițescu, Marin (1995), Sub zodia proletcultismului. Dialectica puterii, București, Humanitas. Pacepa, Ion Mihai (1993), Moștenirea Kremlinului, București, Venus. Popescu, Dumitru (1994), Am fost și cioplitor de himere, București, Expres. Roguski, Camil; Chivu, Florentina (2005), Ceaușescu: adevăruri interzise, București, Editura Lucman. Roman, Toma, Jr. (2008), Ceaușescu văzut de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
8-17. Brown, J.F. (1969b), "Rumania today. II. The strategy of defiance", în Problems of Communism, nr. 18, pp. 32-38. Brown, J.F. (1991), Surge to Freedom. The End of Communist Rule in Eastern Europe, Durham, Duke University Press. Brucan, Silviu (1985), Dialectica politicii internaționale, Cluj-Napoca, Editura Dacia. Brus, Włodzimierz (1983), "Economics and politics: the fatal link", în Brumberg, Abraham (ed.), Poland. Genesis of a revolution, New York, Vintage Books, pp. 26-41. Buga, Vasile (2002), "Convorbirile româno-sovietice din ianuarie-februarie 1954", în Arhivele Totalitarismului, nr.
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ordini economice internaționale și lichidarea subdezvoltării", în Ene, Constantin (coord.), România. Douăzeci de ani de diplomație multilaterală, București, Editura Politică, pp. 191-228. Enescu, Ion (1979), Politica externă a României în perioada 1944-1947, București, Editura Științifică și Enciclopedică. Engels, Friedrich (1954), Dialectica naturii, traducere de către redacția Editurii de Stat pentru Literatură Politică, București, Editura de Stat pentru Literatură Politică. Engels, Friedrich (1966), Anti-Dühring. Domnul Eugen Dühring revoluționează știința, traducere de către redacția Editurii Politice, București, Editura Politică. Falls, Donald (1993), "Soviet decision-making and
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
confruntărilor ideologice contemporane", în Marinescu, Gh.; Tănase Al., (coord.), Confruntări ideologice contemporane, Iași, Editura Junimea, pp. 162-199. Marshall, Gordon (2003), Dicționar de sociologie (Oxford), traducere de Sergiu Bălțătescu, Florin Iacob, Liviu Șerbănescu, București, Editura Univers Enciclopedic. Marx, Engels, Lenin (1987), Dialectica raportului național-internațional în dezvoltarea istorică, București, Editura Politică. Marx, Karl (1949), "Optsprezece Brumar al lui Ludovic Bonaparte", în Marx, Karl; Engels, Friedrich, Opere alese, vol. I, București, Editura Partidului Muncitoresc Român, pp. 231-339. Marx, Karl (1949), "Rezultatele viitoarei guvernări britanice
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
morții și lumea celestă, eternă 736. Dincolo de cel de-al optulea cer al stelelor fixe, încă material și vizibil, Dante ajunge la cea de a doua cezură care îl introduce în lumea invizibilă, imaterială, ultimul sefirot, lumea îngerilor și serafimilor. Dialectica inversiunii în raportul oglindit hermetic, între sus și jos, e acum reflectată prin marele arc reflex noetic între vizibil și invizibil, material și spiritual, loc de cuprindere a refracției atmei în divin. O materie diafană, fără repere spațiale, unde centrul
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
fel de magie albă, simpatică, demersul său fundamental orientat spre cunoaștere și autocunoaștere se înscrie vădit într-un simbolism esoteric; esoteric în spiritul elinului esoterikos: abscons, destinat unui grup de adepti. Consecvent cu sine, programat pe altitudini și practicând o dialectică a contrariilor între frondă și detașare poetul iesean de un constant rafinament e un creator original, puternic diferențiat, meritând toată atenția. Astre și Neuroni, Convorbiri literare, 2005. 413 Vechiul Testament, 4 Regi, 23:11 414 Furtuna ridică aburii apelor pe cer
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
care poate fi rezolvată dacă găsește el, Turuzan, un alt invalid, fără piciorul drept, ca amândoi să predea la cooperativă câte un cuc și să-și împartă tenișii. Ca să fie mai convingător a spus că așa este corect, rezultat din dialectica cucilor, cuvânt auzit de el la o ședință de la raion. Toți erau mulțumiți; era primăvară, era frumos, cucii cântau încă, și până la Sfântu Petru era timp berechet, numai să fi perseverent și să-i prinzi. S-au dus demult vremurile
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cei care au luat banii, profitând de poziția politică și de pile. Să vadă fiecare cum derivă lucru. Adică tu, proptitule, ai luat banii, iar noi plătim, să te avem bogat, deștept și stăpân. Hai, mai du-te dracului cu dialectica ta golănească: tu să nu mai poți de bine și milioane să tragă mâța de coadă, controla-ți-ar dosarul cineva din alt partid. 12 mai 2006 Brendul nostru, săracul Nu demult, niște cățeluși de budoar european, se dădeau de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
lat. „Omului deștept îi ajunge o vorbă”) (Plautus, poet latin) Acum i se spune alternanță la guvernare, într-un sistem politic în care partidele și partiduțele se calcă pe bătături, avide de putere, urmărind schimbarea și schimbarea schimbării, într-o dialectică de cabinet, însă, pe vremuri, pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, când rege era Carol I, i se spunea rotativă guvernamentală, într-un sistem politic cu două partide ă Partidul Liberal și Partidul Conservator. Sistemul rotativei guvernamentale avea la bază
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
îi considera drept "prieteni" personali 52. Pentru Iorga, regele era un personaj istoric; ceilalți alcătuiau "Mulțimea de la Cafeneaua Capșa" demnă de dispreț 53. Cum de putea el să fie adversarul lui Brătianu și totodată de partea regelui? Care era logica dialecticii lui Iorga? În politică, Iorga avea adesea propria sa logică. Emoțiile, sentimentele (mai ales atunci cînd era vorba despre familia regală) și dorințele erau luate drept realități. În decembrie 1921, Take Ionescu la cererea personală a regelui a încercat să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
medalii cu tematică "Mihai Eminescu"; 20. Marcel Chirnoaga, artist plastic, pentru merite deosebite în ilustrarea operei eminesciene; 21. Simona Cioculescu, cercetător, coautor la ediția Perpessicius - Eminescu "Opere"; 22. Theodor Codreanu, prozator, critic și istoric literar, istoric, publicist, autorul lucrărilor "Eminescu - dialectica stilului", "Modelul ontologic eminescian", "Dublă sacrificare a lui Eminescu" și a peste o sută de studii și articole; 23. Marin Constantin, muzician, pentru merite deosebite în promovarea operei eminesciene; 24. Mihai C.V. Cornaci, numismat și filatelist, inițiatorul și organizatorul unor
DECRET nr. 439 din 6 noiembrie 2000 privind conferirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131515_a_132844]
-
spiritului, căci fără fenomene formele sunt vide de orice cunoștință - „lucrul în sine” - nounemul - există, putem să-l gândim, dar nu-l putem cunoaște. De aceea Kant numește criticismul său „idealism transcendental” (cunoștința este ideală față de realitatea în sine, metafizică). * Dialectica transcendentală este teoria rațiunii. Rațiunea este fundamentul unitar, absolut al unităților, al sintezelor parțiale și relative ale intelectului. Rațiunea lărgește categoriile și le transformă în „idei” adică în noțiuni, care au funcția de a unifica deplin (necondiționat și universal) cunoștințele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
coerent, făcându-ne să conștientizăm esența religiei. Lectura acestui tratat ne-a introdus în complexitatea fenomenului religios ca să ne familiarizăm cu termeni riguroși „sine aqua non”, fără a avea pretenția unei înțelegeri exhaustive. Indiferent de unghiul din care o privim, dialectica spațiilor sacre „trădează nostalgia paradisului”, spune Mircea Eliade. (pag. 351). Toate experimentele arată că omului îi sunt accesibile atât raționamentele pragmatice, cât și cele prin trăire, contemplative. Experiența religioasă permite ființei umane să primească semnificații prin referire la niște repere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
nerostit, acel suprem „inexprimabil” explorat de poetica simboliștilor. Adoptând ideea de timp suspendat, inițiată de principiile filosofiei orientale, Debussy impune o cvasi-imobilitate a timpului muzical printr-un discurs expozitiv, non dezvoltător, care prin formulările sale repetitive se abate de la tradiționala dialectică tematică. Aprecierea pentru „divinul arabesc” al muzicii lui Bach conduce gestul creativ al compozitorului francez spre emanciparea elementului ornamental și a rolului îndeplinit de acesta în contextul discursului. El acordă o atenție sporită curbei liniei melodice, precum și noțiunii de linie
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
trag în țeapă, își sfâșie victimele. După părerea lui Robin, putem surprinde la Bosch : . Deși parte a Evului Mediu, arta lui Bosch ni se adresează cu un ecou aparte în lumea noastră modernă de azi. În epoca psihanalizei, ea depășește dialectica binelui și răului, pentru a exprima cele mai lăuntrice porniri ale noastre, conflictul dintre modul lor de exploatare și puterea noastră de a le stăpâni. Tripiticul ce prezintă Ispitele Sfântului Anton are numeroase variante și în jur de 20 de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
la Spiru Haret, Mecanica socială, Editura Gramar, București, 2001, p. IX. 833 Vasile Conta, Opere Complete, Editura "Librăria Școalelor", București, 1914, volum coordonat de Octav Minar. 834 Ibidem, p. 197. 835 Ibidem, p. 198. 836 Regăsim aici, sub altă formă, dialectica de tip hegelian ca principiu de bază al devenirii. 837 Ibidem, p. 199. Continuumul spațiu-timp este un mod de manifestare a lumii fizice. De asemenea, și fenomenele sociale au această caracteristică, a continuității și devenirii intercondiționate și permanente, fapt ce
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Noțiunea de clasă socială a fost preluată de Marx și Engels de la economiștii englezi, care folosiseră și denumirile de "capitalist" și "proletar", provenite, la rândul lor, de la utopiștii socialiști francezi, iar conceptul de luptă de clasă a fost preluat din dialectica lui Hegel. Lenin definea clasele sociale ca fiind grupuri largi de oameni ce se deosebesc între ele prin locul pe care îl ocupă în istoria determinată de sistemul social de producție, de relațiile (în cele mai multe cazuri stabilite prin legi) față de
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
depresiune economică, 185, 189, 207, 208, 223, 239 ciclicitate, 29 definiție, 27, 28, 29 evoluție, 29 opinii, 27, 28, 29 dobândă, 33, 63, 109, 293 datorie publică, 147 politică financiară, 124, 143, 294 distructiv-creativ, 22 teorie (distrugerea creativă), 267, 268 dialectică, 22, 36, 77, 79 concepție, 36 doctrine economice, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 90, 285, 296 despre crizele economice, 35, 36, 37, 38, 39, 40 Hegel, W. F. George, 36 Lenin, V. I., 38, Marx, K., 36, 37, 38
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
economic; susține ideea necesității asigurării unui nivel de salarii corespunzător, care va aduce o mai mare putere de cumpărare și ca atare va determina o creștere a cererii. 15 Vezi "Adnotări" despre gândirea filozofică a lui Hegel (pp. 264-265). 16 Dialectica metodă folosită în filozofie referitoare la dezvoltare, concepută ca o autodezvoltare determinată de contradicțiile interne ale obiectelor și fenomenelor; ea studiază legile generale ale mișcării și dezvoltării naturii, societății și gândirii. 17 David Ricardo (1772-1823), celebru economist englez de origine
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Kant trebuia să fie luat de "contradicția" hegeliană ca mijloc de dezvoltare. O apreciere a voluminoasei lui lucrări (în două tomuri), o puteți găsi în lucrarea mea de răspuns. Arătam acolo, între altele, cît de puțin a pătruns Proudhon tainele dialecticii științifice și în ce măsură, pe de altă parte, împărtășește el iluziile filozofiei speculative atunci cînd, în loc să vadă în categoriile economice expresii teoretice ale unor relații de producție istorice, corespunzătoare unei anumite trepte de dezvoltare a producției materiale, ajunge să facă din
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
tot: "și nu o simplă ordonare de propoziții independente (și analizabile ca atare) care ar fi fost puse cap la cap", și adaugă: "sensul unui text se determină din componentele sale, dar nu se reduce la ele" (Meyer 1986: 252). Dialectica relațiilor dintre întreg și părți este perfect rezumată de către Pavel: Textele literare, precum și majoritatea ansamblurilor nonformale de propoziții: conversații, articole de ziare, depoziții ale martorilor oculari, cărți de istorie, biografii ale oamenilor celebri, mituri și critici literare, au în comun
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
culturii, economia este o bază a culturii, și nu baza unică pe care se sprijină și se dezvoltă cultura. Cultura este ansamblul de cunoștințe, de norme, de reguli (de "informație"), genetic non-ereditare, care nu sunt produse în mod spontan în dialectica relațiilor interindividuale, și care, deci, trebuie transmise prin învățare și educație; aceste cunoștințe, norme, reguli, asigură societății o complexitate de nivel superior celei care s-ar forma în mod spontan între indivizi non-educați. Așadar, nucleul problemei privind organizarea complexității sociale
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fost abordată mai întîi în Cadrele, apoi în Memoria: este o realitate care poate fi studiată fie ca exterioritate (obiectul Cadrelor), fie ca interioritate interactivă și reciprocă (obiectul Memoriei colective). Intuiția centrală a mitului solitarului din Londra va trimite la dialectica simmeliană a excluderii și includerii memoriei individuale și memoriilor colective, care va fi ca o sinteză generală. Vom reveni mai tîrziu, analizînd conceptele și căile noi deschise de "Memoria colectivă la muzicieni" în raport cu Cadrele, asupra experienței de libertate a individului
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ea, memorie după memorie. Timpurile sociale din memoria solitarului din Londra sînt timpuri eterne, care coexistă și nu se întîlnesc niciodată. În conștiință coexistă fără a se intersecta noile memorii culturale colective. Conștiința se află într-o situație care evocă dialectica simmeliană a excluderii și includerii, ea fiind recipientul comun al tu-turor acestor memorii culturale, dar putînd, totodată, prin libertatea sa de actualizare, să fie conținută în interiorul unei memorii culturale. Prin exemplele solitudinii londoneze și al însingurării lui Beethoven, Memoria colectivă
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
exteriorității conștiinței colective față de cea interioară, era astfel exprimată: "Aceasta nu este o simplă metaforă, amintirile de familie se dezvoltă cu adevărat ca pe tot atîtea terenuri diferite în conștiințele diferitor membri ai grupului domestic". Al doilea moment al acestei dialectici simme-liene, momentul interiorității reciproce de la conștiință la memoria colectivă și de la conștiință la memoria individuală, era astfel schițat: "[...] aceste conștiințe rămîn, în unele privințe, de nepătruns unele față de altele, dar numai în unele privințe, în ciuda distanțelor [...] tocmai fiindcă oamenii au
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]