6,536 matches
-
a fi reprodusă" [Duriez et al., 1991, p. 52]. Scările de stratificare sunt astfel mai apropiate, în concepția lor, de tezele despre egalitatea de șanse și despre societatea deschisă, permițând fiecăruia să se producă, decât de concepțiile despre exploatare și dominație. Nu este o întâmplare faptul că aceste teorii ale stratificării vorbesc mai degrabă despre elite, decât despre burghezie. Clasa burgheză astăzi Dacă în marxism clasele sociale fundamentale, burghezia și proletariatul, au putut exista în realitate prin chiar vitalitatea doctrinei marxiste
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
tinerețe, Otto Rank observa că scriitorii și artiștii în genere sunt înclinați să-și eroizeze propria existență prin mijlocirea unei narațiuni mitico-simbolice pe tema dublului și a celei de-a doua nașteri. Potrivit teoriei psihanalistului, copilul se află inițial sub dominație maternă (i.e. sub tirania "eului"), dar poate să-și câștige dreptul la o nouă viață printr-o alianță cu tatăl (simbol al "sinelui")32. Ca atare, eliberarea de legăturile "naturale" s-ar realiza cu ajutorul unei proiecții fantasmatice voluntare, ce declanșează
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
procesul creației, adică o dată cu asumarea unei identități distincte (de artist sau erou). Prin urmare, dacă e să dăm crezare ucenicului neascultător al lui Freud, trebuie să acceptăm ideea că omul comun, indiferent de numele pe care îl poartă, rămâne sub dominația "mamei" și a "naturii", pe când "artistul" iese de sub jurisdicția aceasta constrângătoare pentru a se naște a doua oară, în lumea spiritului și a voinței triumfătoare. De aceea, cum Anton Klentze zis și Clenciu e sortit să fie mereu "Bizu", băiatul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
din instaurarea unui nou echilibru între istorie și științele sociale în anii 1970. Contestată în supremația ei intelectuală și instituțională de dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față anexând problematică disciplinelor care puneau sub semnul îndoielii dominația ei. Atenția s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale etc.) care aparțineau până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de analiză care erau cele ale istoriei socio-economice, marcând în același timp o deplasare
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în La apa Vavilonului drept impostură: "noua politică a Bucureștiului, înainte chiar de a fi moștenită și dusă până la cele mai ubuești consecințe de Ceaușescu (ce va fi primit în Occident cu surle și trâmbițe, ca un adevărat răzvrătit împotriva dominației sovietice), avea și alte consecințe"5. Planul este de a-și consolida statutul în permanență și cu orice mijloace. În acest sens, instituțiile represive, Securitatea și Miliția, au roluri foarte importante, încă din timpul guvernării lui Groza, când adversarii politici
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pe care Hannah Arendt o identifică la toate regimurile totalitare: "persecutarea consecventă a oricărei forme mai înalte de activitate intelectuală de către noii lideri de masă are cauze mult mai profunde decât resentimentul lor firesc față de tot ceea ce nu pot înțelege. Dominația totală nu permite libera inițiativă în niciun domeniu al vieții, niciun fel de activitate care să nu fie întrutotul previzibilă. Totalitarismul, o dată venit la putere înlocuiește invariabil toate talentele de prima mână, indiferent de simpatiile lor, cu asemenea șarlatani și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Atitudinea morală a scriitorilor, indiferent de timpul și țara în care trăiesc, este foarte importantă, deoarece presiunea politicului transformă ținuta literară în ținută etică. "Etica revoltei, pentru Monica Lovinescu, nu poate fi separată de aceea a solidarității cu cei supuși dominației totalitare. Nu este de ajuns să spui NU unei societăți de consum de ale cărei beneficii te bucuri în fond pe deplin. O revoltă veritabilă înseamnă să spui NU minciunii, infamiei și persecuției, oriunde acestea se află la putere", precizează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
la mesaj. "Limba de lemn" e un colaj de clișee, un limbaj artificial, cu un stil vag, abstract, format pe o paradigmă invariabilă. Paul Ricoeur, într-un eseu despre raportul intim dintre știință și ideologie, numește ideologia drept "funcție a dominație, [...] fenomen esențialmente negativ, văr cu eroarea și cu minciuna, frate cu iluzia"241. Ideologia este acțiune și relație socială, întrucât comportamentul unui individ are semnificație pentru și spre ceilalți. Prin adoptarea unei ideologii, indivizii dintr-un grup social se unesc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
10 Hugh Gibson, A.C. Coolidge, Halstead, H.H. Bandholtz s-a familiarizat cu problemele și revendicările românilor. În 1917, o misiune diplomatică britanică, condusă de A. J. Balfour, a abordat, în discuțiile cu oficialitățile americane, chestiunea teritoriilor românești aflate atunci sub dominația unor imperii vecine 11 din delegație au mai făcut parte generalul Bridges, colonelul Goodwin, Eric Drummond. Britanicii i-au văzut atunci pe fostul președinte Th. Roosevelt, W. Wilson, R. Lansing și F. Polk cu care au discutat viitoarea reorganizare teritorială
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politice românești aveau să aprecieze și ele situația specială, chiar singulară, în care evenimentele îl plasau pe ministrul SUA, pe măsură ce creștea izolarea diplomatică și politică a României, ca urmare a prăbușirii Franței, a răcirii raporturilor cu Anglia și a exercitării dominației puterilor Axei94. Evenimentele internaționale grave din vara anului 1940, care au culminat cu rapturile teritoriale românești din iunie, august și septembrie 194095, au fost urmărite cu emoție și atenție de oficialitățile americane. Ziarele americane au consemnat că "rezolvarea problemei Transilvaniei
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Departamentul de Stat a atras atenția sovieticilor că, în cazul nereturnării utilajelor, trebuie să li se acorde compensații companiilor petroliere americane, fie prin despăgubiri din partea României, fie prin plăți directe, din partea Uniunii Sovietice 240. Potsdam și România Încercînd să consolideze dominația sovietică asupra României, Stalin le cerea Aliaților săi să colaboreze în vederea reluării relațiilor diplomatice atît cu România, cît și cu Bulgaria și Finlanda 241. Oferta de pe 27 mai a iscat discuții aprinse la Washington. La șase zile după aceea, Truman
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
României; să țină România departe de infiltrarea capitalismului occidental; și să mențină cît mai mult timp un regim propice relațiilor de prietenie cu Moscova. Londra ezitase să protesteze împotriva măsurilor luate de sovietici în România, în primul rînd pentru că acceptase dominația sovietică asupra acestei țări. Cu toate acestea, Marea Britanie voia să împiedice căderea Europei de Est sub dominația sovietică și să oprească extinderea comunismului. În afară de aceasta, Anglia avea și anumite interese economice. Deși înainte de război, relațiile ei comerciale cu România fuseseră
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
regim propice relațiilor de prietenie cu Moscova. Londra ezitase să protesteze împotriva măsurilor luate de sovietici în România, în primul rînd pentru că acceptase dominația sovietică asupra acestei țări. Cu toate acestea, Marea Britanie voia să împiedice căderea Europei de Est sub dominația sovietică și să oprească extinderea comunismului. În afară de aceasta, Anglia avea și anumite interese economice. Deși înainte de război, relațiile ei comerciale cu România fuseseră destul de restrînse, investițiile financiare, mai ales cele din domeniul petrolului erau considerabile. Marea Britanie spera să-și reia
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
instituirii relațiilor diplomatice și ulterior, a păcii. Departamentul de Stat a scos imediat din discuție prima alternativă. Cît despre a doua, Washingtonul nu împărtășea părerea celor de la Londra, care credeau că printr-un tratat de pace se putea pune capăt dominației sovietice. Ba dimpotrivă, un tratat de pace nu ar fi făcut decît să dea legitimitate guvernelor aflate la putere. Prin urmare, Departamentul de Stat a recomandat a treia alternativă, care era în spiritul Chartei Atlantice și al Declarației de la Yalta
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
divizii la înfrîngerea inamicilor Statelor Unite. Și totuși, puterile occidentale nu voiau să le recunoască din punct de vedere diplomatic. În România și Bulgaria existau deja guverne legitime și erau cel puțin la fel de legitime ca și cel din Grecia, aflat sub dominație britanică și cel din Italia, aflat sub control anglo-american259. Și astfel a apărut primul impas. Americanii susțineau că reprezentanții presei mondiale ar trebui să aibă acces în țările ce fuseseră dominate de Axă, să aibă libertate de mișcare și să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
continuau să se plîngă, comuniștii cîștigau din ce în ce mai multă putere în România. ARLUS, Asociația Română pentru Întărirea Legăturilor cu Uniunea Sovietică împrăștia prin numeroasele ei filiale materiale propagandistice prosovietice prin publicații săptămînale, emisiuni radiofonice, prelegeri publice și concerte 329. Gradul de dominație la care ajunseseră sovieticii îl deranja de-acum pe Groza. Într-o conversație deschisă cu Berry, primul-ministru se plîngea "de incapacitatea lui de a influența politica guvernamentală, pretinzînd că persoanele din apropierea birourilor de unde pornesc directivele politice hotărăsc totul"330. După cum
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mici decît în cazul altor companii străine, înlesniri pentru schimbul valutar și premii pentru exporturi și importuri. Prin aceste privilegii, produsele sovromurilor dominau concurența celorlalte întreprinderi private 355. Cu toate că Occidentul putea ajunge mai greu la economia românească din cauza mecanismelor de dominație sovietică, analiștii americani trebuiau să cîntărească problema mai amplă a însăși economiei românești. Sigur că în România existau piețe de desfacere pentru produsele americane, dar putea Bucureștiul să le cumpere? Comerțul bilateral cu România aproape că dispăruse. În 1938, Statele Unite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
luate la această conferință s-au reflectat în strategia adoptată de Departament în 1948. Evoluția politicii va fi dezbătută mai tîrziu în acest capitol, deocamdată e de-ajuns să spunem că guvernul de la Washington privea recenta desprindere a Iugoslaviei de dominația sovietică ca pe un exemplu pentru statele balcanice. Tocmai de aceea, Departamentul a recomandat SUA să folosească orice mijloace cu putință pentru a scoate în evidență conduita nedreaptă și imorală a Uniunii Sovietice. Aceasta însemna o ușoară schimbare a centrului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
statele balcanice. Tocmai de aceea, Departamentul a recomandat SUA să folosească orice mijloace cu putință pentru a scoate în evidență conduita nedreaptă și imorală a Uniunii Sovietice. Aceasta însemna o ușoară schimbare a centrului de greutate. Iugoslavia era încă sub dominație comunistă, dar era independentă de Moscova. Așadar, Washingtonul voia să se concentreze mai mult asupra influențelor nefaste ale Uniunii Sovietice decît asupra tarelor comunismului. Întors de la întrunirea de la Roma, Schoenfeld a continuat să trimită guvernului Groza proteste împotriva încălcărilor Tratatului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aviația civilă și implementarea Tratatului Departamentul de Stat era preocupat și de modul în care era respectat Articolul 31 din Tratat, care garanta drepturi egale privind aviația comercială din România. În eforturile lor de a-și asigura și pe viitor dominația politică și economică a României, pe 8 august 1945, sovieticii încheiaseră un acord cu această țară, prin care creaseră compania TARS, adică un sovrom aviatic. Prin înființarea acestei companii mixte, sovieticii aveau să fie singurii furnizori de avioane și principalii
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu acorde țărilor-satelit alte servicii pe teritoriul propriu decît cele strict necesare pentru a-și asigura în schimb acele servicii de care au ele însele nevoie; să nu acorde decît un minimum de înlesniri companiilor aeriene ale țărilor aflate sub dominație sovietică; să împiedice exportul direct sau indirect de avioane și aparataj aviatic către URSS și țările-satelit; și să nu acorde servicii de întreținere și depanare pentru aparatele de zbor ale Uniunii Sovietice sau ale țărilor-satelit459. Acordul anglo-american se îndepărta de la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
după îndelungi discuții, pe 28 decembrie CSN a emis un alt document, CSN 15/2. Fiind aprobat de președintele american ca strategie politică, acesta interzicea în continuare vînzarea de componente ale aparatelor de zbor Uniunii Sovietice și țărilor aflate sub dominația acesteia și acordarea unor facilități privind întreținerea și reparația aparatelor de zbor. Mai mult decît atît, Washingtonul nu dorea nici un fel de acorduri cu Moscova, în virtutea faptului că aceasta nu avea să permită niciodată penetrarea spațiului aerian sovietic în scop
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
altă problemă care afecta relațiile româno-americane era navigația pe Dunăre. La terminarea războiului, sovieticii controlau Dunărea de la Linz, din Austria, pînă la Marea Neagră. Statele Unite voiau să încheie o convenție prin care să asigure un comerț liber pe Dunăre, reducînd astfel "dominația politico- economică sovietică asupra regiunii Dunării". În urma insistențelor SUA, în Tratatele de Pace cu Ungaria, România și Bulgaria fuseseră incluse articole ce prevedeau navigația liberă și echitabilă pe acest fluviu. La aceste acorduri se adăuga hotărîrea luată de CME la
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ei nu înțelegeau decît duritatea 473. Prin propunerea lui Kennan, mulți înțelegeau că SUA trebuie să tragă o linie, dincolo de care să nu permită răspîndirea comunismului. Una dintre implicații era acceptarea faptului că țările aflate de cealaltă parte erau sub dominație sovietică și că strategiile americane de "eliberare" a acestora de sub regimul comunist erau limitate 474. Deși doctrina Truman și ulterior, planul Marshall păreau să releve faptul că Departamentul de Stat adoptase elementul stopării comunismului din strategia lui Kennan, între autoritățile
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
putea realiza, în principal, protestînd împotriva tuturor încălcărilor Tratatului, în speranța că flacăra democrației avea să dăinuie în România 477. Departamentul recunoștea că prin această tactică protestatară nu se poate "obține altceva decît să se întîrzie momentul prielnic pentru consolidarea dominației sovietice asupra României". Reprezentanții mai optimiști ai Departamentului considerau că o dată intrat în vigoare acest tratat, SUA vor putea renunța la politica de provizorat, pentru a reveni la relațiile diplomatice normale cu România. Prin implementarea Tratatului de Pace, SUA aveau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]