2,119 matches
-
Mavrocordat. Propunerea finală, impunerea efectivă a unei legi pentru toți, serviciul militar obligatoriu și eliminarea scutirilor de taxe după rang, a fost făcută de o comisie care în care se aflau Kogălniceanu și Vasile Mălinescu, si a fost adoptată de către Divan pe data de 29 octombrie 1857, cu 73 din 77 de voturi (restul de 4 au fost abțineri)., Kogălniceanu a remarcat cu mândrie că „întreaga națiune a acceptat această mare reforma, și toată lumea, foști prinți, marii boieri, boierii de rang
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
poli, unul liberal și unul conservativ, înlocuind unionismul și cauzând conflicte în fosta majoritate unionista (care a dus la formarea partidelor Național Liberal și Conservativ). Dejucând planurile opoziției de Vogoride și grupul său de discipoli conservator în timpul noilor alegeri pentru Divan, Kogălniceanu a fost capabil să-l promoveze Cuza în Moldova pe 17 ianuarie 1859, ceea ce a dus la alegerea lui Cuza în aceeași postura în Țară Românească (5 februarie) - unirea de facto a celor două țări că Principatele Unite. În
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
trecut de vot cu numai cu numai două voturi împotriva (Alecu Balș și Nectarie Hermeziu, locțiitorul de episcop de la Român), fiind anunțat public de Ion Roată, reprezentantul țărânilor pentru județul Putna. În timpul anului 1859, Kogălniceanu a stat din nou în Divanul ad-hoc și a adunat sprijin pentru Cuza de la toate facțiunile din tabăra unionista, promovând în același timp lui candidatura în București - prin urmare, profitând de ambiguitățile din Tratatul de la Paris. La 24 ianuarie 1859, în urma dublei alegeri că domnitor a
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
în evenimentele revoluționare de la 1848, preferând să facă o călătorie de documentare în Austria, Franța, Regatul Unit și în alte țări din Occident interesându-se de viața civilă și de stat. A fost șeful Conservatorilor în timpul lui Cuza, membru în divanul Ad-hoc, ministru de finanțe, apoi în 1862 prezident de consiliu. S-a deosebit ca orator de funte. Discursurile și biografia sa au fost publicate de A. Demetrescu. La 8 iunie 1862, întorcându-se de la Cameră, a fost asasinat, fiind în
Barbu Catargiu () [Corola-website/Science/297347_a_298676]
-
reorganizat de mai multe ori, mai multe structuri au rămas neschimbate de-a lungul timpului. În fruntea statului se află Sultanul, monarh absolut, singurul în drept să conducă Imperiul. Deciziile erau luate întotdeauna de un cosiliu de dregători adunați în Divan, doar Sultanul având dreptul să le pună în practică. În primele faze de dezvoltare a statului otoman, în acest consiliu consultativ erau aleși bătrânii tribului. Cu timpul au fost numiți profesioniști din domeniu militar, politic sau ai elitelor locale, așa cum
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
pensionau deveneau timari și primeau o soție din harem drept răsplată pentru faptele sale. Palatul exterior era un conglomerat de mii de persoane care serveau autoritatea centrală, având funcții. Cea mai înaltă instituție care se reunea în palatul exterior era divanul. Activau curierii, arhitecții, bucătarii, grădinarii, armurierii, fierarii, paznicii. Erau organizate în ierarhii, bucătarii având și ei diverse ranguri. Divanul era instituția cea mai importantă , având tradiție în lumea arabă și turcomana. Era totodată o curte judecătorească. Avea funcții juridice, politice
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
de mii de persoane care serveau autoritatea centrală, având funcții. Cea mai înaltă instituție care se reunea în palatul exterior era divanul. Activau curierii, arhitecții, bucătarii, grădinarii, armurierii, fierarii, paznicii. Erau organizate în ierarhii, bucătarii având și ei diverse ranguri. Divanul era instituția cea mai importantă , având tradiție în lumea arabă și turcomana. Era totodată o curte judecătorească. Avea funcții juridice, politice, militare și administrative. Primea delegații străine în cadrul unor ceremonii sau participa la încheierea acordurilor internaționale. În divan erau incluși
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
diverse ranguri. Divanul era instituția cea mai importantă , având tradiție în lumea arabă și turcomana. Era totodată o curte judecătorească. Avea funcții juridice, politice, militare și administrative. Primea delegații străine în cadrul unor ceremonii sau participa la încheierea acordurilor internaționale. În divan erau incluși cei mai înalți demnitari ai statului. Marele Vizir era al doilea om în stat, cel mai de vază membru al divanului, cu funcții administrative, dar îngrădite. Nu avea autoritate în harem. Nu lua decizii în privința vieții private a
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
politice, militare și administrative. Primea delegații străine în cadrul unor ceremonii sau participa la încheierea acordurilor internaționale. În divan erau incluși cei mai înalți demnitari ai statului. Marele Vizir era al doilea om în stat, cel mai de vază membru al divanului, cu funcții administrative, dar îngrădite. Nu avea autoritate în harem. Nu lua decizii în privința vieții private a sultanului. Nu lua măsuri financiare dacă nu se consultă cu defterdarul (funcționar care lucra în domeniul finanțelor) și nu putea să comande ienicerii
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
funcții administrative, dar îngrădite. Nu avea autoritate în harem. Nu lua decizii în privința vieții private a sultanului. Nu lua măsuri financiare dacă nu se consultă cu defterdarul (funcționar care lucra în domeniul finanțelor) și nu putea să comande ienicerii. În cadrul divanului, Marele Muftiu avea doar rol de invitat, insă avea același rang că cel al Marelui Vizir. Divanul îl invită pe acesta pentru a-și prezenta ideile privind problemele juridico-religioase. Din divan mai făceau parte 2-3 viziri ai cupolei care îl
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Nu lua măsuri financiare dacă nu se consultă cu defterdarul (funcționar care lucra în domeniul finanțelor) și nu putea să comande ienicerii. În cadrul divanului, Marele Muftiu avea doar rol de invitat, insă avea același rang că cel al Marelui Vizir. Divanul îl invită pe acesta pentru a-și prezenta ideile privind problemele juridico-religioase. Din divan mai făceau parte 2-3 viziri ai cupolei care îl ajutau pe Marele Vizir, preluând o parte din atribuțiile acestuia. În momentul schimbării marelui vizir, era înlocuit
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
domeniul finanțelor) și nu putea să comande ienicerii. În cadrul divanului, Marele Muftiu avea doar rol de invitat, insă avea același rang că cel al Marelui Vizir. Divanul îl invită pe acesta pentru a-și prezenta ideile privind problemele juridico-religioase. Din divan mai făceau parte 2-3 viziri ai cupolei care îl ajutau pe Marele Vizir, preluând o parte din atribuțiile acestuia. În momentul schimbării marelui vizir, era înlocuit de unul dintre cei 3 viziri. În Divan mai erau incluși defterdarii, în număr
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
prezenta ideile privind problemele juridico-religioase. Din divan mai făceau parte 2-3 viziri ai cupolei care îl ajutau pe Marele Vizir, preluând o parte din atribuțiile acestuia. În momentul schimbării marelui vizir, era înlocuit de unul dintre cei 3 viziri. În Divan mai erau incluși defterdarii, în număr de doi: unul care se ocupă de Rumelia, celălalt de Anatolia; doi kadi askeri (judecători ai armatei) pentru Anatolia și Rumelia, care erau consultați cu privire la deciziile juridice, nisanci-șeful cancelariei, care se îngrijea de monograma
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
unul care se ocupă de Rumelia, celălalt de Anatolia; doi kadi askeri (judecători ai armatei) pentru Anatolia și Rumelia, care erau consultați cu privire la deciziile juridice, nisanci-șeful cancelariei, care se îngrijea de monograma sultanului din documenele oficiale, și șeful marinei. În fața divanului se prezenta orice locuitor al imperiului care depunea un " arz" (plângere). Divanul se întrunea de 4 ori pe săptămână, prezidat de Marele Vizir, iar după sesiune, acesta se prezenta în fața sultanului și îi prezenta discuțiile și deciziile luate în cadrul divanului
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
judecători ai armatei) pentru Anatolia și Rumelia, care erau consultați cu privire la deciziile juridice, nisanci-șeful cancelariei, care se îngrijea de monograma sultanului din documenele oficiale, și șeful marinei. În fața divanului se prezenta orice locuitor al imperiului care depunea un " arz" (plângere). Divanul se întrunea de 4 ori pe săptămână, prezidat de Marele Vizir, iar după sesiune, acesta se prezenta în fața sultanului și îi prezenta discuțiile și deciziile luate în cadrul divanului. În cadrul Palatului Topkapi, la Poarta Fericirii, era fereastră dreptății, de unde sultanul putea
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
divanului se prezenta orice locuitor al imperiului care depunea un " arz" (plângere). Divanul se întrunea de 4 ori pe săptămână, prezidat de Marele Vizir, iar după sesiune, acesta se prezenta în fața sultanului și îi prezenta discuțiile și deciziile luate în cadrul divanului. În cadrul Palatului Topkapi, la Poarta Fericirii, era fereastră dreptății, de unde sultanul putea observa ședințele divanului, ca să pară că acesta era prezent în viața tuturor funcționarilor. O mare parte a administrației centrale era compusă din kul-robi ai sultanului. Nu erau oameni
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
de 4 ori pe săptămână, prezidat de Marele Vizir, iar după sesiune, acesta se prezenta în fața sultanului și îi prezenta discuțiile și deciziile luate în cadrul divanului. În cadrul Palatului Topkapi, la Poarta Fericirii, era fereastră dreptății, de unde sultanul putea observa ședințele divanului, ca să pară că acesta era prezent în viața tuturor funcționarilor. O mare parte a administrației centrale era compusă din kul-robi ai sultanului. Nu erau oameni care lucrau cu forța, ci erau funcționari. Sultanii otomani și-au creat o elită din
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum "Creanga de aur" sau "Divanul persian"). În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum "Neamul Șoimăreștilor", "Frații Jderi" și "Zodia Cancerului". Prin intermediul operelor precum
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
conflicte între formațiuni politice și neînțelegeri benigne, au rol în cele din urmă de a descuraja stereotipurile etnice, sugerând că „darurile și calitățile diferitelor conduceri” sunt compatibile reciproc. În conformitate cu Marcel Cornis-Pope, această viziune de cooperare este tema de fond a " Divanul persian", o carte, demonstrând valoarea dialogului intercultural într-un moment politic tensionant. Același text a fost descris de către Vianu ca dovadă a lui Sadoveanu de „înțelegere, blândețe și toleranță”. În 1926, anul intrării sale în Alexandru Averescu în Partidul Popular
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
avocaților, pe care îi numește "ciorogari, porecliți și apărători"; această povestire demonstreză că, pe lângă umor, Creangă se pricepea si la matematică. În două povestiri de acest tip aflăm despre o persoană istorică interesantă. Ion Roată, unul dintre deputații țărani în divanul ad-hoc. Cea intitulată "Ion Roată și Unirea" este o glumă cu multă finețe satirică la adresa stratului conducător al țării, care nu voiește a recunoaște drepturile țărănimii. Pe când se discutau punctele programului partidului unionist prin toate cercurile sociale din Moldova, mai
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
arată pătruns de idei liberale și doritor de progres. În 1840 este ales primar al orașului Iași. Negruzzi nu ia parte la mișcarea din 1848 și mult timp rămâne retras din afacerile statului, reintrând mai târziu ca judecător, membru în Divanul domnesc (1857) și apoi, sub domnia lui Cuza, ca director al departamentului finanțelor, deputat și epitrop la Sf. Spiridon. Se stinge din viață la 24 august 1868, și este înmormântat în cimitirul bisericii din Trifeștii Vechi. Negruzzi debutează cu traducerea
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
logofăt, Ioniță Tăutu - frate cu străbunica mea Marghiolița Tăutu - este autorul constituției cărburnarilor la 1821 (vezi în special lucrările lui Barnoschi). Bunicul mamei mele, clucerul Constantin Bădărău - fiul Marghioliței Tăutu și al vel serdarului Niculiță Bădărău - a fost deputat în Divanul ad-hoc al Moldovei în două rânduri: în 1857 și 1859, ales al boierilor mici din județul Iași. Deși fusese secretarul lui Vogoride, era unionist pasionat, ceea ce l-a făcut să-și cheltuiască toată averea în lupta pentru triumful cauzei Unirii
Mihail Manoilescu () [Corola-website/Science/297663_a_298992]
-
introduse în Țară Românească pe 1 iulie 1831 și în Moldova pe 1 ianuarie 1832. S-a introdus principiul separării puterilor în stat: puterea executivă fiind încredințată domnului, cea legislativă-Adunării Obștești, iar cea judecătorească-tribunalelor județene, insantelor de apel și Înaltului Divan Domnesc. S-au pus bazele unui regim parlamentar incipient, documentul fiind o constituție timpurie. Prin Regulamentele Organice, s-a înfăptuit un prim pas important spre unirea principatelor. În 1834, au fost aleși primii doi domni "hospodari"- Alexandru D. Ghica în
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
era descendentul unei familii de dregători, ce a studiat la Paris și a jucat un rol în revoluția din 1848. Arestat și dus la Viena, dar eliberat de britanici, a fost numit ministru de război al Moldovei, reprezentând Galați în divanul de la Iași. Recunoașterea oficială a unirii a fost târzie. La conferință de la Constantinopol din 22 noiembrie/1 decembrie 1861, sultanul a dat un decret. Capitală noului stat a fost stabilită la București, iar pe 24 ianuarie 1862 funcționa un singur
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
sau jupan în Moldova, sau de vlastel sau vel în Țară Românească. Îl asista pe domnitor în toate chestiunile importante de politică externă și internă. Atribuțiile lui erau: dăruirea unui teren, judecați, încheierea acordurilor cu țările străine. Sfatul se numea Divan în timpul ocupației otomane. Dregătorii erau de două feluri: dregătorii publice-cei care aveau atribuții administrative sau juridice, și dregătorii de curte, care prestau slujbe la curtea domnească. Transilvania era un voievodat ce cuprindea șapte comitate-Sonocul interior, Dăbâca, Cluj, Târnava, Albă și
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]