31,078 matches
-
Se pricepea la tertipurile astea și era destul de îngrijorat știind cu cine are de a face. Domnul Caraiman va da impresia tuturor că are nevoie neapărat doar de sprijinul fiecăruia în parte și apoi îi va înlătura ori îi va distruge rînd pe rînd. În jurul său va fi un gol imens, un pustiu de caractere și de suflete pentru că doar așa măruntul său suflet și deficitarul său caracter se vor putea arăta fără teama de a fi umbrite. Toate erau limpezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Serviciul așa cum a fost el conceput. Iar dacă nu va părăsi la timp Serviciul, atunci Serviciul însuși se va transforma, va deveni altceva, o instituție oarecare în mîna unor inși oarecare. Știa că mulți erau aceia care voiau să-i distrugă opera vieții sale, care urau Serviciul pentru că era o dovadă a faptului că perfecțiunea există, care îl urau pe el pentru că a reușit să facă în viață ceva care să fie exact așa cum și-a dorit să fie, dar niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fie, dar niciodată nu s-a glndit, nu și-a putut imagina că ei vor cîștiga nu datorită lor, ci datorită lui. O gîndire logică, așa cum se mîndrea că are, ar fi trebuit să-i spună că numai el putea distruge Serviciul, deoarece numai el a fost capabil să-l creeze. Dar nici o gîndire logică, deci nici propria sa gîndire, nu se poate autoanaliza. Ea este în stare să înțeleagă tot ceea ce se petrece în afara ei, în jur, în preajmă, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
criminal, fără milă, cu o sabie de foc. Și oare de ce? Pentru că el este Dumnezeul zavistiei și pizmei. În locul libertății propovăduiește robia, În locul revoltei, supușenia, În locul desfătării, schimnicia, În locul cunoașterii, dogma... Oh, popor samarinean, oare nu pizmașul acesta ți‑a distrus casele? Oare nu el a trimis pe ogoare seceta și lăcustele? Oare nu el a pustiit casele de ciuma năprasnică? Și‑atunci, ce fel de Dumnezeu este ăsta, ce fel de preacinstit, așa cum glăsuiesc apostolii, dacă e În stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
aidoma celui din copilăria sa, unde șesul urcă lin panta colinei, ca un talaz verde) nu se Îndoise o clipă În argumentele Conspirației, ca fiind „creația hulitorului, scrisă sub dictatul Necuratului, căruia i se arătase felul În care puteau fi distruse statele creștine și modul În care putea fi stăpânită Întreaga lume“. În privința prințului Jevahov, mă Întreb dacă nu l‑am Întâlnit În iarna geroasă a anului 1965, la Novi Sad, Într‑un lacto‑bar din preajma catedralei catolice. Era un tip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mult pentru deșteptarea sufletului național ca aceasta“, constata revista mai sus menționată, cu vădită exagerare. Concluzia era apocaliptică: „Dacă popoarele Europei nu se vor ridica Împotriva inamicului comun, care‑și dezvăluie planurile secrete În această carte, civilizația noastră va fi distrusă de același ferment de descompunere care a nimicit civilizația antică de acum două milenii“. Cinci ediții succesive vor sta mărturie În privința ecoului nemaivăzut În rândul cititorilor. În ce privește autenticitatea, nimeni n‑a pus‑o vreodată la Îndoială, Antichristul lui Nilus, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
unui război, nu și le‑ar dori aplicate Împotriva inamicului intern, Împotriva instigatorilor la dezordine?“ În acel moment domnul X privea cum cerne zăpada, spiritul său rătăcind departe de camera hotelului. „Principiul suveranității poporului“ - curiozitatea sa devenea tot mai vie - „distruge orice orânduire, Întrucât legiferează dreptul la revoluție și aruncă societatea Într‑un război declarat Împotriva autorității și chiar Împotriva lui Dumnezeu. Este principiul Întrupării forței. Care preface poporul Într‑o bestie Însetată de sânge, care mai ațipește de cum se aghesmuiește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Împotriva tiraniei și al despoților‑diletanți, ca În cazul lui Napoleon al III‑lea, se va transforma Într‑un program ocult de dominație mondială, În Conspirația. Mistificatorii vor miza În mod cinic pe rapoartele polițienești, care consemnaseră că acidul sulfuric distrusese toate exemplarele cărții lui Joly (În afara unuia singur care nu se știe cum fusese sustras). Schimbând anumite cuvinte, răstălmăcind unele expresia puse pe seama creștinilor, Joly, În fantezia sa caustică, va lansa niște acuze (atribuite lui Machiavelli), rupte de contextul istoric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
mine era mormanul de bucățele rupte de hârtie. M‑am ridicat de pe podea și i l‑am Înapoiat. „L‑am sfâșiat cu pioșenie“ am zis. Apoi i‑am dat mapa cu fotografii. „Pe cele În care eram Împreună le‑am distrus.“ Apoi l‑am văzut o dată la o tribună unde citea o proclamație. Părea deja un om Înfrânt, care Își presimțea sfârșitul. Ce‑a urmat vă e cunoscut. Într‑o noapte indivizi fără chip l‑au ridicat confiscând‑i și ultimul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
pe ceilalți să arunce apă pe pirogile care mai puteau fi salvate, încercând cu disperare să stingă focul. Apoi se alătură grupului celor care se luptau cu flăcările ce cuprinseseră acoperișul marelui Marae și care erau pe punctul de a distruge complet superbă construcție a templului sfânt. Fu o noapte de agonie, o noapte de groază, care avea să rămână întipărita pentru totdeauna în memoria locuitorilor din Bora Bora. Noaptea în care niște bestii necunoscute uciseseră nouă bărbați, inclusiv pe viteazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
și furaseră marea centura cu pene galbene, care simboliză puterea regală, precum și cea mai mare perla neagră ce fusese găsită vreodată în Pacific. Dacă la acestea se adaugă pierderea pirogilor incendiate și a locuințelor arse, se putea spune ca agresorii distruseseră, în mai puțin de o oră, tot ce exista de valoare în Bora Bora. Dimineață se ivi peste o insulă mohorâtă, ai cărei locuitori își plângeau ființele dragi, iar când soarele le permise străjilor să scruteze orizontul, deja nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
de totul sau nimic. Hiro Tavaeárii făcu un semn cum că discuția este încheiată și concluziona cu voce gravă: Să ridice mâna cei care sunt de părere să uităm incidentul și să începem să reconstruim satul, ca și cum ar fi fost distrus de un ciclon de vară. Nimeni n-o făcu. — Acum să ridice mâna cei care doresc ca, din zorii zilei de mâine, să începem construirea celei mai bune și celei mai rapide nave care a existat vreodată pe acest ocean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
în larg? — Viața mea depindea de astă, răspunse. Și nimeni nu descoperă de ce este în stare cu adevarat decât atunci când trebuie să înfrunte moartea. Zâmbi, ca și cum ar fi spus o glumă copilăreasca. Până la urmă, întotdeauna a fost mai ușor să distrugi ceva, decât să construiești. Își schimbă apoi tonul vocii. Cu noua ambarcațiune lucrurile s-au dovedit mult mai simple. Noaptea navigam, iar ziua dormeam. Ploaia îmi asigura apă de băut și, în curând, începură să-și facă din nou apariția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
în pace. Astfel că într-o noapte am rugat-o pe soția mea să-i asigure pe ai ei că n-am să povestesc nimănui unde se află insula lor, apoi am plecat. —Cum? — Cu piroga mea. Dar nu era distrusă?!... Ba era, dar eu strânsesem rășina și împletisem funii dintr-o plantă pe care ei o numesc hauhau, și în primele zile am statîn larg, astupând crăpăturile mai mari. Când m-am convins că nu mă caută, m-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
s-a prăbușit în ocean, foarte aproape de Bora Bora, ridicând nori de stropi în momentul impactului. Poate că dacă ar fi căzut pe insulă, acum am fi avut și noi cuțite și oale, argumenta grăsanul. — Sau poate că ar fi distrus-o, punctă, ironic, Roonuí-Roonuí. Eu sunt de acord cu Miti Matái, si anume ca nu sunt zei. Sunt niște simpli oameni, chiar niște oameni foarte murdări. Noi trebuie să-i ajutăm și apoi să ne vedem de drum. Hotărâră așadar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
peșterii, nici macar flegmaticul Oripo nu reuși să închidă un ochi. Tapú Tetuanúi se pregătea de săptămâni întregi, cu mult entuziasm, ca să lupte împotriva sălbaticilor, dar nu era deloc pregătit pentru lupta împotriva forțelor dezlănțuite ale naturii, care părea dispusă să distrugă, dintr-o lovitură, tot ce construise timp de secole, astfel că miezul nopții îl găsi implorându-l pe Tané că acesta să fie primul și ultimul taifun la care asistă, căci nu se simțea în stare să mai trăiască încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
torțe și să se facă de gardă și pe bordul Mararei. Totuși, situația devenea din ce in ce mai încordata și nici nu mai putea fi prelungită, căci nu aveau cum să hrănească atâția oameni zile și săptămâni în șir, mai ales că taifunul distrusese practic toate proviziile insulei, împreună cu pirogile cu care locuitorii ei obișnuiau să pescuiască dincolo de recif. Nici apă potabilă nu abundă în partea aceea a insulei, astfel că se vedeau nevoiți să le permită femeilor să meargă s-o aducă de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
a Teredo megolara sau a Teredo norvegica din apele reci, iar viteza lui de creștere, până ajunge la mărimea unui deget mic de la mână, surprinde aproape la fel de mult ca și aspectul lui vâscos. Nici macar celebra Broma din Caraibe, care a distrus flote întregi, inclusiv pe cea din urmă a lui Cristofor Columb, ce s-a năruit sub ochii lui că hârtia udă în dreptul coastelor jamaicane, nu se compară cu temutul Niho-Nui sau Marele Dinte, care trece prin lemnul corăbiilor că prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nu este ca găuresc lemnul... sublinie Navigatorul-Căpitan. Din fericire, Tevé Salmón a folosit cel mai bun tamanú, care o să mai reziste câteva săptămâni. Adevăratul pericol constă în faptul că, atunci când au să întâlnească legăturile în drumul lor, au să le distrugă cu ușurință, deschizând drumul apei, ceea ce ne va duce la fund în scurtă vreme. Și ce putem face? — Trebuie să găsim pământ, răspunse Miti Matái senin. Singură armă împotriva nenorociților ăstora de viermi este aerul. Trebuie să tragem navă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Octar, care a transformat-o într-un fel de sclava. Făcu un gest, care semăna suspect de mult cu cele pe care obișnuia să le facă Navigatorul-Căpitan. Îți imaginezi ce-ar însemna să lăsăm, în mâinile celor cărora le-am distrus insula și le-am omorât familiile, pe cineva care cunoaște atât de bine Bora Bora? Clatină de mai multe ori din cap. N-am putea să mai dormim niciodată în pace. —La asta nu m-am gandit, recunoscu scufundatorul dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
închideau peste corpurile celor care se zbăteau să scape. În atacul sau dezlănțuit, un uriaș rechintigru se lovi de unul din pereții Mararei, care se cutremura. —Înapoi! Înapoi! strigă imediat Miti Matái. Să plecăm de-aici, c-au să ne distrugă!... Și nu exagera, căci în beția acelui măcel bestial rechinii începuseră să se sfâșie unii pe alții, ca și cum abundență sângelui i-ar fi înnebunit și n-ar mai fi fost în stare să deosebească un corp omenesc inert de trupul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
față. Și blonda noastră se întinde să-i ia microfonul, și spune: — Mulțumesc de sfaturi. Spune: Cred că eu urmez... Și, la naiba, cu mult mai rău decât faptul că e prea blondă, mai rău decât faptul că i-a distrus hainele și freza, slăbănoaga noastră s-a și îndrăgostit de el. 4 În holul îmbrăcat în catifea albastră ceva se rostogolește duduind pe scări din umbra primei galerii. Cu fiecare treaptă bufnetele sunt tot mai puternice, până când devin bubuiturile unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mai prost? Reporterul care refuză să inventeze un sens vieții? Sau cititorul care-l cere? Și care-i gata să accepte sensul prezentat în cuvintele unui străin? Dindărătul colii, vocea Contelui spune: — Un ziarist are dreptul... ... și datoria de-a distruge vițeii de aur la a căror apariție a contribuit. Cântec de lebădă O poveste de Contele Calomniei Într-o zi, câinele meu mănâncă nu știu ce gunoi învelit într-o folie de aluminiu, și trebuie să i se facă radiografii de vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
e domnul Whittier. Întărit de suferință. Lustruit și strălucitor. De-asta iubim conflictele, spunea. De-asta iubim ura. Ca să oprim un război, îi declarăm război. Trebuie să eradicăm sărăcia. Să luptăm împotriva foametei. Pornim campanii și provocăm și înfrângem și distrugem. Ca oameni, prima noastră poruncă e: Ceva trebuie să se întâmple. Și domnul Whittier avea atâta dreptate fără măcar s-o știe. Cu cât doamna Clark ne povestea mai multe, cu atât ne dădeam seama că aici n-avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
mucegai din aerul cald și umed care o ucideau pe domnișoara Hapciu, se hrăneau și se înmulțeau acum în fiecare nișă argintie plină cu porc dulce-acrișor, cu halibut pané, cu salată de paste. Înainte să se strecoare în hol ca să distrugă toate pungile cu clătite Suzette, Agentul Ciripel s-a asigurat că nu era nimeni prin apropiere. Înainte să se strecoare în hol ca să înjunghie toate pungile argintii care conțineau vreo urmă de coriandru, Baroneasa Degerătură s-a asigurat că Agentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]