49,733 matches
-
însă, tocmai prin grandoarea lor afișată și prin aerul lor exhaustiv deconspirau multiplele complexe provinciale și tot atîtea reflexe de gîndire reziduală, însuficient drenată în noile condiții. Venirea în București nu avea atît ca argument imperativul cunoașterii și al comunicării, dorința legitimă a ieșirii din cadru ca prim pas către eliberarea de prejudecățile sistematic induse printr-o politică abuzivă (și) în domeniul culturii, cît scopul imediat al demonstrației de forță și aerul mocnit al unei competiții în deplasare. Din această pricină
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
la București. De data aceasta, însă, atît premisele cît și consecințele sînt cu totul altele. Artiștii vâlceni n-au venit în capitală cu intenția unor cuceritori și cu steagul de luptă la purtător, chiar dacă bine dosit pe sub mantale, ci cu dorința explicită a confruntării cu ei înșiși într-un spațiu amplu, neutru arhitectural și nu din cale-afară de prietenos din punct de vedere moral. Deschisă la Palatul Parlamentului, în Sala ,,Constantin Brâncuși", adică într-un loc excentric, greu accesibil fizic și
Artiști plastici vâlceni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17026_a_18351]
-
lansează semnale esoes pe care nu le mai interceptează nimeni din cauza bruiajului altora cu rentabilitate mai imediată cînd bomba cu neutroni face pipi de emoție înainte de a intra în scenă iar moartea în lift și trandafirii de plastic mai sînt dorințele intime ale multora la ora cînd planeta s-a mai îngrășat cu cîteva tone și obezitatea îi procură celelalte boli anexe hipertensiune singurătate colesterol acum cînd cele mai importante obiecte de uz casnic au devenit telefonul și hîrtiile tip formular
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
Noe) și a bisericii (lui Manole), de insulele fericiților din textele apocrife și valorizarea în acest sens a Insulei Șerpilor, de miturile cosmogonice românești și construcția tradițională a satului ca insulă ordonată (Andrei Oișteanu - Utopografia insulei în imaginarul colectiv românesc). "Dorința de insulă" ca loc al perfecțiunii a alimentat mitul orașului interzis din Africa neagră, Tombouctou, transformînd, chiar împotriva evidenței, o localitate totuși modestă într-un strălucitor centru cultural și comercial (Simona Corlan-Ioan - Tombouctou: Orașul-insulă în Africa neagră). Locuirea însăși este
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
distanță, dacă de aproape nu ne-ar transforma zîmbetul în rictus și hohotul în scîncet. într-o ordine întîmplătoare, ele sunt cam acestea: mai întîi, lipsa de discernămînt a factorilor de putere și amatorismul lor enciclopedic, în al doilea rînd, dorința tacită, dar nu mai puțin fermă, de a păstra funcția propagandistică a culturii, în al treilea rînd vocația delirului și, legată de aceasta, setea de miracol întreținută la cote maxime prin mecanismele bine unse ale unui scenariu pseudomistic. Evaluate în
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]
-
e un corp unitar, cu funcții foarte diferite și, în cazul unui scriitor adevărat, bine definite. Scriu critică la fel cum mi-aș lua temperatura, atunci cînd sunt "bolnav" de-o carte (a mea sau a altcuiva); scriu proză din dorința de-a fi în spațiu și timp (cei 10 km zilnici recomandați de C. Noica îi fac adeseori la masa de scris, muncind la o frază); poezia e respirație. Tocmai am încheiat o proză, Scriere la patru mîini (vezi Vatra
Emilian Galaicu-Păun: Uneori, și un poet singur poate ține loc de generație by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/17057_a_18382]
-
Cronicar Curele paralele Judith Mészáros e o excentrică în sensul etimologic al cuvîntului: o personalitate neînseriabilă, trăind poezia cu o fervoare și o forță expresivă rare, dar fără nici o dorință de publicitate, onoruri, relații. Ignoră lumea literară, cu vanitățile, imposturile, ambițiile și concurențele ei, fără să-i pese că e - cu unele excepții - ignorată de cei ce stabilesc clasamente, eșaloane și împart superlative. De exemplu, dacă membrii juriului ce acordă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
fi prezent, mai precis, de a crea continuu un prezent al său personal. Bovarismul și cinematograful par a fi două dintre căile prin care se manifestă această nevoie de a-ți vedea viața altfel decât este, mai interesantă, mai conformă dorințelor tale. "Ceea ce mă minunează, scria autorul Oceanografiei, și ceea ce nu puteam înțelege prin vechile teorii psihologice este faptul că foarte puțini oameni sunt atenți la ceasul pe care îl trăiesc, foarte puțini oameni sunt prezenți în timpul concret. Ni se spune
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
Domnului, când trag nădejde a mă împărtăși, să nu țin seama de stilul tău atât de inamical - de nu și ultragiant, dușmănos - al scrisorii tale și să-i dau curs." Ca și Ion D. Sîrbu, N. Steinhardt este torturat de dorința comunicării. Alți autori își cheltuiesc energia intelectuală exclusiv pentru crearea unei "opere", iar în scrisori sunt expeditivi și convenționali. Ion D. Sîrbu și N. Steinhardt investesc foarte mult în fiecare scrisoare, fără să le pese că textul respectiv va fi
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
nici de acel O.K. pe care americanii îl spun mecanic, pentru a nu-i plictisi pe cei din jur cu necazurile lor. N. Steinhardt afirmă că este fericit cu speranța că va deveni fericit. El anunță anticipat realizarea unei dorințe arzătoare, pentru a forța realitatea să i-o îndeplinească. Schiță de autoportret Semnatarul scrisorilor nu numai că avansează versiunea fericirii sale, dar mai și mulțumește cerului (după ce a făcut ani grei de închisoare, fără vreo vină!) pentru șansa pe care
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
bune din Occident"... Iată, însă, unii s-au întors "acasă", sperînd să-și regăsească un rol util. Curînd ei au fost nevoiți a face cale întoarsă: intraseră în țesutul intern de intrigă individualistă care domnește în țară. 2) Bineînțeles, există dorința "să se revizuiască", dar "să nu se schimbe nimic"! În aceste împrejurări România pare a-și urma drumul unui slogan mai vechi: "oameni dintre noi, pentru noi". Elitele ucise în închisori nu erau dintre cei ce urmau să creeze "omul
"Destrucția elitelor" by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17103_a_18428]
-
ieșit dintre betoane, mochete și jalnice nevroze "la iarbă verde", cu soacre, copii, miel, purcel și telefonul mobil, să poată fi găsiți dacă i-ar fi bătut norocul la bingo. Îi mîna pe ei acolo nu dorul de natură, ci dorința de a frige în aer liber mielul și purcelul, cîrnații și mititeii, de a ciocni pahare de plastic și a proba capacitatea maximă a casetofoanelor. Parfumele de mai copleșite de fumul grătarelor, ciripelile - de văicăreli orientale și furnicile strivite de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17116_a_18441]
-
Nici nu are cum și nici nu cred că trebuie să o facă. Un fapt este cert într-o lume de histrioni și nu pretinde o abilitate specială: dialogul cu oamenii. Asta înseamnă și protejarea sensibilităților, orgoliilor, vulnerabilităților, suspiciunilor, depistarea dorințelor, așteptărilor și încercarea de a le veni în întîmpinare. Sau, uneori, măcar simularea acestei intenții. Într-un fel a condus teatrul Bulandra Liviu Ciulei și în altul Radu Penciulescu Teatrul Mic sau, mai încoace Andrei Șerban Teatrul Național din București
Balcanismul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17128_a_18453]
-
Intenția declarată a celor patru artiști este un act de răzvrătire față de ei înșiși, atît ca producători de artă aflați în plină expansiune a creației, cît și ca imagine publică așezată. Deși această miză a acțiunii care se referă la dorința de afirmare a libertății interioare și la negarea acelor forme de inhibiție legate strîns de ceea ce s-ar putea numi sindromul consacrării, cu alte cuvinte la componenta jubilatorie și ludică a ceremonialului creator, pare convingătoare și credibilă, în fond lucrurile
Schimbarea la față by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17129_a_18454]
-
considera, foarte credincioasă fiind, o lucrătură a forțelor întunericului. S-a scuzat și ne-a rugat să nu o mai deranjăm pe această temă lăsându-mă să folosesc cum cred de cuvință cele două plicuri, înțelegând că aceasta este ultima dorință a soțului său. Discuția s-a terminat în termeni amiabili, repetândumi că vrea să uite această poveste și că de altfel în curând va părăsi localitatea stabilindu-se definitiv la una din ficele sale din provincie. Am plecat mult mai
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
și pașoptismul datează! Să menționăm că, în gîndirea contemporană, există o critică a iluminismului, care indică, în spectrul acestuia, o sorginte spirituală. În Dialectica iluminismului, Max Horkheimer și Theodor W. Adorno au crezut de cuviință a releva sîmburele religios al dorinței de ordonare a rațiunii: "Stăpînind natura, Dumnezeul creator și spiritul ordonator se aseamănă. Chipul omului creat după asemănarea celui al lui Dumnezeu constă în suveranitatea sa asupra existenței, în privirea de stăpîn, în poruncă. Mitul trece în iluminism, iar natura
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
prezentului, lucru la care se gîndea într-o vreme chiar G. Călinescu. Contemporanii, ca să zic așa, nu mai cred în autoritatea unor judecăți oficializate și anihilante, intrate în rutină. Ei pun totul la îndoială, și nu din necredință, nici din dorința de a avea certitudini, ci din nevoia (re)autentificării de sine. Re-citirea devine, în acest caz, o rescriere și, prin urmare, o reîntemeiere, atît a trecutului, cît și a viitorului. Care este rostul criticii? În acest din urmă sens, mă
Revizuiri și... revizuiri by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/15825_a_17150]
-
idei kilometrice" - iată o mărturisire, o posibilă profesiune de credință. Un poet al cantității, al multului, terorizat de teama de a nu fi spus niciodată destul. Poezia lui Nicolae Țone se înscrie pe linia dicteului suprarealist debordant pe care adesea dorința de a epata îl trădează făcîndu-l să cadă într-un vid de lirism, substituit nu de puține ori prin tușe de culoare intense, imagini luxuriante, enormități altminteri bine încastrate în tabloul poetic. Iată o mostră: "sînt dama de noapte a
La început a fost poetul by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/15816_a_17141]
-
legat de transformarea generală a economiei. În ultima vreme, peste tot în Europa (să luăm doar cazul continentului nostru) pornografia produce best-seller în orice domeniu al artei. Setea de vulgaritate, setea de violență, de vorbe impudice, sunt oare componente ale dorinței de a trăi în dezacord cu orice morală, cu orice înțelepciune practică (mă gândesc acum la Hegel, la Sittlichkeit)? Să fie vorba de anticonformism sau de un declin? Rodica Draghincescu, există pornografie și Pornografie: pe undeva, pornografia caută doar o
Michel Butor: - "Scriu mereu contra uitării" by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/15820_a_17145]
-
odată, în ochii lui, toate dezastrele mondiale și prin faptul că s-a oprit cu alegerea asupra acestei arme "ușor de manevrat", spune el, carabina mai mult decât problematică, reprezintă deja pentru el o incontestabilă proprietate. De câte ori nu ne luăm dorințele drept realități, ca și Baby și - mai puțin drăgălășenia - toate aspirațiile noastre nu egalează oare în acest moment, în inconștiență, iluziile lui Baby? Ce este mai descumpănitor, de exemplu, decât mulțumirea, echilibrul perfect al oamenilor sănătoși în mijlocul tuturor atrocităților care
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
-s varză Prima poezie din Studii pe viață și pe moarte vorbește despre un alt fel de refugiere în Vest decît aceea a scriitorilor din volumul lui Cornel Ungureanu. Una perfect banală, neforțată de amenințarea unui regim criminal, neinspirată de dorința de a realiza mari proiecte, născută din cea mai pură și mai onestă lehamite: Am rămas puțini majoritatea/ se cară" a zis Serpente și-a/ sorbit îndelung dintr-o bere// "as fi cazul s-o tăiem și noi" a/ zis
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
noul Domn găsi de cuviință a trimite Cabinetelor europene acea memorabilă declarație prin care zice că "deși pe tronurile Principatelor-Unite, el era gata a depune ambele sale coroane pe fruntea unui Principe străin, dacă marile Puteri ar voi să realizeze dorințele nației române exprimate de Divanurile ad-hoc din anul 1858". Șepte exemplare din acest document istoric fură subscrise de Domnitor și expeduite Puterilor semnătoare tratatului de la Paris. Măria Sa îmi făcu onorul a mă număra între persoanele însărciante a duce la destinația
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
consumat de o dragoste furibundă pentru semenii lui, dar cu o flacără abstractă care îi frigea adesea pe bieții muritori aflați în preajma ei" - și așa mai departe. Să fi fost toate aceste biografii muiate într-un senzațional defăimător tocmai din dorința de a le face mai ușor vandabile sau avem într-adevăr dreptate să ne îngrozim, noi cei ce am crezut totuși - și încă ne-ar place să credem - în niște idoli astăzi prăbușiți la picioarele noastre? Și mai pot avea
Opere și biografii by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15838_a_17163]
-
imediata vecinătate a localității și care domină întregul peisaj cu o forță din care nu lipsește chiar o anumită agresivitate. Ceea ce se poate remareca din prima clipă în legătură cu intențiile sculptorilor, cu programul lor mai mult sau mai puțin explicit, este dorința armonizării cu spațiul și cu situația existentă în așa fel încît lucrările să se integreze în sit fără a crea o situație conflictuală. Într-un perimetru cu o puternică personalitate, marcat deja de semne diverse, de la stîlpii de electricitate și
Pe Argeș în sus (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15876_a_17201]
-
a titlurilor din carte îl trădează de la început pe specialistul în literatură comparată: Arhetipologia ca metodă comparatistă, Oedip: între mitanaliză și psihocritică, Copilul divin în Faust, Eidola - imagini ale dublului în Romantism, Omul fără însușiri:între androgin și hermafrodit... Dar dorința autorului nu e de a le propune cititorilor doar cîteva noi studii comparatiste, erudite și subtile, asupra unor teme ce sînt locuri comune ale cursurilor și tratatelor de literatură comparată. în spatele primelor nouă eseuri se ascunde o aceeași perspectivă; celui
Mitul unei vieți by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15839_a_17164]