10,118 matches
-
se dovedesc a fi mai sensibili pot ajunge În situația unor remușcări acute, care să-i facă să nu-și mai găsească Împăcarea cu ei Înșiși. Μ Marele scriitor rus F.M. Dostoievski atrăgea atenția, ca nimeni altul, asupra faptului că diferențierea Între „bine” și „rău” nu reprezintă o competență exclusivă a gândirii, ci și una a simțirii. Raskolnikov ajunge, Într-adevăr, să-și dea seama de faptul că este absurd un bine făcut cuiva pe seama răului produs altcuiva, numai după ce cunoaște
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
compara mereu răspunsul afectiv al iubitei (sau al iubitului) cu cel pe care ni l-ar fi dat un partener ideal În iubire (la care cu toții am visat). Μ Filosoful Emil Cioran se Întreba, În felul său ironic, dacă claritatea diferențierilor din gândire, pe care unii o etalează cu emfază, este cu adevărat rodul unei capacități intelectuale reale, sau nu cumva ea este o dovadă a abilității acestora de a aborda probleme facile, evitându-le, În schimb, pe acelea care, prin
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
și elogiază În schimb acea interioritate psihică dispusă să realizeze travaliul Înțelegerii profunde a marilor probleme ale existenței: „Prefer de o mie de ori avântul unui spirit barbar, exploziv și debordant, decât distincțiile complet irelevante ale spiritelor subtile, iubitoare de diferențieri În lumină, deoarece nu pot Înțelege marile intuiții din noapte și singurătate. Necesitatea afirmării conținuturilor descoperă sterilitatea din speculațiile subtile ale formaliștilor. Mai bine fac elogiul nebuniei decât al subtilității, căci nebunia poate să ducă la creație, dar subtilitatea, nu
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
rupe la un moment dat un fir mai lung de iarbă, Îl trece prin saliva lipicioasă a gurii sale și-apoi Îl introduce prin orificiile mușuroiului de termite, pentru a le prinde. Performanța aceasta presupune Însă efectuarea unor operații de diferențiere și de stabilire a unor raporturi Între stimuli fizici diferiți (firul de iarbă ajungând să dobândească valoarea de unealtă, de instrument prin intermediul căruia să-și potolească senzația de foame). Μ Minciuna Își are, adesea, resorturile În prostie sau naivitate, dar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
aria contrariilor (de tipul: bine - rău; frumos - urât, adevărat - fals etc.), el Își dezvoltă și capacitatea liberului arbitru, care-l face să opteze În cunoștință de cauză (și nu doar pe bază de intuiție sau de instinct). Efortul de abstractizare/diferențiere făcut În raport cu lucrurile exterioare sau cu cele ale propriei vieți interioare aduce așadar un spor de individualitate psihologică (de libertate, de exemplu, a conștiinței proprii de a se pronunța Împotriva unor iluzii, presupuneri sau prejudecăți). Μ Faptele celor care ne-
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
îmbinării cu success a mai mulți factori. Cunoscând importantă componenței psihologice și impactul acesteia asupra randamentului unui sportiv, ne-am propus analiza unora din cei mai importanți factori perturbatori ai performanței sportive. Termenul de performanță reprezintă, un rezultat măsurat, o diferențiere calitativa a unei prestații, activități, realizări, etc. Omul că ființă performanțială, simte continuu nevoia de aprobare , de prestigiu , nevoie ce devine ulterior stimulent pentru actvitate. Sportul de performanță constituie, un proces pedagogic prin metodologie, un act educativ, prin principiile ce
PERFORMANȚA SPORTIVĂ. ANALIZA A TREI FACTORI PSIHICI PERTURBATORI. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]
-
în aceeași măsură ca și cel care a sacrificat-o). Asta nu înseamnă că acel episod din celula de la San Vittore nu este brutal, jignitor, odios: ca tot ceea ce reduce „omul” la un „obiect”. La fel ar fi fost, desigur (diferențierea nu are nici o relevanță în raport cu fapta), dacă în loc de un băiat ar fi fost vorba despre o fată, o femeie sau un bărbat adult: în esență, a fost vorba despre un exercițiu schizoid al puterii (respectiv al puterii arhaice și al
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
M. 1980 “Gimnastică Ritmică Sportivă”, pag.258) Coordonarea cu multiplele ei componente și subcategorii reprezintă componenta cea mai solicitată. Componentele coordinative cele mai nominalizate de către specialiști sunt: • coordonarea generală, segmentară și plurisegmentară; • coordonarea statică și dinamică respectiv echilibru; • capacitatea de diferențiere kinestezică de finețe manifestat în principal prin: diferențierea nivelului de tensiune în mușchi; capacitatea de alternare rapidă și promtă a contracțiilor cu relaxările în condiții de antagonism și de sinergism muscular; • capacitatea de control în acționarea obiectelor; • capacitatea de direcționare
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII ÎN GIMNATICA RITMICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anca Sabău, Alina Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_820]
-
cu multiplele ei componente și subcategorii reprezintă componenta cea mai solicitată. Componentele coordinative cele mai nominalizate de către specialiști sunt: • coordonarea generală, segmentară și plurisegmentară; • coordonarea statică și dinamică respectiv echilibru; • capacitatea de diferențiere kinestezică de finețe manifestat în principal prin: diferențierea nivelului de tensiune în mușchi; capacitatea de alternare rapidă și promtă a contracțiilor cu relaxările în condiții de antagonism și de sinergism muscular; • capacitatea de control în acționarea obiectelor; • capacitatea de direcționare control și corecție spontană respectiv finețea coordonărilor mână
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII ÎN GIMNATICA RITMICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anca Sabău, Alina Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_820]
-
D asumă o variabilitate diferită a persoanei de la situație la situație. Acest tip este caracteristic modelelor interacționiste care consideră că variabilitatea este explicată cel mai bine nu de caracteristicile persoanei sau situației considerate separat, ci de interacțiunea acestora. Dincolo de aceste diferențieri, Argyle și Little au arătat că modelele măsurării personalității diferă nu doar sub aspectul modului de alocare a acestei variabilități comportamentale, ci și în modul de interpretare, distingându-se astfel cinci alternative de conceptualizare a personalității. 1. Personalitatea ca pattern
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în determinațiile și ipostazele sale naturale, firești și, implicit, diversificarea ariei problematice și a ramurilor științifice de profil. Printre cele mai noi domenii și ramuri ale acestui proces de diversificare, dar cu ascendența cea mai viguroasă, se numără psihologia organizațional-managerială. Diferențierea și structurarea ei din punct de vedere conceptual și metodologic s-au realizat progresiv în decursul celei de-a doua jumătăți a secolului XX, prin delimitarea de psihologia muncii și de psihologia socială aplicată la industrie. În prezent, îi este
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Drucker își propune să răspundă în partea a cincea a lucrării sale la întrebarea: Ce înseamnă a fi un manager? Mai întâi, el arată prin ce se diferențiază un manager de un nonmanager. Două sunt caracteristicile care antrenează o asemenea diferențiere. Managerul are sarcina de a face din organizația sa un tot unitar, care este mai mult decât suma părților, o unitate productivă ce obține un randament superior simplei însumări a resurselor. Așa cum un dirijor de orchestră armonizează instrumentele având însă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
este nefondată. Potrivit acestei posibilități care v-ar putea intriga, relevanța constantă a metodei sugerează că i-am Înțeles greșit plusurile și minusurile; poate că este nevoie de o nouă perspectivă. Prezenta lucrare Încearcă să dezvolte o asemenea perspectivă prin diferențierea studiului de caz ca instrument de cercetare față de (a) studiul de caz ca instrument pedagogic, (b) etnografii și observația participativă și (c) metode calitative. Esența studiului trece dincolo de toate acestea. Astfel, lucrarea se ocupă de caracteristicile cu adevărat distinctive ale
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ați folosi această metodă deoarece intenționați să vă ocupați de condițiile contextuale, În convingerea că ele pot fi deosebit de pertinente pentru fenomenul studiat. Astfel, această primă parte a logicii designului ne ajută să Înțelegem studiile de caz printr-o continuă diferențiere față de celelalte strategii de cercetare pe care le-am discutat. De pildă, un experiment separă În mod deliberat fenomenul de contextul său, astfel Încât atenția se concentrează exclusiv asupra unui mic număr de variabile (de obicei, contextul este „controlat” de mediul
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
faptul că unii cercetători disting Între investigații cantitative și calitative nu pe baza tipului de dovezi, ci sprijinindu-se pe convingeri filosofice complet diferite una de alta (vezi Guba și Lincoln, 1989; Lincoln, 1991; Sechrest, 1991; Smith și Heshusius, 1986). Diferențierile au dat naștere la o polemică acerbă În domeniul cercetării de evaluare. Deși unii cred că aceste concepții filosofice sunt ireconciliabile, se poate totuși contraargumenta că, indiferent de predilecția pentru una din cele două abordări, Între ele există un teritoriu
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
o temă empirică, urmând o serie de proceduri prestabilite. Descrierea procedurilor va domina pe tot parcursul cărții. A fost formulată o definiție operațională a studiului de caz și au fost identificate unele din variațiile sale. De asemenea, s-a Încercat diferențierea lui de celelalte strategii de cercetare folosite În științele sociale, indicând situațiile În care studiul de caz este preferabil, să zicem, unui sondaj. În anumite circumstanțe, esteposibil să nu existe o strategie preferată, deoarece plusurile și minusurile diferitelor strategii se
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de solvat. De aceea: - au aspect tulbure; - sunt instabile: particulele dispersate se separă în timp de solvent; - suspensiile se pot separa prin filtrare. Un sistem coloidal gelatină-apă, diluat la temperatură mare, este un sol (termen introdus de Graham în ideea diferențierii de soluțiile autentice) și este lichid. Un sistem coloidal concentrat gelatină-apă, la rece, este un gel și nu are existență mobilă. Cele mai cunoscute emulsii sunt de tipul apă-ulei. Ele pot fi stabilizate în prezența unor agenți emulsionanți (săpun, detergenți
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
cu precădere În cazul În care apare În context cultural, În timp ce pentru domeniul politic și/sau economic este folosit mai mult cel de emigrație, În timp ce științele sociale folosesc alternativ cei doi termeni alături de cel de refugiați. Se poate identifica o diferențiere diacronică a utilizării termenilor, În anii ’40-’50 predominînd termenii de exil și refugiu, ulterior cel mai des apare termenul de emigranți, fapt explicabil și prin schimbarea structurii comunității românești din afara țării În anii ’60. Mai mult, se poate spune
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cadre, ca și hotărîrea Plenarei CC al PCC din 24 noiembrie a.c., nu au fost de natură să diminueze profunda criză politică și socială din Cehoslovacia. Dimpotrivă, au generat o și mai puternică radicalizare a societății și intensificarea procesului de diferențiere În cadrul PCC, demonstrînd că organele de conducere ale partidului au fost rupte de realități și nu au ținut seama de numeroasele informații, sesizări și propuneri făcute de organizațiile inferioare de partid. Succesiunea extrem de rapidă a evenimentelor este similară cu cea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dar și a grotesc-derizoriului izvorât din imaginația crudă și veselă a vieții. În măsura în care, după cum a observat critica, o temă constantă la M. este „conservarea identității, apărarea individului, opoziția față de simplificare și indistinct”, variantele acestui autoportret descriu un univers interior al diferențierii, o rezistență în fața uniformizării sociale. În Cartea fiului apare în cadru „obsedantul deceniu”, împreună cu interogatoriile și programele de „tratament” psihic. M. vorbește oblic despre o serie de teme cum ar fi funcția artei într-un regim dictatorial sau libertatea interioară
MANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287978_a_289307]
-
legănatul rod pe loitre de car”) telegrafiei fără fir și telefoniei mobile („Parfumuri, unduire, ocheade și teroare,/ plutiri și goliciune, sex, răcnete, demență,/ farduri și fumigene, vădită regulare,/ fani, isterii, delir, transparență”). Extrema diversitate de preocupări - incluzând inegalități de substanță, diferențieri în ordinea valorii - caracterizează și cărțile de istorie și critică literară, de teatrologie, publicistică, monografia Lirica lui Constant Tonegaru (1997), exegeze, studii de sinteză, culegeri de articole, recenzii, note de lectură, relatări privind activități didactice și larg culturale. Suprinzând „ipostaze
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
informatorului și al culegătorului. Revine cu alte numeroase apeluri către intelectualii rurali și către personalități ca Andrei Șaguna și Iosif Vulcan. În privința metodologiei M. are meritele unui deschizător de drumuri, fiind primul care s-a preocupat consecvent de informatori, de diferențierea lor în funcție de talent, și totodată cel dintâi care a scris biografia unui informator, Mărcea Giuca din Ticvanul Mic („Familia”, 1866). În unul din apeluri formulează și un scurt chestionar pentru culegerea obiceiurilor. Pe baza materialului cules, cerea, în spiritul epocii
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
În acest sens este al doilea din cele 14 principii enunțate la Începutul lucrării La ville radieuse, și anume „moartea străzii”. El se referea pur și simplu la separarea completă a traficului pietonal de cel rutier și, mai mult, la diferențierea vehiculelor lente de cele rapide. Amestecarea pietonilor cu mașinile - care făcea mersul pe jos neplăcut și Încurca circulația automobilelor - Îi repugna teribil. Principiul zonificării funcționale a fost aplicat În toate sferele. În 1929, raportul final al celei de-a doua
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
care ele sunt în mod legitim investite. Astfel, Congresul aprob) efectivele militare; președintele le comand). Congresul face legi; puterea executiv) le pune în practic); instanțele administreaz) legile; judec)torii le interpreteaz). O specificație similar) a rolurilor și o astfel de diferențiere a funcțiilor pot fi întâlnite în orice stat, cu atat mai deplin constituite, cu cat statul este mai evoluat. Specificația funcțiilor p)rților formal diferențiate constituie cea de-al doilea aspect al informației structurale. Aceast) a doua parte a definiției
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
juxtapun și când funcțiile sunt combinate în diferite moduri, se deduc comportamente și rezultate diferite, așa cum voi ar)ta în mod succint. Dispunerea unit)ților în relații reciproce nu este complet definit) de principiul ordonator al unui sistem, si de diferențierea formal) a p)rților sale. Poziția unit)ților se modific), de asemenea, odat) cu schimb)rile produse la nivelul capabilit)ților lor relative. Îndeplinindu-și funcțiile, instanțele agențiale pot dobândi capabilit)ți, sau le pot pierde. Relația primului ministru cu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]